Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

Funcționar public. Spor pentru condiții vătămătoare de muncă. Cuantum. Act administrativ emis de autoritatea publică cu depășirea limitelor legale de apreciere oferite de legiuitor. Nelegalitate.

O.G. nr. 6/2007, art. 16

O.U.G. nr. 35/2009

O.U.G. nr. 31/2009

 

Dreptul de apreciere recunoscut de legiuitor ordonatorului principal de credite pentru stabilirea procentului în cazul sporului pentru condiții vătămătoare, prevăzut de dispozițiile art. 16 din  O.G.  nr. 6/2007 într-un cuantum de până la 10% din salariul de bază, nu poate fi exercitat în mod discreționar, reducerea acestui spor de la 10% la 1 % neputând interveni în lipsa unei justificări obiective și a unor criterii clar determinate prin raportare la natura funcției publice ocupate și la condițiile concrete în care funcționarul public își desfășoară activitatea.

Decizia nr. 3619 din 22 iunie 2011

 

Prin  acțiunea   înregistrată la  26 iunie  2009, reclamantul Sindicatul salariaților din C.N.P.A.S., a solicitat  anularea Ordinului   nr. 482/29   aprilie   2009   emis de Președintele   Casei Naționale de Pensii   și Alte Drepturi   de Asigurări   Sociale  și anularea   debitului   la venitul lunar al   reclamanților  din   perioada   15 – 30 aprilie  2009  creat  în mod abuziv prin   ordinul   contestat și restituirea   tuturor sumelor  reținute ilegal de la   data aplicării acestui   ordin și până   la data   anulării    prin sentința  ce se va pronunța  în cauză.

            În motivarea  acțiunii, reclamanții  au  susținut  că Ordinul   contestat  a   fost emis  cu încălcarea    dispozițiilor   art. 16 alin. 1  din Ordonanța Guvernului    nr. 6/2007, prin care   li s-a  acordat   sporul   de 10% pentru   condiții   vătămătoare.

            Reclamanții   au arătat  că, deși   activitatea   lor   se desfășoară   în aceleași  condiții vătămătoare, s-a dispus  în mod  nejustificat reducerea  sporului   aferent  de la   10% la 1%,   afectând  valoarea   drepturilor  salariale   cuvenite pentru munca   prestată.

            Curtea    de Apel  București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins   acțiunea   ca neîntemeiată prin sentința civilă   nr. 2905/15 iunie   2010,  constatând  că,  Ordinul   nr. 482/29 aprilie   2009 al Președintelui  CNPAS  privind acordarea  de la   15 aprilie  2009 a unui   spor pentru condiții    vătămătoare  de muncă  în procent de 1% a fost emis cu respectarea  prevederilor  Ordonanței  Guvernului    nr. 6/2007, ale  Ordonanței Guvernului nr. 10/2008, ale Ordonanței de   urgență  a Guvernului nr. 31/2009, ale Ordonanței de urgență a   Guvernului nr. 35/2009 și ale  Ordinului   nr. 605/2009 emis de  Ministerul muncii, familiei   și protecției  sociale.

            Față de  aceste   dispoziții legale, instanța   de fond a  apreciat   că stabilirea  cuantumului  sporului   pentru condiții vătămătoare de muncă  este  atributul ordonatorului   principal   de credite, întrucât   Ordonanța Guvernului nr. 6/2007 nu a  prevăzut în art. 16 alin. 1  un cuantum fix pentru    acest spor, impunând numai  respectarea   limitei   maxime   de 10% din salariul   de bază.

            Împotriva   acestei sentințe, au declarat  recurs reclamanții   prin  Sindicatul  Salariaților   din  Casa  Națională de Pensii  Publice (fosta  Casa Națională   de Pensii  și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, ca urmare  a reorganizării conform  dispozițiilor   art. 4 din Legea  nr. 263/2010  privind   sistemul  unitar de pensii publice).

            În recurs, s-a solicitat   modificarea   în tot a   hotărârii   atacate, în sensul   admiterii    acțiunii   și anulării ordinului considerat nelegal, cu motivarea   că sporul   de 10% pentru condiții   vătămătoare a  fost acordat prin lege, astfel  că nu a   existat  un temei pentru a   fi redus și aceasta cu atât mai  mult   cu cât   determinările efectuate de organele    de specialitate  au confirmat   menținerea   acelorași  valori  ale câmpurilor electromagnetice  de radiofrecvență   avute   în vedere  la recunoașterea    dreptului.

            Analizând actele și lucrările   din dosar, în raport  și de dispozițiile   art. 304 și  art.  304/1  Cod procedură civilă,  Înalta Curte  va admite prezentul   recurs pentru următoarele   considerente:

            Potrivit dispozițiilor   art.  16   din Ordonanța Guvernului  nr. 6/2007, sporul    pentru condiții   vătămătoare, de până   la 10% din  salariul de bază, se acordă funcționarilor  publici care își  desfășoară   activitatea    în cadrul autorităților  și instituțiilor  publice în care     funcționează instalații care generează câmpuri  electromagnetice de radiofrecvență produse de  emițători pentru comunicații, instalații de   microunde, instalații   de curenți   de înaltă   frecvență  sau stații de  bruiaj.

            Același text  de lege  a   prevăzut la alin. 2 și 3  că,   stabilirea   categoriilor    de funcționari   publici,  a  cuantumului și condițiilor    de acordare a   acestui   spor se realizează prin actul    administrativ  al ordonatorului principal de credite, cu   încadrarea   în cheltuielile de personal din bugetul aprobat, iar stabilirea   locurilor   de muncă   pentru care se acordă   sporul   respectiv   se efectuează   pe baza   buletinelor de  determinare emise   de către   autoritățile  abilitate în acest sens .

            Pentru aplicarea  dispozițiilor    legale  susmenționate și în  exercitarea   dreptului  de reglementare  astfel  recunoscut , Președintele  CNPAS  a  emis    Decizia   nr.  710/19 septembrie 2008, prin care  reclamanților – recurenți li s-a acordat cu începere de la data    de 1 aprilie    2008 un spor pentru   condiții   vătămătoare  de muncă în procent  de 10%,

            Această decizie a  fost abrogată în mod implicit prin Ordinul  nr. 482/29   aprilie   2009   emis   de Președintele  CNPAS, care  la art. 1 pct. 3 a  prevăzut ca, începând cu data    de 15  aprilie   2009, sporul    pentru condiții  vătămătoare   de muncă să  fie acordat  reclamanților  - recurenți în procent de 1% aplicat  la salariul    de bază.

            Legalitatea acestor   prevederi  ale   Ordinului   nr. 482/29 aprilie  2009  a  fost  greșit constatată de instanța de fond în raport de  dispozițiile   Ordonanței de urgență a  Guvernului nr. 35/2009, ale Ordonanței de urgență a  Guvernului   nr. 31/2009 și ale  Ordinului   nr. 605/29   aprilie   2009   emis   de   Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale, întrucât reglementarea   invocată de autoritatea   emitentă  nu a  abrogat art. 16 din   Ordonanța Guvernului  nr. 6/2007, dispunând    numai  cu privire   la   competența ordonatorilor de credite  de a   stabili   cuantumul   sporului   pentru   condiții    vătămătoare de muncă, fără însă a   fi afectată  însăși existența  dreptului salarial  respectiv.

            Dreptul   de apreciere recunoscut de legiuitor ordonatorului   principal    de credite pentru   stabilirea    procentului    în cazul   sporului   pentru    condiții   vătămătoare   de muncă   nu poate    fi exercitat   în mod   discreționar și în  consecință , reducerea  acestui spor de la   10% la   procentul   de 1%  nu poate    interveni  în lipsa unei   justificări obiective  și a unor  criterii clar    determinate, în raport  de natura    funcției publice   ocupate și de  condițiile   concrete în care   își desfășoară  activitatea  funcționarului   public.

            Astfel,  se reține că autoritatea  emitentă  nu a   constatat  existența  unei  alte    situații   de fapt decât cea   avută    în vedere la  acordarea   sporului    de 10% pentru condiții   vătămătoare   de muncă   în  baza Buletinului    de măsurare  a  câmpului  radioelectric nr. 302/5196/28 martie   2008   emis  de  Societatea  Națională  de   Radiocomunicații  - Biroul   exploatare  - metrologie și microproducție și nu a  motivat  circumstanțele reținute   pentru    reducerea  acestui spor de la  10% la 1%.

            Procedând  în acest mod, autoritatea   emitentă nu a asigurat   un raport   rezonabil   de proporționalitate  între  scopul vizat de legiuitor și măsura    adoptată, întrucât  reducerea  nejustificată    la 1% a  sporului   pentru condiții vătămătoare  de muncă    este de natură să afecteze  dreptul salarial recunoscut   reclamanților   - recurenți prin   dispozițiile   art. 16 din   Ordonanța    Guvernului    nr. 6/2007.

            Pentru   considerentele care au fost   expuse , în baza     dispozițiilor  art. 312  alin. 1 Cod procedură civilă  și art.  20 alin.  3 din Legea  nr. 554/2004, Înalta Curte a admis   recursul s modificând   în parte   sentința recurată, în sensul  admiterii  în parte  a  acțiunii, anulând, pe cale de consecință, în parte a   Ordinului  nr. 482/29 aprilie    2009 emis de   Președintele CNPAS , respectiv art. 1 pct. 3, urmând a  fi respinse ca nefondate cererile   accesorii, întrucât  prin anularea  ordinului contestat, instanța   de judecată nu se   poate   substitui în  competențele  recunoscute     prin lege ordonatorului   principal de    credite   și nu poate    exercita   atribuția   acestuia  de a   stabili   prin act   administrativ  categoriile  de funcționari publici,   cuantumul   și condițiile   de acordare a  sporului   pentru   condiții vătămătoare.

            În consecință, Înalta Curte va admite   recursul   declarat de  Sindicatul   Salariaților din C.N.P.A.S., pentru  recurenții – reclamanți, constatând  că nu   a   fost motivată  în drept și nu a  fost  dovedită prin probe concludente susținerea   invocată de intimată prin întâmpinare  cu privire    la lipsa    calității   organizației sindicale  de reprezentant al funcționarilor publici   care   au formulat   cererea   de chemare   în judecată