Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 22 iunie 1999 sub nr. 14.390 la Judecătoria Craiova, reclamanta C.V. a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Agriculturii și Alimentației București și SC A. SA Melinești, pentru ca în contradictoriu cu aceștia, să se dispună anularea în parte a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria M 07 nr. 0899, emis la 30 august 1993, pentru suprafața de 0,35 ha ce a fost cuprinsă în terenul de 73.974,3 mp, atribuit SC A. SA Melinești.
În motivarea acțiunii, s-a precizat de către reclamantă că pentru suprafața de 0,35 ha teren, i s-a reconstituit dreptul de proprietate și a fost pusă în posesie conform adeverinței nr. 932 din 16 octombrie 1991, terenul fiind moștenit de la D.N. și că acesta a fost inclus nelegal în actul atacat.
Pentru sentința civilă nr. 11.081, pronunțată la 14 iunie 2000, cauza a fost declinată la Curtea de Apel Craiova, fiind înregistrată sub nr. 623, iar prin sentința nr. 105 pronunțată la 5 aprilie 2002, această instanță a admis acțiunea, a anulat certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis pârâtei SC A. SA melinești, în limita suprafeței de 0,35 ha teren, ce se va retroceda reclamantei C.V.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că suprafața de 0,35 ha face parte din terenul în suprafață de 1 ha, cu care a fost împroprietărit bunicul soțului reclamantei, teren pentru care s-a realizat și punerea în posesie și că în mod abuziv a fost inclus în certificatul de atestare a dreptului de proprietate emis pârâtei SC A. SA Melinești.
Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a declarat recurs reclamanta SC A. SA Melinești, invocând nelegalitate și netemeinicia acesteia.
În motivarea recursului s-a susținut că pârâta SC A. SA Melinești nu a fost citată în cauză, deși hotărârea s-a pronunțat în contradictoriu cu aceasta, că în această cauză există autoritate de lucru judecat, Curtea de Apel Craiova pronunțându-se în dosarul nr. 382/1999,asupra aceleeași cauze, ce a rămas definitivă și irevocabilă și prin care s-a respins acțiunea reclamantei.
Un alt motiv de casare îl constituie lipsa calității procesuale active a reclamantei, aspect pe care instanța de fond a omis să-l verifice, titularul dreptului de proprietate fiind soțul reclamantei.
Pe fondul cauzei, recurenta a susținut că are un titlu legal de proprietate și că nu a fost dovedit că amplasarea terenului intimatei-reclamante coincide cu amplasarea terenului lor.
Recursul este fondat.
Curtea urmează să constate că prin recursul formulat, s-au invocat o serie de neregularități procesuale, precum și excepții de fond, considerate a fi întemeiate în raport cu actele dosarului.
În prima categorie de excepții, recurenta a invocat excepția lipsei de citare a pârâtei SC A. Melinești, beneficiara actului administrativ atacat, care deși figurează ca parte în proces ,ea nu a fost citată pe tot parcursul procesului, astfel că sub acest aspect, hotărârea pronunțată este nelegală, instanța neputând hotărî asupra unei cereri decât după citarea părților, încălcând astfel dispozițiile art. 85 C. proc. civ.
În ce privește a doua categorie de excepții, Curtea constată într-adevăr că reclamanta nu are calitate procesuală activă, că dreptul de proprietate a fost reconstituit pe numele soțului acesteia, C.I., așa cum atestă adeverința cu nr. 932 din 16 octombrie 1991, care, de asemenea, nu a fost citat, astfel că și sub acest aspect, hotărârea pronunțată este nelegală.
De asemenea, față de actele depuse în recurs, sentința civilă nr. 382 din 10 iunie 1999 și pe care instanța de fond nu a avut-o la dosar, Curtea urmează să constate că excepția autorității de lucru judecat nu a fost pusă în discuția părților, și că, în mod greșit s-a pronunțat pe fondul cauzei.
Considerând, astfel întemeiate criticile, Curtea, urmează să caseze sentința atacată cu trimiterea spre rejudecare, pentru a analiza aceste excepții dirimante.
Urmează să aibă în vedere și împejurarea că pe parcursul procesului SC A. SA Melinești a intrat în procedură de lichidare și că activul acesteia a fost vândut intervenientului SC E. SRL, a cărei cerere de intervenție accesorie a fost admisă în faza de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de SC A. SA Melinești, în prezent SC M. SA, împotriva sentinței nr. 105 din 5 aprilie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și cererea de intervenție formulată de SC E. SRL Constanța, în interesul recurentei.
Casează sentința cu trimitere spre rejudecare, la aceiași instanță.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 iunie 2003.