Ședințe de judecată: Decembrie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

Restituirea prin echivalent a imobilului expropriat. Cazul deţinătorului imobilului care s-a limitat a respinge cererea ce i s-a adresat prin notificare

 

Cuprins pe materii: Drept civil. Drept de proprietate. Drept de proprietate privată. Imobile expropriate. Notificarea deţinătorului pentru restituirea în echivalent a imobilului. Refuzul deţinătorului. Consecinţe

 

Index alfabetic: Drept civil

-          Proprietate expropriată

-          Exproprierea imobilului

-          Măsuri reparatorii

-          Restituirea prin echivalent

-          Contestaţie la refuzul cererii fostului proprietar

 

Legea nr. 10/2001: art. 24

 

            Instanţa de judecată în temeiul art. 24 al Legii nr. 10/2001, se poate pronunţa asupra fondului dreptului pretins dacă deţinătorul imobilului expropriat refuză a oferi măsuri reparatorii.

 

Î.C.C.J., secţia civilă, decizia nr. 143 din 16 ianuarie 2004

 

Reclamantul B.G. și alţii au chemat în judecată Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor  pentru a fi obligat, conform art. 23 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, să răspundă motivat la notificarea ce i   s-a trimis, pentru plata de despăgubiri, potrivit art. 12 din Legea nr. 10/2001, pentru un imobil expropriat,  notificare la care nu au primit decizie sau dispoziţie motivată.

Tribunalul București, prin sentinţa civilă nr. 485 din 8 aprilie 2002, a admis cererea și a obligat pârâta să elibereze decizia cu privire la notificarea efectuată, reţinându-se că pârâta nu s-a conformat dispoziţiilor art. 23 din lege.

Prin decizia civilă nr. 332 din 23 septembrie 2002, Curtea de Apel București, a respins ca nefondat apelul declarat de către pârât. 

Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul.

În motivarea recursului se arată că reclamanţilor le-a fost transmis punctul de vedere al pârâtului, referitor la notificările formulate, adresa emisă în acest sens constituind chiar decizia prevăzută de lege, însă instanţa nu s-a pronunţat asupra acesteia.

Recursul este întemeiat. 

Urmare a notificării nr. 219/8 martie 2001, prin care reclamanţii au solicitat despăgubiri pentru imobilul expropriat, constând în completarea, prin echivalent, a despăgubirii primite, până la valoarea corespunzătoare a imobilului, pârâta a răspuns prin adresa nr. 758/21 martie 2002 ce conţine, neechivoc, refuzul pârâtei, ca unitate deţinătoare, de a admite cererea cuprinsă în notificare.

Prin aceasta, cerinţele prevăzute de art. 23 alin. 1 din Legea 10/2001 apar ca îndeplinite, câtă vreme unitatea deţinătoare a apreciat că cererea formulată prin notificare nu este fondată.

Cum notificarea a avut ca obiect acordarea de măsuri reparatorii constând în completarea în echivalent a despăgubirii de la valoarea actualizată cu indicele inflaţiei până la valoarea corespunzătoare a imobilului, instanţa era necesar a se pronunţa asupra fondului dreptului pretins. 

Recursul  a fost admis, s-au casat ambele hotărâri și s-a trimis cauza spre rejudecare în fond la prima instanţă.