Persecutat politic. Decretul Lege nr.
118/1990. Limitele competenței instanței de judecată.
Cuprins pe materii Drept procesual civil. Persecutat politic. Decretul Lege
nr. 118/1990. Limitele competenței
instanței de judecată.
Index alfabetic.
Drept procesual civil.
- Competența în materia Legii nr.
118/1990.
Potrivit Decretului –Lege nr. 118/1990, stabilirea calității de peroană persecutată din motive politice se face
de către direcțiile generale de muncă și protecție
și nu
de căte instanța de judecată,cu
depășirea competenței.
Instanța de judecată este
competentă să constate doar faptul că persoanele nu au putut
să-și exercite profesia, sau, după caz ocupația pe perioada
cât au fost urmărite de organele de represiune din motive politice,
conform art.11 din D.L. nr. 118/1990.
Î.C.C.J., Secția civilă și de proprietate
intelectuală, decizia nr. 2624 din 7249 din 4
aprilie 2005
Reclamantul A.J.A. a solicitat
Judecătoriei Miercurea Ciuc, în contradictoriu cu pârâta D.G.M.S.S. –
Harghita - să se constate că, în perioada 1 iulie 1965 –
1 iunie 1970, a fost persecutat din motive politice, fiind împiedicat
să-și exercite profesia de preot catolic și strămutat în
diferite localități din țară.
Prin sentința nr. 1087 din 6 iulie 2003,
Judecătoria Miercurea Ciuc a admis, în baza art.
111 C.pr.civ, acțiunea reclamantului.
Prin încheierea din 16 septembrie 2003, instanța de fond a admis cererea reclamantuluide îndreptare a unei erori materiale și a
dispus îndreptarea dispozitivului hotărârii.
Împotriva încheierii a declarat apel pârâta arătând că, în
cauză, nu sunt incidente dispozițiile art.
281 C.pr.civ., iar încheierea a fost
pronunțată cu încălcarea legii și cu depășirea
competenței instanțelor de judecată.
Prin decizia nr. 55 A din 13 noiembrie 2003, Curtea
de Apel Târgu Mureș a admis apelul și a
schimbat în tot sentința în sensul că a respins cererea de îndreptare
a dispozitivului sentinței.
Instanța de apel a reținut că, prin încheierea atacată, s-a
stabilit că reclamantului, persecutat din motive politice, i
se cuvin drepturile prevăzute de art.1 alin.(1) lit.e
și art. 9 din D.L. nr.
118/1990. Însă, organul competent și abilitat în acest sens este
comisia care funcționează în cadrul D.G.M.S.S. Instanța
și-a depășit competența, în sensul că
reclamantului i s-au stabilit și acordat drepturi cu încălcarea legii
(art. 11 din D.L. nr.
118/1990).
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamantul pentru următoarele
motive:
- în speță, este vorba de o omisiune care, potrivit art. 281 Cod pr.civilă,
poate fi îndreptată oricând;
- instanța de fond nu a făcut altceva decât conform art. 281 Cod pr.civ. a completat
dispozitivul sentinței cu textele de lege invocate, respectiv art.1
alin.(1) lit.e și art.
9 din D.L. nr. 118/1990.
Recursul este nefondat.
Greșelile materiale care pot fi îndreptate prin mijlocirea prevederilor art. 281 C.pr.civ. sunt
greșelile asupra numelui, calității și susținerilor
părților sau cele de calcule, precum și alte greșeli
strecurate în hotărâre, care pot fi îndreptate din oficiu sau în urma unei
cereri.
Noțiunea de greșeală materială are, în sensul textului
citat, înțelesul de eroare materială vizibilă
săvârșite cu ocazia redactării hotărârii.
Prin decizia atacată, s-a apreciat în mod corect că instanța de
fond, admițând cererea de îndreptare a dispozitivului sentinței
și incluzând în acesta și dispoziția privitoare la acordarea
drepturilor în temeiul art.1 al.1 lit.e din D.L. nr.118/1990
și-a depășit competența.
Stabilirea situațiilor prevăzute la art.1 din D.L. nr. 118/1990 nu intră în competența
instanțelor judecătorești, ci, potrivit art.
8 din același act normtaiv, a comisiei
care funcționează în cadrul DGMSS.
Instanța de judecată este competentă să constate doar
faptul că persoanele nu au putut să-și exercite profesia, sau,
după caz ocupația pe perioada cât au fost urmărite de organele
de represiune din motive politice, conform art.11 din D.L. nr.
118/1990.
Ca atare, instanța de apel a pronunțat o hotărâre temeinică
și legală, încât recursul reclamantului a fost respins ca nefondat.