Proprietate mobiliară (automobil). Cerere de restituire fondată pe Legea nr. 10/2001.
Cuprins pe materii. Drept civil. Dreptul de proprietate. Proprietate mobiliară. Automobil confiscat de stat. Cerere de restituire fondată pe Legea nr. 10/2001.
Index alfabetic. Drept civil
- Proprietate mobiliară;
- Automobil confiscat de stat;
- Cerere de restituire fondată pe Legea nr. 10/2001.
Legea nr. 10/2001: art. 6.
În temeiul Legii nr. 10/2001, se pot dispune măsuri reparatorii pentru imobile și bunuri mobile devenite imobile prin încorporare, iar nu și pentru automobilele confiscate.
Î.C.C.J., Secţia civilă și de proprietate intelectuală, decizia nr. 9340 din 17 noiembrie 2005
Tribunalul Dolj, secţia civilă, a pronunţat sentinţa civilă nr.149 din 23 aprilie 2002, prin care a respins acţiunea civilă formulată și precizată de reclamantul A.A.Ș. împotriva pârâţilor Statul Român – reprezentat de Ministerul Finanţelor, Societatea Comercială „Compil” SA Craiova și Societatea Comercială „Remat” SA Craiova, având ca obiect obligarea pârâţilor, potrivit Legii nr.10/2001, la restituirea în natură a unui autoturism marca Mercedes Benz confiscat fără titlu de către stat de la autorul său ori plata de despăgubiri în echivalentul autoturismului în sumă de 104.000 de euro.
Sentinţa a fost atacată cu cerere de revizuire de către reclamant care a invocat cazul prevăzut de art.322 pct.2 Cod procedură civilă în sensul că instanţa de fond nu a soluţionat un capăt de cerere din acţiunea dedusă judecăţii sale, cazul prevăzut de art.322 pct.5 Cod procedură civilă în sensul că, ulterior soluţionării fondului, a descoperit înscrisuri noi, precum și critici vizând modul de soluţionare a fondului.
Tribunalul Dolj - Secţia civilă a examinat fiecare din motivele de revizuire invocate, găsindu-le nefondate, după care a constatat că, indiferent de susţinerile din calea de atac extraordinară, soluţia dată fondului nu poate fi schimbată, întrucât bunul cerut a fi restituit în natură pentru care s-a solicitat alternativ măsura reparatorie a despăgubirilor bănești, este un bun mobil, astfel că nu face obiectul Legii nr.10/2001.
Ca urmare, cererea de revizuire a fost respinsă prin hotărârea nr.201 din 9 aprilie 2003.
Apelul declarat de revizuent a fost respins ca nefondat prin decizia nr.315 din 5 noiembrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Craiova - Secţia civilă.
Instanţa de apel a statuat că parte din susţinerile formulate pe calea revizuirii vizau fondul dreptului neîndeplinind cerinţele art.322 Cod procedură civilă, iar înscrisurile invocate ca acte noi nu sunt determinante pentru soluţionarea fondului din moment ce bunul în litigiu nu face obiectul Legii nr.10/2001.
Revizuentul a declarat recurs, amplu motivat în fapt, prin care critică modul de rezolvare a cererii de revizuire, combătând, în principal, aserţiunea referitoare la inaplicabilitatea Legii nr.10/2001, susţinând că legea nu distinge între bunurile mobile și cele imobile, iar, în subsidiar, referindu-se la greșita soluţionare a fondului pricinii.
Recursul nu este fondat.
Într-adevăr, instanţa de fond a respins acţiunea ca inadmisibilă în consideraţia faptului că a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr.10/2001 în condiţiile în care se solicitau măsuri reglementate de această lege, dar pentru un bun mobil care nu făcea obiectul legii.
În aceste condiţii, este evident că toate cererile deduse aceleași judecăţi au fost respinse pentru temeiul juridic arătat, iar actele noi referitoare la bunul mobil respectiv nu aveau caracter determinant în sensul că, dacă s-ar fi aflat la dosar, ar fi condus prin ele însele la darea altor soluţii, astfel că, pe deplin legal, s-a hotărât în soluţionarea cererii de revizuire că sunt nefondate motivele circumscrise punctelor 2 și 5 ale art.322 Cod procedură civilă.
De asemenea, criticile susţinute prin aceeași cerere de revizuire cu privire la încălcarea legii de către instanţa de fond, nu se încadrează în nici unul din cazurile de revizuire, fiind concomitent real că Legea nr.10/2001 reglementează doar regimul juridic al unor imobile, incluzând în domeniul său de aplicare și bunurile mobile devenite imobile prin încorporare, ceea ce nu este cazul concret care se referă la un autoturism.
Pentru cele arătate recursul a fost respins ca nefondat.