Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 21 iunie 2002, reclamanta SC F.B.C. SRL București a contestat decizia Ministerului Finanțelor nr. 338 din 31 mai 2002 prin care s-a suspendat soluționarea căii de atac împotriva procesului verbal nr. 607 din 8 aprilie 2002.
În motivarea contestației, reclamanta a arătat că prin decizia nr. 338 /2002 în temeiul art. 10 pct. 1 din O.U.G. nr. 13/2001 s-a suspendat judecarea contestației împotriva procesului-verbal nr. 607/2002, fără a se suspenda în același timp și executarea măsurilor dispuse prin procesul verbal.
Prin sentința civilă nr. 850 din 25 septembrie 2002, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a respins ca inadmisibilă acțiunea reținând că în fapt, reclamanta a solicitat suspendarea executării unui titlu executor, cerere care în conformitate cu dispozițiile art. 76-78 din O.G. nr. 11/1996 , intră în competența de soluționare a instanței de drept comun.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, SC F.B.C. SRL care a susținut că instanța a interpretat greșit actul dedus judecății, obiectul cererii fiind acela de a se face aplicarea dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990 și a se constata suspendată de drept executarea procesului verbal.
Recursul nu este fondat.
Potrivit dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 29/1990 „în cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamanta poate cerere instanței să dispună suspendarea executării actului până la soluționarea acțiunii”.
Din interpretarea textului, este evident că admisibilitatea unei asemenea cereri este condiționată de o justificare temeinică și de iminența producerii unei pagube, ea putând fi dispusă numai până la soluționarea acțiunii promovate pentru anularea actului administrativ.
Or, în speță, nu s-a făcut dovada existenței unei asemenea acțiuni, prin decizia Ministerului Finanțelor dispunându-se numai suspendarea judecării contestației împotriva procesului verbal de control nr. 607/2002 al Gărzii Financiare Centrale și care nu impune obligatoriu și suspendarea executării acestuia.
Ca atare, în mod legal și temeinic, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a respins ca inadmisibilă cererea reclamantei, în speță nefiind vorba de suspendarea executării unui act administrativ, ci a unui titlu executor, față de care partea are la îndemână procedura contestației la executare potrivit dispozițiilor art. 76 din O.G. nr. 11/1996.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC F.B.C. SRL București împotriva sentinței civile nr. 850 din 25 septembrie 2002 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 iunie 2003.