Ședințe de judecată: Decembrie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 2970/2003

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2003.

            S-a luat în examinare, în camera de consiliu, conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Bacău  și Curtea de Apel Bacău în soluționarea cauzei privind pe NI, Baroul Bacău și Uniunea Avocaților din România.

            În absența părților a căror citare nu a fost dispusă.

           

C U R T E A

 

            Asupra conflictului negativ de competență de față;

            Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

                        Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Bacău – Secția comercială și de contencios administrativ sub nr.3188/2002, reclamantul NI a chemat în judecată Baroul Bacău, solicitând să se dispună prin hotărâre judecătorească recunoașterea dreptului său prevăzut de art.16 alin.2 lit.b din Legea nr.51/1995, republicată, pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și obligarea pârâtului la plata sumei de 220.000.000 lei reprezentând daune morale și materiale.

În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a solicitat primirea sa în profesia de avocat cu scutire de stagiu și examen, având o vechime totală în funcții juridice de peste 19 ani și cu toate că a făcut dovada îndeplinirii condițiilor impuse de lege, pârâtul a avizat nefavorabil cererea sa.

            Instanța a constatat din oficiu că este necompetentă material să soluționeze cauza și prin decizia nr.119 din 14 noiembrie 2002, Curtea de Apel Bacău – Secția comercială și de contencios administrativ, în baza art.3 pct.1 Cod procedură civilă, cu referire la art.2 pct.1 lit.c din același cod, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău – Secția comercială și de contencios administrativ.

            Instanța a reținut că actul contestat prin acțiunea reclamantului este avizul nefavorabil  al Baroului Bacău, act care nu este emis de o autoritate sau instituție „centrală”, ci de una „județeană”.

            La Tribunalul Bacău, acțiunea a fost înregistrată sub nr.599/2003 iar reclamantul NI a solicitat chemarea în judecată alături de Baroul Bacău și a Uniunii Avocaților din România, precum și anularea Deciziei nr.1290 din 22 martie 2002 a Comisiei Permanente a U.A.R., a Deciziei nr.8841 din 14 iunie 2002 a Consiliului U.A.R., înlăturarea avizului negativ al Baroului Bacău ca nelegal și recunoașterea dreptului său de a fi primit în profesia de avocat, cu scutire de examen.

            Prin sentința nr.323 din 19 februarie 2003, Tribunalul Bacău – Secția comercială și de contencios administrativ a declinat competența de soluționare a cererii formulată de NI în favoarea Curții de Apel Bacău – Secția de contencios administrativ și a trimis dosarul (conform încheierii din 16 aprilie 2003) la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

            Instanța a reținut că singurul act care produce efecte juridice este cel emis de Comisia Permanentă a U.A.R., care acordă sau nu scutire de examen și întrucât actul respectiv este un act juridic emis de o instituție centrală, în raport de prevederile art.3 alin.1 Cod procedură civilă, competența materială de soluționare a cauzei aparține în primă instanță curții de apel din raza unde domiciliază reclamantul.

            Analizând conflictul negativ de competență de față, Curtea reține că avizul Baroului Bacău, contestat de reclamant, are un caracter consultativ, nefiind producător de efecte juridice și constituie o etapă premergătoare acordării scutirii de examen.

            Actul care produce efecte juridice este cel emis de Comisia Permanentă a U.A.R., care acordă sau nu scutire de examen.

            În speță, NI a solicitat anularea deciziei nr.1290 din 22 martie 2002 a Comisiei Permanente a U.A.R. și a deciziei nr.8841 din 14 iunie 2002 a Consiliului U.A.R. prin care a fost respinsă contestația formulată de reclamant împotriva deciziei nr.1290/2002.

            În consecință, actele contestate fiind emise de o instituție centrală, urmează a se stabili competența soluționării cauzei în favoarea curții de apel, în baza art.3 alin.1 din Codul de procedură civilă, în speță Curții de Apel Bacău, căreia i se va trimite dosarul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

            Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe N.I., Baroul Bacău și Uniunea Avocaților din România în favoarea Curții de Apel Bacău.

            Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 octombrie 2003.