Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 16 august 2005, reclamantul R.G.D. a chemat în judecată Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, solicitând anularea concursului organizat la data de 18 iulie 2005, pentru ocuparea postului de inspector general adjunct, în privința interviului și pe cale de consecință anularea rezultatului final în urma căruia a fost declarată câștigătoare C.V. și anularea ordinului de numire în funcție a acesteia, cu daune morale de 100.000 RON.
În motivarea acțiunii reclamantul arată că, organizarea concursului, cu reluarea etapei interviului nu a avut nici un temei legal, față de considerentele sentinței civile nr. 2022 din 20 septembrie 2004 a Curții de Apel București.
Prin sentința civilă nr. 624 din 15 martie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs reclamantul R.G.D. susținând în esență că, instanța de fond nu a analizat dovezile depuse de el la 13 martie 2006, din care rezultă că procedura prealabilă a fost îndeplinită.
Pe fondul pricinii se arată că, în dispozitivul sentinței civile nr. 2.022 din 20 septembrie 2004 instanța nu a dispus repetarea concursului din data de 17 aprilie 2003, cu reluarea etapei interviului.
Cu privire la prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, recurentul susține că acest termen este, de așteptare, dispozițiile Legii neprevăzând nici o sancțiune pentru nerespectarea acestuia.
Recursul este nefondat.
La termenul din 1 februarie 2006, instanța de fond i-a pus în vedere recurentului - reclamant să facă dovada efectuării cercetării prealabile, iar acesta în notele scrise susține ca această procedură nu este obligatorie.
Potrivit dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorității publice emitente în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
Această normă este imperativă, reprezentând o condiție de admisibilitate a cererii, susținerea recurentului potrivit căruia aceasta nu este obligatorie, neputând fi reținută.
Hotărârea instanței de fond fiind legală, recursul declarat de reclamant va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de R.G.D. împotriva sentinței civile nr. 624 din 15 martie 2006 a Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal.
Obligă recurentul R.G.D. să-i plătească intimatei I.T. suma de 3.570 lei, cheltuieli de judecată.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 februarie 2007.