- Nelegala citare a părții la efectuarea expertizei pe care s-a întemeiat soluția instanței. Nulitatea raportului de expertiză. Vătămarea procesuală a părții. Trimiterea cauzei spre rejudecare.
Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Nulitatea actelor de procedură.
Index alfabetic : sediu
- expertiză
- citare
- nulitate
Cod procedură civilă, art. 98, art. 105, art. 212
Expertiza săvârșită în condițiile în care una din părți a fost citată la o altă adresă decât cea indicată prin întâmpinare, este lovită de nulitate, potrivit art. 105 alin. (2) teza I C.proc.civ., vătămarea procesuală a părții, care nu și-a putut prezenta punctul de vedere cu ocazia măsurătorilor efectuate de expert, fiind evidentă.
De vreme ce susținerile părții, formulate prin obiecțiunile la raportul de expertiză și apoi prin motivele de apel, referitoare la nelegala sa citare, au fost respinse de ambele instanțe, iar raportul de expertiză a fost luat în considerare în mod substanțial la darea soluției primei instanțe, în aplicarea art. 106 alin. (1) C.proc.civ. sancțiunea nulității acestuia este de natură să afecteze și hotărârea primei instanțe.
ICCJ, Secția I civilă, decizia nr. 1660 din 8 martie 2012
Prin decizia nr. 174/A din 17 martie 2011, Curtea de Apel Cluj, Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a respins ca nefondate apelurile declarate de pârâții Primarul municipiului Cluj-Napoca, Municipiul Cluj-Napoca, prin Primar și Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca împotriva sentinței civile nr. 880 din 21 octombrie 2010 a Tribunalului Cluj.
Pentru a decide astfel, instanța a reținut faptul că citarea Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj-Napoca pentru efectuarea expertizei tehnice judiciare topografice a fost făcută în condiții procedurale. Apelanta nu a făcut uz de dispozițiile art. 98 C.proc.civ., astfel încât, o eventuală schimbare a sediului RADP, neadusă la cunoștința instanței și a părții potrivnice nu poate fi luată în seamă.
Cât privește calitatea de unitate deținătoare a imobilului, întrucât Legea nr. 10/2001 nu precizează care anume este unitatea deținătoare, s-a ținut cont de faptul că, din economia întregii legi se desprinde concluzia că unitate deținătoare este persoana juridică care deține efectiv, faptic imobilul notificat. Din concluziile expertului rezultă că terenul pretins de reclamant este deținut faptic atât de municipiul Cluj-Napoca, cât și de Regia Autonomă a Domeniului Public, astfel încât acestea au calitatea de unitate deținătoare. Drept urmare, în conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 10/2001 aceste persoane juridice erau ținute să soluționeze notificarea formulată de reclamant.
Prin prisma Legii nr. 10/2001 primează principiul restituirii în natură a imobilelor solicitate de persoanele îndreptățite, în mod legal prima instanță, făcând o corectă aplicare a dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 10/2001 și ale art. 10 din aceeași lege, a dispus restituirea în natură către reclamant a porțiunilor de teren care sunt libere în accepțiunea Legii nr. 10/2001.
Pârâții Primarul municipiului Cluj-Napoca, municipiul Cluj-Napoca, prin Primar, și Regia Autonomă
a Domeniului Public Cluj-Napoca au declarat recurs.
În motivarea recursurilor declarate de Primarul municipiului Cluj-Napoca și municipiul Cluj-Napoca, prin Primar, s-a arătat că, față de dispozițiile art. 25 din Legea nr. 10/2001, nu are competența de soluționare a notificării reclamantului întrucât în baza Decretului de expropriere nr. 353/1960 suprafața de teren de 178 m.p. s-a înscris în favoarea Statului Român, Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor, Direcția Regională CFR, iar restul terenului se află în administrarea RADP Cluj. Dosarul de revendicare al reclamantului a fost transmis spre competentă soluționare unităților deținătoare.
Pârâta Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca a arătat că i-a fost încălcat dreptul la apărare, întrucât nu a fost legal citată la efectuarea expertizei, deși menționase adresa unde se află sediul său.
Deși recurenta a arătat că din înscrisuri rezultă că este proprietara altor numere topografice decât nr. topo 14738 revendicat de reclamant, iar instanța de apel recunoaște că evidențele de carte funciară nu concordă întotdeauna cu situația faptică reală a imobilului respectiv, în mod nelegal și netemeinic a respins apărările formulate care priveau convocarea la corecta identificare a terenurilor.
Recursul declarat de pârâta Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca este întemeiat pentru următoarele considerente:
Prin întâmpinarea depusă în primă instanță, pârâta Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca și-a indicat sediul în Cluj-Napoca, str. M.M. f.n. întâmpinarea fiind făcută cu respectarea cerințelor art. 115 pct. 1 C.proc.civ., nu se mai punea problema ca, în respectarea cerințelor art. 98 C.proc.civ., pârâta să fi trebuit să aducă la cunoștința instanței și a celorlalte părți noua sa adresă.
Din borderoul de citare a părților, anexat de expert la raportul de expertiză, rezultă că Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca a fost citată la adresa din Cluj-Napoca, str. A.I. nr. 28-30.
Prin obiecțiunile la raportul de expertiză, depuse cu respectarea cerințelor art. 212 alin. (2) C.proc.civ., Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca a invocat nelegala sa citare la efectuarea măsurătorilor, prima instanță însușindu-și arătările reprezentantului reclamantului în sensul că aceste aspecte sunt apărări de fond.
La rândul său, instanța de apel a respins criticile sub acest aspect ale pârâtei Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca și și-a întemeiat soluția pe faptul că pârâta nu a respectat cerințele art. 98 C.proc.civ.
Procedând în acest mod, ambele instanțe de fond au făcut aplicarea greșită în speță a dispozițiilor art.
98 C.proc.civ., câtă vreme, in limine litis, prin primul act de procedură săvârșit în cauză de Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, aceasta și-a indicat un sediu la care urma să fie citată. Drept urmare, nu a avut loc o schimbare a adresei pârâtei pe parcursul procesului, astfel încât, sub pedeapsa neluării în seamă, citarea la vechea adresă să fie legală.
Expertiza săvârșită în condițiile arătate este lovită de nulitate, potrivit art. 105 alin.(2) teza I C.proc.civ., vătămarea procesuală a Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj-Napoca, care nu și-a putut prezenta punctul de vedere cu ocazia măsurătorilor efectuate de expert fiind evidentă.
De vreme ce raportul de expertiză a fost luat în considerare în mod substanțial la darea soluției primei instanțe, în aplicarea art. 106 alin.(1) C.proc.civ. sancțiunea nulității acestuia este de natură să afecteze și sentința.
Pe cale de consecință, prin respingerea apelului Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj-Napoca s-a păstrat o soluție nelegală, motiv pentru care criticile formulate de această parte întrunesc cerințele art. 304 pct. 5 C.proc.civ., întrucât se impune refacerea raportului de expertiză cu respectarea art. 208 alin.(1) C.proc.civ. și în temeiul art. 312 alin.(3) C.proc.civ. recursul declarat de Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca a fost admis și cauza a fost trimisă spre rejudecare în apel, casarea fiind totală.
Având în vedere că, urmare a casării cu trimitere spre rejudecare, se va ajunge la repunerea în discuție a tuturor aspectelor invocate prin motivele de apel formulate de toate părțile, în mod formal se impune ca și recursurile celorlalți pârâți să fie admise.