Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamanții A.T. și A.M. în contradictoriu cu D.D. (conducătoarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor) au solicitat aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim pe economie pe zi de întârziere, conducătoarei autorității pârâte D.D. de la data expirării termenului de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a sentinței civile nr. 493 din 17 decembrie 2010, respectiv data de 20 noiembrie 2011 și până la emiterea titlului de despăgubire cu privire la măsurile reparatorii stabilite în favoarea reclamanților cu privire la imobilul naționalizat situat în Lugoj str. Comuna Paris, jud. Timiș înscris în CF, compus din casă și teren, având suprafața de 629 mp.; obligarea pârâtei la plata despăgubirilor pentru întârziere, constând în dobânda legală din suma cuvenită reclamanților cu titlu de măsuri reparatorii pentru imobilul de mai sus, dobânda calculată de la data de 20 noiembrie 2011 și până la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire în favoarea reclamanților.
D.D. în calitate de președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților cu privire la cererea formulată de către reclamanți. În susținerea acestei excepții se arată că deși deține funcția de președinte a A.N.R.P. nu a fost numită prin decizie a Prim Ministrului României și în funcția de Președinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Prin sentința civilă nr. 752 din 15 decembrie 2011 Curtea de Apel Cluj - secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a conducătorului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – D.D., a admis acțiunea formulată de reclamanții A.T. și A.M. în contradictoriu pârâta D.D. - în calitate de conducător al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor București și în consecință, a dispus aplicarea unei amenzi de 20 % din salariul brut pe economie, pe zi de întârziere, conducătoarei autorității publice - Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, de la data expirării termenului de 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a sentinței civile nr. 493 din 17 decembrie 2010, respectiv data de 20 noiembrie 2011 și până la emiterea titlului de despăgubire cu privire la măsurile reparatorii stabilite în favoarea reclamanților cu privire la imobilul naționalizat situat în Lugoj str. Comuna Paris, jud. Timiș, înscris în CF, compus din casă și teren, în suprafață de 629 mp a obligat pârâta la plata despăgubirilor pentru întârziere, constând în dobânda legală din suma cuvenită reclamanților cu titlu de măsuri reparatorii pentru imobilul mai sus amintit, calculată de la data de 20 noiembrie 2011 și până la emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire, a obligat pârâta să plătească reclamanților suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că calitatea acesteia de conducător al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor rezidă din însăși dispozițiile legale cuprinse în art. 13 și respectiv 14 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005. Este indiscutabil faptul că aceasta are calitatea de președinte a C.C.S.D. de la data numirii în funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Prin urmare pârâta a devenind de drept președintele Comisiei Centrale odată cu numirea în funcția de președinte a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și anume la data de 05 octombrie 2011. Emiterea deciziei Primului Ministru are doar efect declarativ cu privire la numirea președintei Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în funcția de președinte al Comisiei centrale de vreme ce această calitate derivă din lege.
Pretențiile reclamanților vizând obligarea la plata despăgubirilor pentru întârziere începând cu 20 noiembrie 2011 și până la executarea efectivă a deciziei nr. 493/2010 a Curții de Apel Cluj au fost justificate prin cuantificarea acestora la nivelul dobânzii legale, prejudiciul presupus încercat de reclamanți fiind dovedit având în vedere că sumele solicitate sunt lichide și exigibile, cuprinse într-un titlu executoriu astfel că sub acest aspect cererea apare ca fiind fondată și urmează a fi admisă, dobânda legală fiind datorată de la 30 de zile de la rămânerea irevocabilă a deciziei civile nr. 493/2010, respectiv data de 20 octombrie 2011 și până la emiterea titlului de plată, ceea ce echivalează cu executarea obligației.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs D.D., în calitate de Președinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, având în vedere că numirea sa în funcție s-a făcut abia la data de 9 decembrie 2011, prin Decizia nr. 132 din 9 decembrie 2011 a Primului Ministru, iar președintele comisiei nu are prerogativa de a-i constrânge pe membrii comisiei să adopte o asemenea decizie.
În drept recurenta și-a încadrat motivele de recurs, din punct de vedere procedural, în prevederile art. 304 pct. 9 și 3041 C. proc. civ.
Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, însă numai pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, instanța de fond, în mod greșit a dispus obligarea doamnei D.D. la plata unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie începând cu data de 20 noiembrie 2011, deoarece la data respectivă aceasta nu avea calitatea de conducător al autorității administrative pârâte (calitate cerută de art. 24 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ).
Prin urmare, aplicarea amenzii prevăzute de lege față de pârâta D.D. se putea face numai începând cu data de 9 decembrie 2011, când aceasta a fost numită în funcția de Președinte a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Nu poate fi însă primit motivul de recurs potrivit căruia președintele comisiei nu ar putea fi sancționat în baza art. 24 din Legea nr. 554/2004, deoarece nu îi poate constrânge pe membrii comisiei să se întrunească în ședință și să adopte o anumită decizie. În acest sens, legea nu distinge în funcție de raporturile existente între conducătorul autorității administrative și subordonați, ci doar conferă posibilitatea exercitării acțiunii în regres împotriva celor vinovați de neexecutarea hotărârii. Astfel, potrivit art. 26 din Legea nr. 554/2004, „Conducătorul autorității publice se poate îndrepta cu acțiune împotriva celor vinovați de neexecutarea hotărârii, potrivit dreptului comun. În cazul în care cei vinovați sunt demnitari sau funcționari publici, se aplică reglementările speciale”.
Referitor la obligarea pârâtei la despăgubiri, acest capăt de cerere a fost, în mod greșit, soluționat de instanța de fond, cu neobservarea lipsei calității procesuale pasive a conducătorului autorității administrative. Astfel, dispozițiile art. 24 din Legea nr. 554/2004 prevăd expres calitatea procesuală pasivă a conducătorului autorității doar în cazul aplicării amenzii, iar nu și în cazul despăgubirilor pentru întârziere, această din urmă cerere soluționându-se în contradictoriu cu autoritatea publică prevăzută la alin. (1) al art. 24.
Pentru considerentele menționate, cu referire la art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., recursul urmează a fi admis, dispunându-se modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul că amenda dispusă va fi aplicată începând cu data de 9 decembrie 2011, iar nu cu data de 20 noiembrie 2011, iar cererea de despăgubiri pentru întârziere va fi respinsă, pentru lipsa calității procesuale pasive a Președintelui Comisiei Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de D.D. în calitate de Președinte al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva sentinței civile nr. 752 din 15 decembrie 2011 a Curții de Apel Cluj - secția de contencios administrativ și fiscal.
Modifică, în parte, sentința atacată în sensul că aplică amenda începând cu data de 9 decembrie 2011.
Respinge capătul de cerere referitor la plata de despăgubiri pentru lipsa calității procesuale pasive a Președintelui Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 februarie 2012.