Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 789/2003

Pronunțată în ședință publică, astăzi  26 februarie 2003.

            S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de L.I. împotriva deciziei nr.3651 din 14  noiembrie 2001 a Curții Supreme de Justiție – Secția de  contencios administrativ.

            La apelul nominal au lipsit atât  revizuientul L.I. precum și intimații Ministerul de Interne și Serviciul de Pensii din cadrul Ministerului de Interne.

            Procedura completă.

            S-a referit  că L.I. a solicitat judecarea cererii în absența sa (fila 10)

 

C U R T E A

 

            Asupra cererii de revizuire de față;

            Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

            Prin acțiunea înregistrată la 20.10.2000, reclamantul L.I. a solicitat  anularea deciziei nr.122.899/2000 emisă de pârâtul Ministerul de Interne – Serviciul de pensii și obligarea pârâtului ca, de la  data de 01.10.1999, să-i acorde pensie militară de serviciu prin recunoașterea vechimii în grupa I de muncă pentru perioada 1 ianuarie 1969 – 1 februarie 1990, lucrată în funcția de ofițer, arma poliție judiciară.

            Curtea de Apel Oradea a respins acțiunea prin sentința nr.137/18.12.2000, cu motivarea  că, din  fișa de pensie și din documentele  întocmite de unitatea militară la care reclamantul a lucrat până la data ieșirii din cadrele permanente, nu rezultă vechimea în serviciu de cel puțin 30 de ani, prevăzută  în art.8  alin.2  și art.44 alin.1 lit.a și b din Decretul nr.214/1997 pentru acordarea pensiei de serviciu.

            Recursul declarat de reclamant împotriva  acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia nr.3651 din 14.11.2001 pronunțată de Curtea Supremă de Justiție-Secția de contencios administrativ.

            Cu cererea înregistrată la 22 aprilie 2000 și precizată la 3 noiembrie 2002 L.I.  a solicitat ca  în temeiul art.322 alin.1  pct.5 din Codul de procedură civilă, să se revizuiască atât  sentința nr.137 din 18 decembrie 2000, cât și decizia nr.3651 din 14 noiembrie 2001 și pe fond, să fie admisă  acțiunea sa, în sensul recunoașterii vechimii în grupa I de muncă pentru perioada  1 ianuarie 1969 – 1 februarie 1990 și acordarea pensiei militare de serviciu.

            In motivarea cererii, revizuientul a arătat că, după pronunțarea hotărârii de instanța de recurs, unitatea militară la care a lucrat i-a comunicat adeverința nr.32.159 din 17 decembrie 2001 din care rezultă că în  arhiva unității există documente privind încadrarea în grupa I de muncă a întregii sale activități din perioada 23.08.1965 – 31.03.1990. Revizuiatul a învederat că, înscrisul nou este esențial în soluționarea cauzei pentru că dovedește îndeplinirea condiției de vechime necesară acordării pensiei militare de serviciu, dar nu a avut posibilitatea să-l prezinte cu ocazia judecății, din  cauza părții potrivnice, respectiv a ministerului intimat, care a refuzat să depună documentele din arhiva sa referitoare la încadrarea perioadei lucrată într-o grupă superioară de muncă.

            Curtea va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei nr.3651 din 14 noiembrie 2001, constatând  neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art.322 alin.1 din Codul de procedură civilă pentru retractarea acestei hotărâri irevocabile pe calea revizuirii. Potrivit textului de lege susmenționat, se poate cere revizuirea unei hotărâri dată de instanța de recurs, numai atunci când se evocă fondul. Cum prin decizia nr.3651 din 14 noiembrie 2001, instanța de recurs nu a evocat  fondul și a respins  ca nefondat recursul declarat de L.I. se va respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire  având  ca obiect  această hotărâre judecătorească.

            Pentru judecarea cererii de revizuire a sentinței nr.137 din 18  decembrie 2000  competența materială aparține Curții de Apel Oradea, conform art.323 alin.1 din Codul de procedură civilă, care prevede că cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere.

            In consecință, revizuirea hotărârii instanței de fond a fost greșit solicitată la instanța de recurs și pentru competenta soluționare a acestei cereri, se va  trimite cauza la Curtea de Apel Oradea.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

 

Respinge cererea de revizuire formulată de L.I. împotriva  deciziei nr.3651 din 14 noiembrie 2001 a Curții  Supreme de Justiție-Secția de contencios administrativ, ca inadmisibilă.

            Trimite  cauza la Curtea de Apel Oradea pentru soluționarea cererii de revizuire a sentinței nr.137 din 18 decembrie 2000.

Pronunțată în ședință publică, astăzi  26 februarie 2003.