Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ, la data de 6 octombrie 2008 - urmare a declinării competenței prin sentința nr. 493/2008 a Tribunalului Vrancea - reclamantul D.I. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Județean de Poliție Vrancea, Inspectoratul General al Poliției Române, Ministerul Administrației. și Internelor 41 Inspectoratul Județean de Poliție Brăila, ca prin hotărâre judecătorească să se constate că în calitate de polițist este îndreptățit să fie încadrat în gradul de subcomisar, cu obligarea autorităților pârâte la plata despăgubirilor pentru perioada în care a fost angajat în gradul de inspector principal.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în luna noiembrie 2005 a fost încadrat, prin concurs, pe postul vacant în gradul de inspector principal de poliție prin Ordinul M.I.R.A. nr. S/II/6125, deși potrivit vechimii i se cuvenea gradul de subcomisar. A mai arătat că îndeplinea condițiile de încadrare în acest grad, deoarece avea studii juridice și vechime anterioară de 11 ani în poliție, ordinul de încadrare fiind, astfel, nelegal.
Prin întâmpinările depuse la dosar, pârâții au invocat mai multe excepții procedurale, instanța de fond constatând că analizarea excepției tardivității face inutilă cercetarea celorlalte.
Prin sentința nr. 187 din 22 decembrie 2008, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a respins, ca tardivă, acțiunea formulată de reclamantul D.I.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că actul atacat de către reclamant a fost emis și cunoscut de către reclamant cu ocazia încadrării sale, în luna decembrie 2005. A constatat că potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului.
Or, a concluzionat instanța de fond, actul contestat a fost emis în noiembrie 2005, când reclamantul a și luat cunoștință de conținutul lui, fiind încadrat cu gradul de inspector principal, iar față de această dată, introducerea acțiunii în contencios administrativ la data de 11 iunie 2006, este făcută cu mult peste termenul de decădere prevăzut de textul legal mai susmenționat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul D.I.
Critica adusă prin cererea de recurs a vizat necercetarea de către prima instanță a fondului cauzei, ca o consecință a greșitei dezlegări date excepției de tardivitate a acțiunii în condițiile în care prin aceasta nu s-a cerut anularea Ordinului de încadrare nr. S/II/6125 emis de ministrul administrației și internelor și a neanalizării excepției de nelegalitate invocată în temeiul art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ a actului administrativ menționat mai înainte.
Intimații Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul Județean de Poliție Vrancea au solicitat prin întâmpinările depuse menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate.
Examinând cauza, Înalta Curte constată că recursul este fondat, fiind incidente motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ.
Așa cum se poate lesne observa din actele dosarului, prin acțiune reclamatul a solicitat instanței de contencios administrativ să constate prin hotărâre judecătorească dreptul său la gradul de subcomisar de poliție, cu obligarea autorităților pârâte a plata de daune materiale și morale (fila 2 dosar nr. 2163/91/2008 al Tribunalului Vrancea).
În fața Curții de Apel Galați, învestită în urma aplicării art. 158 C. proc. civ. cu referire la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reclamantul a uzat de dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ invocând excepția de nelegalitate a Ordinului ministrului administrației și internelor nr. S/II/6125 prin care a fost încadrat la 28 decembrie 2005 cu gradul profesional de inspector principal de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Brăila (fila 10 dosarul Curții de Apel Galați).
Deși în ședința publică din 18 noiembrie 2008 instanța a luat act de excepția invocată în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, deși pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și IJPJ Vrancea au expus în scris apărările lor raportat la această excepție (filele 20-21 și 44-45 dosar fond), judecătorul fondului a omis a cerceta legalitatea actului administrativ unilateral cu caracter individual menționat mai sus.
Mai mult, excepția tardivități acțiunii - invocată de Inspectoratului de Poliție al Județului Brăila și Inspectoratul General al Poliției Române – nu a fost pusă în dezbaterea părților în virtutea principiului contradictorialității.
De altfel, din încheierea din 16 decembrie 2008 rezultă în mod evident că actul juridic dedus judecății a fost interpretat greșit întrucât se consemnează că „reclamantul depune la dosar precizării privind nelegalitatea în parte a actului contestat”.
Urmare acestei confuzii între pretenția judiciară și solicitarea de verificare a legalității Ordinului de încadrare pe calea excepției reglementate prin art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, s-a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii, respectiv a art. 11 alin. (2) din actul normativ precizat.
În acest context, Înalta Curte constată că sunt incidente prevederile art. 312 alin. (5) teza I C. proc. civ., astfel că va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, urmând ca în condițiile art. 129 alin. (6) C. proc. civ. aceasta să examineze excepțiile de procedură invocate de pârâți, excepția reglementată de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată și în măsura în care vreuna din excepțiile de procedură nu vor face inutilă analizarea fondului, să hotărască asupra obiectului cererii deduse judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de D.I., împotriva sentinței civile nr. 187 din 22 decembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 18 februarie 2010.