Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 8 februarie 2002, reclamanta T.A. a formulat, în contradictoriu cu pârâta Direcția Silvică Mehedinți, contestație împotriva deciziei de imputare nr. 20 din 7 decembrie 2001 emisă de pârâtă.
În motivarea contestației sale, contestatoarea a arătat că, în mod eronat, prin decizia menționată, i-a fost imputată suma de 14.757.827 lei, ea nefiind de acord cu referatul încheiat la 15 noiembrie 2001 care a stat la baza emiterii deciziei contestate.
Reținând calitatea de contabil șef a contestatoarei, faptul că decizia de imputație se referă la gestionarea patrimoniului public și privat al statului și că paguba s-a cauzat unei persoane juridice prevăzută la art. 18 din Legea nr. 94/1992, Tribunalul Mehedinți, secția civilă, prin sentința nr. 160 din 12 martie 2002, s-a considerat necompetentă potrivit art. 46 din Legea nr. 94/1992 și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Colegiului jurisdicțional al Camerei de Conturi Mehedinți.
Judecând în fond pricina în primă instanță, Colegiul jurisdicțional Mehedinți, prin sentința nr. 112 din 7 octombrie 2002 ,a admis contestația și a anulat parțial decizia de imputare nr. 20 din 7 decembrie 2001, ca fiind netemeinică și nelegală, în ceea ce privește imputarea sumei de 14.757.827 lei în sarcina contabilei șef T.A.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în sarcina contestatoarei nu poate fi pusă săvârșirea vreunei fapte ilicite în legătură cu munca sa, care să fi determinat cauzarea prejudiciului constând în creanțe nerecuperate de la societățile comerciale aflate în faliment sau dispărute, deoarece aceasta a acționat în limita competenței sale.
Împotriva sentinței a promovat recurs jurisdicțional intimata Regia Națională a Pădurilor – Direcția Silvică Mehedinți.
Prin decizia nr. 694 din 6 decembrie 2002, Curtea de Conturi, secția jurisdicțională, a respins recursul jurisdicțional.
Motivându-și soluția, instanța a avut în vedere faptul că, potrivit fișei postului, contabila șefă avea ca atribuție de serviciu urmărirea lichidării debitelor și încasării sumelor reprezentând penalități și prejudicii de orice fel, dar, în același timp, a rezultat că aceasta a acționat potrivit obligațiilor ce-i reveneau pe linie de serviciu, nefiindu-i imputabil prejudiciul ce i-a fost reținut în sarcină.
Decizia a fost recurată în termen legal, de către Regia Națională a Pădurilor - Direcția Silvică Mehedinți, care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Din oficiu, Curtea Supremă de Justiție a invocat excepția de necompetență materială a instanțelor Curții de Conturi în soluționarea acestui litigiu.
Excepția este întemeiată; deoarece dispozițiile art. 131 din Legea nr. 94/1992 au fost modificate implicit prin Legea nr. 204/1999, în sensul că instanțele financiare din sistemul Curții de Conturi sunt competente să judece numai contestațiile la deciziile de imputare emise ca urmare a unui control al membrilor Curții.
În speță, pretinsa pagubă în valoare de 14.757.827 lei a fost imputată contabilei-șefe printr-o decizie emisă de directorul Direcției Silvice Mehedinți, ca urmare a unui referat încheiat de către șeful compartimentului C.F.G. și nu ca efect al controlului exercitat de Curtea de Conturi, conform art. 17 și 18 din Legea nr. 94/1992.
Rezultă, deci, că, în mod eronat, Colegiul jurisdicțional Mehedinți și, ulterior, secția jurisdicțională a Curții de Conturi s-au considerat competente și au procedat la soluționarea acestei cauze în fond, care este în fapt, un litigiu de muncă, dată fiind natura juridică a raportului dintre părți, care are la bază un contract de muncă.
Față de considerentele expuse, urmează ca, în baza art. 306 alin. (2), art. 159 și art. 2 alin. (1) lit. b1) C. proc. civ., să se dispună admiterea recursului, casarea deciziei atacate și a sentinței Colegiului jurisdicțional și trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Regia Națională a Pădurilor - Direcția Silvică Mehedinți împotriva deciziei nr. 694 din 6 decembrie 2002 a Curții de Conturi, secția jurisdicțională.
Casează decizia atacată și sentința nr. 112 din 7 octombrie 2002 a Colegiului jurisdicțional Mehedinți și trimite cauza spre competentă soluționare Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie 2003.