Restituirea imobilului de către stat. Cerere fondată pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001. Persoana îndreptăţită să ceară restituirea
Cuprins pe materii: Drept civil. Legea nr. 10/2001
Index alfabetic : Drept civil
- Proprietate preluată abuziv de stat
- Restituirea proprietăţii preluată abuziv de stat
- Calitate procesuală activă în acţiunea de restituire
Legea nr. 10/2001
Numai proprietarul deposedat
de stat și moștenitorii săi pot cere restituirea imobilului, astfel cum rezultă
din art. 3 și 4 dinLegea nr. 10/2001, iar nu și persoana căreia i s-a vândut
bunul.
Secţia civilă, decizia nr. 3562 din 12
mai 2004
Prin contestaţie, A.M.L. a solicitat, în contradictoriu cu S.C. Neptun–Olimp S.A., anularea dispoziţiei nr. 11/19 septembrie 2002 prin care s-a respins cererea de restituire în natură a unui imobil situat în orașul Eforie Sud, Judeţul Constanţa.
În motivarea contestaţiei s-a arătat că imobilul a fost în proprietatea soţilor P.G.C. și P.A., iar moștenitorul acestora P.C., a vândut bunul către reclamantă, aceasta fiind, deci, succesoare în drepturi; prin decizia contestată, intimata a respins însă cererea de restituire în natură a imobilului, apreciindu-se că reclamanta nu este o persoană îndreptăţită în sensul Legii nr. 10/2001.
Tribunalul Constanţa, prin sentinţa civilă nr. 1380 din 17 decembrie 2002, a respins contestaţia, reţinând, în esenţă, că în raport cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001 și art. 4 alin. (2) din aceeași lege, reclamanta nu are calitate de moștenitor fiind un succesor cu titlu particular în baza contractului de vânzare perfectat cu moștenitorul fostului proprietar.
Prin decizia civilă nr. 30 din 1 aprilie 2003, Curtea de Apel Constanţa a admis apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei, pe care a schimbat-o în sensul că a dispus anularea dispoziţiei nr. 11/19 septembrie 2002 emisă de S.C. Neptun- Olimp S.A. și a obligat pe pârâta RAAPPS București – SRP Neptun (SC Neptun Olimp SA) să restituie în natură reclamantei imobilul compus din construcţie (Vila Plaja) cu destinaţia de locuinţă și teren în suprafaţă de 300 mp.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1027/21 iunie 2000, vânzătorul P.C. a înstrăinat apelantei imobilul în litigiu, cunoscut sub denumirea de Vila Plaja, în contract stipulându-se că bunul vândut este dobândit prin moștenirea și în baza unei hotărâri judecătorești definitive, judecata recursului promovat împotriva acestei hotărâri fiind suspendată în temeiul Legii nr. 10/2001.
Ca urmare, cumpărătoarea a devenit succesorul de drept al imobilului, având calitatea de persoană îndreptăţită, care poate folosi calea procedurii prevăzute de Legea nr. 10/2001, ce nu interzice expres acest lucru, aflându-se în prezenţa retractului litigios prevăzut de dispoziţiile art. 1402 – 1404 C. civ. – prin ale cărui efecte dobânditorul se substituie în drepturile vânzătorului.
Recursul declarat de pârâtă este întemeiat.
Calitatea de proprietar al imobilului aparţinea numitului P.C. care putea, ca persoană îndreptăţită, să ceară restituirea imobilului pe calea Legii nr. 10/2001, dreptul fiindu-i recunoscut acestuia, potrivit dreptului comun, prin sentinţa civilă nr. 5803/1998 a Judecătoriei Constanţa, rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 2818/1999 a Tribunalului Constanţa.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1027/21 iunie 2000, P.C. a înstrăinat reclamantei imobilul în litigiu, actul juridic cuprinzând menţiunile privind modul de dobândire a dreptului de proprietate de către vânzător, inclusiv împrejurarea după care cauza în care s-a pronunţat sentinţa nr. 5803/1998 se află în recurs.
Această împrejurare este însă o chestiune care interesează, părţile contractante, fiind vorba de efectele juridice pe care un asemenea act, cu un astfel de obiect, le produce între părţi, neputându-se reţine, în raport cu un terţ existenţa unui retract litigios, astfel cum apreciază instanţa de apel. Aceasta fie și numai pentru că, printre altele, retractul litigios, prin definiţie, reprezintă manifestarea unilaterală de voinţă prin care debitorul unui drept litigios – care a fost transmis de către creditor unei alte persoane, printr-o creare de creanţă cu titlu oneros – poate să stingă litigiul și totodată obligaţia sa, oferind cesionarului – noul său creditor -, suma cu care el a plătit efectiv cedantului creanţa respectivă.
Or, în speţă, nu suntem într-o asemenea ipoteză, în realitate fiind vorba numai de vânzare-cumpărarea unor drepturi litigioase, în principal, faţă de cadrul procesual existent, a dreptului de a recurge, în calitate de eventual proprietar, la procedura restituirii în natură a unui imobil, în condiţiile Legii nr. 10/2001.
În interpretarea corectă a dispoziţiilor Legii nr. 10/2001, este de reţinut că scopul și raţiunea acesteia nu pot fi decât acelea de a se acorda măsuri reparatorii foștilor proprietari ale căror imobile au fost preluate abuziv în perioada de referinţă.
În acest sens, în art. 3 din lege, legiuitorul definește persoanele îndreptăţite la aceasta, categoriile respective fiind enumerate limitativ, restrictiv, deci, în ce interesează, prevăzându-se că sunt îndreptăţite, persoanele fizice, proprietare la data preluării în mod abuziv a imobilului. Singura excepţie este prevăzută în art. 4 din lege, potrivit alin. (2), de prevederile legii beneficiind și moștenitorii persoanei fizice îndreptăţite. Este vorba desigur de cei îndreptăţiţi, prin moștenire legală sau testamentară, împrejurare ce rezultă din economia legii și din Normele metodologice de aplicare a acesteia – pct. 4.2. – 4.4.
Așadar, chiar dacă reclamanta se consideră a fi un succesor cu titlu particular, al imobilului în litigiu, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare amintit, nu se poate considera persoană îndreptăţită, în condiţiile și în sensul Legii nr. 10/2001, pentru a putea recurge la procedura acestei legi în vederea restituirii în natură a imobilului.
Cum prezenta judecată nu privește valabilitatea și efectele juridice între părţi, ale actului respectiv, nimic nu îl împiedică pe actualul reclamant să dea curs, pe orice cale, împlinirii acestor efecte.
Faţă de cele arătate, recursul a fost admis, cu modificarea corespunzătoare a hotărârii atacate.