S-a luat în examinare recursul declarat de Regia Națională a Pădurilor – Direcția Silvică Mehedinți împotriva diciziei nr.238 din 23 mai 2002 a Secției Jurisdicțională a Curții de Conturi.
La apelul nominal au lipsit recurenta Regia Națională a Pădurilor – Direcția Silvică Mehedinți intimatul P.G. și intimata Curtea de Conturi a României.
Procedura completă.
S-a referit de către magistratul asistent că prin adresa din 24 februarie 2003 recurenta Regia Națională a Pădurilor – Direcția Silvică Mehedinți a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art.242 pct.2 din Codul de procedură civilă.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr.238 din 23 mai 2002 a Secției Jurisdicționale a Curții de Conturi a fost respins recursul jurisdicțional introdus de către Direcția Silvică Mehedinți împotriva sentinței nr.25 din 6 martie 2002 a Colegiului Jurisdicțional Mehedinți.
S-a constatat prin hotărârea Curții de Conturi că plata sumei de 9.135.554 lei, imputată contestatorului P.G., pădurar la Ocolul Silvic de la Corcova, sumă reprezentând o cantitate de lemn- cioate nejustificate, contravaloarea unor plantații și pepiniere nu poate fi făcut răspunzător susnumitul deoarece pagubele au fost provocate de precipitațiile mari din perioada mai-iunie 1999 care au afectat 80% din suprafața de teren locală.
Impotriva deciziei a declarat recurs Direcția Silvică Mehedinți care a criticat soluția dată sub următoarele aspecte:
1. Competența de soluționare a pricinii nu aparține Curții de Conturi întrucât decizia de imputare emisă nu este urmarea unui act de control efectuat de organele Curții de Conturi.
2. In ce privește fondul cauzei, soluția este netemeinică deoarece nu s-a dovedit că inundațiile, respectiv viitura formată au afectat, întreaga plantație și pepiniera ci numai o parte din acestea, precum și pentru că menționatul contestator nu a respectat dispozițiile regulamentare privind paza fondului forestier și nu a încunoștiințat conducerea ocolului cu privire la acțiunea factorilor externi asupra plantațiilor.
Recursul este nefondat.
1. In conformitate cu dispoziile art.41 din Legea nr.94/1992 Colegiul Jurisdicțional al Curții de Conturi judecă, în primă instanță, contestațiile introduse împotriva actelor de imputație de către administratorii, gestionarii, contabili, precum și de către ceilalți salariați care au participat, împreună cu aceștia, la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice prevăzute la art.18, în legătură cu formarea, administrarea și întrebuințarea resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și cu gestionarea patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ teritoriale. Iar potrivit art.18 mai sus citat, regiile autonome figurează printre peroanele juridice prevăzute în conținutul acestui articol.
Prin urmare, fiind necontestat faptul că menționatul contestator a funcționat ca pădurar într-o unitate din sistemul Regiei Naționale a Pădurilor, urmează că soluționarea prezentei cauze era de competența organelor juridicționale a Curții de Conturi.
Teze contrară, susținută de recurentă nu are nici o acoperire în dispozițiile legale.
2. Instanțele de judecată au reținut în mod corect, pe baza probatoriului administrat, că producerea pagubelor a fost rezultatul unor factori străini de voința contestatorului și deci că acesta nu poate fi ținut răspunzător de prejudiciul produs.
In acest sens sunt și concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză, precum și recunoașterea parțială de către recurentă prin motivele de casare a faptului că inundațiile și viitura au afectat o parte din plantațiile și din pepinieră.
Imprejurarea că susnumitul nu ar fi încunoștiințat conducerea ocolului post factum, nu are nici o semnificație în legătură cu producerea pagubelor.
Față de considerentele mai sus expuse, motivele de casare se vădesc nefondate,astfel că recursul urmează a fi respins, menținându-se hotărârea recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Regia Națională a Pădurilor – Direcția Silvică Mehedinți împotriva diciziei nr.238 din 23 mai 2002 a Secției Jurisdicțională a Curții de Conturi, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie 2003.