Ședințe de judecată: Decembrie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

Moștenire legală. Principii de bază ale devoluţiunii legale. Principiul chemării la moștenire a rudelor în ordinea claselor de moștenitori legali. Reprezentarea succesorală.

 

 

Cuprins pe materii : Drept civil . Moștenire legală. Principii de bază ale devoluţiunii legale. Principiul chemării la moștenire a rudelor în ordinea claselor de moștenitori legali. Reprezentarea succesorală.

 

Indice alfabetic :   Clase de moștenitori legali.

                                Vocaţia concretă la moștenire a rudelor.

                                 Reprezentarea succesorală.

 

 

 Codul Civil : 654- 658, 659, 669

 Legea 10 / 2001, art. 4 (2)           

 

 

Prezenţa chiar și a unui singur descendent, care face parte  din clasa I de moștenitori legali (copii, nepoţi, strănepoţi ai defunctului, fără limită de grad) , înlătură de la moștenire pe cei care fac parte din clasele subsecvente de moștenitori ( respectiv , clasele II-IV).

Pentru a beneficia de reprezentarea succesorală , reprezentantul trebuie să îndeplinească  și două condiţii negative, respectiv cele  de a nu fi  nedemn sau renunţător.

            În situaţia în care, descendentul în linie directă  din clasa I de moștenitori  legali trăiește, nu a renunţat la moștenire  și nici nu i-a fost constatată nedemnitatea, nici o altă rudă dintr-o altă clasă  de moștenitori legali nu poate veni la moștenirea lăsată de defunct.   

           

 

           Î.C.C.J., Secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 4136 din 27 aprilie 2006.

 

 

Prin sentinţa civilă nr.726/C din 9 septembrie 2004 pronunţată de Tribunalul Bihor, s-a respins acţiunea  formulată de reclamantul G. A. I. prin L. M., împotriva pârâtelor Primăria Valea lui Mihai - Comisia locală pentru aplicarea Legii nr.10/2001 , și Prefectura judeţului Bihor – Comisia judeţeană de aplicare a Legii nr.10/2001.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond, a reţinut că imobilul în litigiu, în suprafaţă de 956 mp a fost iniţial proprietatea tabulară a numiţilor S. L. și S. T.

Imobilul a devenit proprietatea Statului Român în baza Decretului nr.712/1966 și nr.218/1960.

Bunica reclamantului, numita S. A. a fost soră cu proprietarul tabular S. L., astfel că reclamantul face parte din clasa a II-a a colateralilor privilegiaţi, ce cuprinde fraţii și surorile defunctului S. L. precum și descendenţii acestora.

Instanţa de fond a mai reţinut , din extrasul din „Registrul de naștere”, că proprietarii tabulari ai imobilului au avut o  fiică pe nume S. E. născută în anul 1913, căsătorită cu numitul P. S. în anul 1932, decedată în anul 1966.

Potrivit actului de adopţie nr.3/ august 1951, fiica proprietarilor tabulari, numita P. E. a înfiat un copil V. A., născută la 6 octombrie 1938, care a dobândit numele de P.A.

Numita P.A. , face parte din clasa I-a a descendenţilor în linie dreaptă faţă de proprietarii tabulari, este în viaţă, în prezent fiind cazată la Azilul de Noapte din Oradea, conform adresei nr.289752 din 5 noiembrie 2003.

Conform principiului priorităţii clasei de moștenitori în ordinea stabilită de lege, între moștenitorii din clase diferite, consacrat în dispoziţiile art.669-675 Cod civil, sunt chemaţi în primul rând la moștenire, moștenitorii din clasa I-a, cu excluderea celor din clasele II, III și IV.

Numai în lipsa moștenitorilor din clasa I sau dacă aceștia sunt renunţători sau nedemni vin la succesiune moștenitorii din clasa a II-a.

Reclamantul nu a dovedit că fiica proprietarilor tabulari, ori nepoata de fiică ar fi renunţători la moștenire ori nedemni, astfel că simpla existenţă a numitei P. A. ce face parte din clasa I-a de moștenitori, înlătură de la moștenire pe reclamant, ce face parte din clasa a IV-a de moștenitori.

Pe de altă parte, potrivit art.651 Cod civil, data în raport de care se determină persoanele chemate la moștenire și drepturile ce li se cuvin, este data decesului antecesorului părţilor, defunctul S. L., ceea ce exclude considerarea vreunei alte date, cum ar fi apariţia Legii nr.10/2001, ca moment al deschiderii succesiunii.

Or, la data deschiderii succesiunii defunctului S. L., 6 octombrie 1930, singura moștenitoare cu vocaţie succesorală a fost fiica acestuia care a înlăturat de la moștenire pe fraţii defunctului, iar faptul că nepoata de fiică P. A. nu a solicitat restituirea imobilului în temeiul Legii nr.10/2001 nu constituie o împrejurare de natură să-i dea posibilitatea reclamantului de a obţine imobilul revendicat.

Reclamantul G. A. I.,  prin mandatar,  a declarat apel susţinând că în mod greșit, prima instanţă  a respins acţiunea pe considerentul că nu ar fi persoană îndreptăţită la restituirea imobilului, deoarece a făcut dovada cu acte de stare civilă că este rudă de gradul IV cu fostul proprietar, iar un alt moștenitor în grad mai apropiat, deși este în viaţă nu a formulat cerere de restituire.

Curtea de Apel Oradea, Secţia civilă mixtă, prin decizia nr.502/A din 28 septembrie 2005, a admis apelul, a desfiinţat sentinţa atacată și a trimis cauza pentru o nouă judecată la aceeași instanţă, pentru soluţionarea fondului, cu motivarea că de vreme ce succesorul din clasa I-a de moștenitori nu a demarat procedura prevăzută de Legea nr.10/2001, nu-l înlătură pe moștenitorul dintr-o clasă inferioară care și-a manifestat expres și în termenul legal intenţia de a revendica imobilul preluat de stat de la succesorii săi.

Primăria orașului Valea lui Mihai, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, întemeiat pe motivul de casare prevăzut  de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, susţinând că reclamantul nu se încadrează în categoria persoanelor prevăzute de art.4 alin.2 din Legea nr.10/2001.

Recursul este fondat.

Potrivit art.4 (2) din Legea nr.10/2001, „de prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii persoanelor fizice îndreptăţite”.

O primă obligaţie care-i incumbă moștenitorului pentru a succede, este aceea că el să dovedească propria sa calitate, fie că ne aflăm în prezenţa unei succesiuni testamentare ori a uneia legale.

În acest fel, moștenitorul dovedește aptitudinea sa de a succede și vocaţia lui ereditară.

Aptitudinea de a succede, reprezintă întrunirea unor prealabile condiţii legale în persoana unui succesibil, condiţii în absenţa cărora devine inoperabilă vocaţia sa succesorală.

Potrivit art.654-658 Cod civil, aceste condiţii sunt:

-          moștenitorul să existe la momentul deschiderii succesiunii;

-          să nu fie nedemn;

-          să aibă vocaţie la succesiune;

A avea vocaţie legală înseamnă a fi chemat la succesiune potrivit regulilor instituite de lege.

În conformitate cu prevederile art.659 Cod civil, la succesiune, vin numai descendenţii, ascendenţi și colateralii privilegiaţi, care sunt grupaţi în patru categorii, denumite clase.

Prezenţa unui descendent, indiferent de grad, înlătură de la moștenire orice rudă din celelalte trei clase.

În speţă, reclamantul intimat rudă de gradul IV (bunica sa, dinspre mamă a fost soră cu numitul S. L.), nu a dovedit că nepoata  proprietarilor tabulari P. A., descendent de gradul I ar fi nedemnă de a succede ori că ar fi renunţat la moștenire.

Nici o dispoziţie legală nu conferă dreptul reclamantului de a succede la moștenirea defunctului S. L., înlăturând-o  pe descendenta de gradul I, în viaţă, P. A., chiar dacă aceasta nu și-a manifestat în mod expres intenţia de a revendica imobilul în litigiu, cum greșit a reţinut instanţa de apel.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte a admis recursul  , a casat decizia atacată , fiind păstrată sentinţa tribunalului.