Recunoașterea și executarea în România a hotărârii judecătorești pronunţată în străinătate.
Cuprins pe materii : Drept internaţional privat. Recunoașterea și executarea în România a hotărârii judecătorești pronunţată în străinătate.
Indice alfabetic :Recunoașterea hotărârii judecătorești pronunţată într-un stat membru al U.E.
Executare.
Legea nr. 187/2003 ;
Legea nr. 105/1992 , art. 167 ;
Convenţia de la Haga din 25.10.1980, la
care România a aderat prin Legea nr.
100/1992.
În condiţiile în care procedura de citare a fost făcută cu respectarea legii austriece, atât la domiciliul legal din Austria și la avocatul împuternicit , dar și la reședinţa din România și cât timp partea interesată , având cunoștinţă de existenţa hotărârii de retragere a curatelei, a exercitat calea de atac a recursului, nu se poate reţine existenţa vreunei fraude în procedura urmată în străinătate, în sensul art. 168 din Legea 105/1992.
În lipsa dovedirii fraudei comisă în procedura urmată în străinătate și în condiţiile respectării drepturilor procesuale ale părţilor , instanţa investită cu recunoașterea hotărârii străine nu poate exercita decât un control formal, limitat la satisfacerea condiţiilor stabilite de lege , respectiv art. 167 și art. 168 din Legea 105/1992.
Î.C.C.J. , Secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 5537/2006 din 6 iunie 2006.
Notă : Legea 187/2003 a fost abrogată prin O.U.G. nr. 119/2006.
Prin cererea înregistrată sub nr.564/2004 V. I. C. a solicitat instanţei recunoașterea hotărârii pronunţate de Tribunalul Districtului Baden în dosarul 3 P 152/03 W-19- Secţia 3 din 29 decembrie 2003, hotărâre definitivă și executorie, prin care s-a retras curatela minorei A. M. V., născută la 6 august 2001 – în privinţa tatălui – M. V. pe teritoriul României.
În motivarea cererii petenta a arătat că este în proces de divorţ cu M.V., cetăţean austriac cu domiciliul în Austria și că în prezent acesta locuiește în București, împreună cu minora pe care a luat-o de la data părăsirii domiciliului conjugal intervenită în luna aprilie 2003, interzicând orice legătură a mamei cu copilul.
Tribunalul București, secţia a IV-a civilă, prin sentinţa nr.515 din 21 mai 2004 a admis cererea petentei V.I.C. și a recunoscut efectele juridice ale hotărârii pronunţate de Tribunalul Districtual Baden din Austria, în dosarul 3 P 152/03W-19 Secţia III la data de 29 decembrie 2003 privind retragerea curatelei minorei A.M.V. de la tatăl său M.V., pe teritoriul României.
Instanţa a reţinut că deși cererea petiţionarei a fost comunicată pârâtului la domiciliul din Baden și recursul tatălui minorei – M.V.– a fost respins ca tardiv din același considerent, potrivit art.39 și 45 pct.1 și 2 din Legea nr.187/2003 – de modificare a Legii nr.105/1992 instanţa română nu poate proceda la examinarea pe fond a hotărârii și nici la modificarea acesteia, astfel că efectele hotărârii pronunţată de instanţele austriece trebuie recunoscute, hotărârea fiind în acord cu dispoziţiunile Legii nr.100/1992 pentru aderarea României la Convenţia de la Haga din 25 octombrie 1980.
Curtea de Apel București – secţia a IV-a civilă – prin decizia civilă nr.2005 din 18 octombrie 2004 – a respins cererea formulată de petenta V. I. C. împotriva intimatului V. M. cu domiciliul în București.
S-a reţinut din cuprinsul hotărârii pronunţate de Tribunalul Districtual Baden ca și din cuprinsul hotărârii pronunţate de judecătoria de fond din Wiener Neustadt în recursul formulat împotriva primei hotărâri, că deși pe parcursul soluţionării cauzei V. M. s-a aflat în România, București, comunicarea primei hotărâri a fost făcută la adresa din Baden, din care cauză recursul acestuia a fost respins ca tardiv. Ca urmare, instanţa de apel a făcut în cauză aplicarea art.168 din Legea nr.105/1992 – refuzând recunoașterea hotărârii, aceasta fiind rezultatul unei fraude comise în procedura urmată în străinătate.
Împotriva deciziei nr.2005 din 18 octombrie 2004 a Curţii de Apel București a declarat recurs V.I.C.
În motivarea recursului se arată că drepturile procesuale ale pârâtului au fost respectate, atâta vreme cât acesta și-a exercitat activ aceste drepturi prin reprezentantul său și nu probează în faţa instanţelor române că hotărârile a căror recunoaștere se solicită au fost anulate prin exercitarea unor căi extraordinare de atac – în cadrul cărora să se pună în discuţie neregularităţile procesuale. Refuzul de a se recunoaște hotărârile pronunţate în Austria nu se justifică, deoarece instanţele române nefiind investite cu judecarea fondului cauzei nu pot exercita decât un control formal sub aspectul condiţiilor legale.
Recursul este fondat.
Prin hotărârile pronunţate în străinătate și a căror recunoaștere s-a cerut, s-a decis retragerea curatelei minorei A. M.V. de la tatăl său și acordarea acesteia mamei petiţionare V. I. C.
Temeinic și legal Tribunalul București a reţinut și motivat că în cauză nu sunt incidente dispoziţiunile art.37 din Legea nr.187/2003, deoarece intimatului V.M. i-au fost respectate toate drepturile procesuale, acesta exercitându-și dreptul de a ataca hotărârea de retragere a curatelei.
Procedura de citare s-a făcut cu respectarea legii austriece, acesta fiind citat atât în Austria la domiciliul legal și la avocatul responsabil cu tutela, al numitului M. V., cât și în România – la reședinţa din București.
Dovada în acest sens sunt nu numai menţiunile făcute în cuprinsul hotărârilor pronunţate de instanţele austriece, privind actuala reședinţă a intimatului dar și faptul că acesta, având cunoștinţă de existenţa hotărârii de retragere a curatelei, a exercitat calea de atac a recursului. Împrejurarea potrivit căreia recursul a fost respins ca tardiv, nu relevă încălcarea culpabilă, din partea recurentei V.I.C. a drepturilor procesuale ale intimatului generate de comiterea unei fraude în procedura urmată în străinătate, în sensul art.168 din Legea nr.105/1992.
De fapt, o atare fraudă a recurentei nu numai că nu a fost probată, dar ea este și exclusă, de vreme ce din cuprinsul hotărârilor pronunţate de instanţele austriece rezultă cu pregnanţă faptul că intimatul V. M. a luat-o pe minora V.M.A. în România în luna aprilie 2003, interzicând mamei petiţionare orice legătură cu aceasta.
În cauză intimatul nu a înlăturat prezumţia de regularitate procedurală cu dovada certă a anulării judiciare a hotărârilor în discuţie. Art.168 din Legea nr.105/1992 se aplică doar în baza unor dovezi certe privitoare la încălcarea drepturilor procesuale în ţara de origine, până atunci hotărârile definitive și executorii pronunţate de Tribunalul Districtual Baden producându-și efectele ireversibile. Refuzul recunoașterii acestora ar genera o situaţie juridică nouă contrară, fără existenţa unui suport legal, cu substrat sancţionator.Chiar dacă hotărârile instanţelor austriece au fost pronunţate în lipsa intimatului V.M. – nu se poate refuza recunoașterea efectelor acestora pe teritoriul României atâta timp cât cele trei condiţii cumulative prevăzute de art.168 lit. „a”, „b” și „c” Legea nr.105/1992 sunt întrunite și exigenţele alineatului ultim al textului sus-menţionat au fost respectate.
Măsura acordării exclusivităţii tutelei minorei V.A.M. – mamei recurente, dispusă de instanţele austriece, se înscrie și pe traiectoria sentinţei civile nr.4606 din 21 iunie 2004 a Judecătoriei sectorului 1 București care admiţând cererea Ministerului Justiţiei pentru aducerea la îndeplinire a Convenţiei de la Haga din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, a dispus în contradictoriu cu M.V., înapoierea minorei , mamei sale V.I.C., având în vedere tocmai cele hotărâte de Tribunalul Districtual din Baden la 29.12.2003.
Soluţia Curţii de Apel București de a refuza recunoașterea efectelor hotărârii pronunţată de Tribunalul Districtual Baden în dosarul 3 P 152/3 W-19 Secţia 3 de retragerea curatelei minorei A. M. de la tatăl său, este nelegală, deoarece în lipsa dovedirii fraudei comisă în procedura urmată în străinătate și a respectării drepturilor procesuale ale intimatului, instanţa investită cu recunoașterea hotărârii străine nu poate exercita decât un control formal, limitat la satisfacerea condiţiilor stabilite de lege – art.167 și 168 din Legea nr.105/1992.
Soluţia respingerii cererii de recunoaștere a hotărârii tribunalului districtual – este potrivnică și dispoziţiunilor sentinţei nr.4606/2004 a Judecătoriei sectorului 1 București pusă în executare la 14 martie 2005, deoarece mama căreia i-a fost înapoiată minora și care domiciliază în Austria ar trebui să împartă curatela minorei cu tatăl acesteia V.M. cu domiciliul în România, creându-se astfel o situaţie insurmontabilă.
Faţă de cele ce preced recursul a fost admis iar pe fond au fost recunoscute efectele hotărârii pronunţate de Tribunalul Districtului Baden din Austria .