Notă
de control emisă de Autoritatea Națională pentru Reglementarea
și Monitorizarea Achizițiilor Publice la solicitarea DNA.
Inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ.
Legea nr.
554/2004, art. 2 alin. (1) lit. c)
Este inadmisibilă acțiunea în
contencios administrativ formulată împotriva actului întocmit de
Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea
Achizițiilor Publice, ca urmare a controlului efectuat de către
această autoritate la solicitarea unui organ de urmărire
penală.
Un astfel de act nu are valoarea juridică a
unui act administrativ în sensul art. 2
alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, ci a unui mijloc material de
probă, a cărui legalitate și temeinicie poate fi pusă în
discuție doar în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură
penală.
Decizia nr. 1704
din 25 martie 2010
Prin cererea de chemare
în judecată înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București – Secția a
IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, reclamanta Regia Autonomă
Administrația Protocolului și Patrimoniului de Stat – Sucursala de Reprezentare
și Protocol O (R.A.A.P.P.S – SRP O) a solicitat anularea Notei de Control
nr.22/5247/770 din 8.02.2008, întocmită de Autoritatea Națională
pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice
(A.N.R.M.A.P.).
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că la cererea
D.N.A. P, autoritatea pârâtă a efectuat un control privind procedura de atribuire de lucrări având ca obiect
„Reparații Interioare și Exterioare Palat O și Reparații
Drum Acces Palat O”.
Se mai arată că
pârâta a finalizat controlul fără să solicite
anumite acte și fără să țină cont de adresa
reclamantei cu care a
înaintat documentația solicitată.
Pârâta A.N.R.M.A.P. a
invocat prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei excepția necompetenței materiale a Tribunalului, în
soluționarea acestei cauze.
Prin Sentința
nr.1288 din 21 aprilie 2008, Tribunalul București - Secția a IX-a
Contencios Administrativ și Fiscal a admis excepția necompetenței materiale a acestei instanțe
invocată de pârâtă și a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București -
Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal.
Pentru a pronunța
această soluție Tribunalul București a reținut că
A.N.R.M.A.P este o instituție cu competență la nivel
național ce se include în categoria autorităților și
instituțiilor centrale, astfel că cererile împotriva actelor
administrative emise de aceasta se soluționează de Curtea de apel.
Prin Încheierea din data
de 24 septembrie 2008, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a
Contencios Administrativ și Fiscal a dispus conexarea dosarului
nr.11599/3/2008 la dosarul nr.3201/2/2008.
Prin Sentința nr.791
din 25 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București -
Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul
nr.3201/2/2008 s-a respins acțiunea formulată de reclamanta
R.A.A.P.P.S. – SRP O în contradictoriu cu pârâta A.N.R.M.A.P, ca
neîntemeiată.
Pentru a pronunța
hotărârea recurată, instanța de fond a
reținut că nota de control, a cărei anulare se solicită, nu
este emisă de o autoritate publică, astfel că în cauza de
față nu sunt îndeplinite condițiile pentru a fi un act
administrativ, în sensul dispozițiilor art.2 lit.c)
din Legea nr.554/ 2004.
Pe
de altă parte, a mai reținut, că potrivit dispozițiilor
cuprinse în Ordinul Președintelui A.N.R.M.A.P
nr.11/2007, de aprobare a Regulamentului privind supravegherea modului de
atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de
servicii, nota de control se întocmește de agenți constatatori care
nu reprezintă autoritatea publică în sensul art.2 lit.c)
din Legea privind contenciosul administrativ.
A mai
reținut Curtea, că în urma constatărilor consemnate în Nota de
control se emite un proces verbal împotriva căruia se face plângere
contravențională în condițiile O.G. nr.2/2001 cu
modificările și completările ulterioare.
Împotriva
Sentinței nr.791 din 25 februarie
- soluția
instanței de fond este în contradicție cu Încheierea din 10.12.2008,
prin care a respins excepția de inadmisibilitate a acțiunii
invocată de către pârâtă;
- în mod
greșit a reținut instanța de fond că nota de control nu
este un act administrativ, precum și că agenții constatatori nu
ar reprezenta autoritatea publică.
În ceea ce
privește legalitatea și temeinicia notei de control, recurenta a
argumentat că A.N.R.M.A.P. a efectuat controlul respectiv și a
încheiat nota de control fără a avea competențe specifice în
această privință.
Autoritatea
pârâtă a depus întâmpinare prin care a susținut, în esență,
că soluția instanței de fond este legală și
temeinică, solicitând respingerea recursului.
Recursul va fi
respins pentru motivele care vor fi prezentate în continuare.
Într-adevăr,
prin Încheierea din data de 10.12.2008, Curtea de apel a respins ca neîntemeiate
excepțiile inadmisibilității, lipsei de interes, prematurității și lipsei plângerii
prealabile invocate de către autoritatea publică, dar critica
recurentei nu poate atrage, prin ea însăși, o concluzie care să
fundamenteze o soluție contrară.
Astfel, în
conformitate cu dispozițiile art.2 alin.(1) lit.c)
din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările
și completările ulterioare, actul administrativ este acel act juridic
unilateral, cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate
publică, în regim de putere publică, în vederea organizării
executării legii sau a executării în concret a legii, care dă
naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
În cauză,
așa cum rezultă din actele dosarului, Nota de control în litigiu a fost
încheiată de către consilierii A.N.R.M.A.P la cererea D.N.A. –
Serviciul Teritorial P, formulată cu nr.616/VIII /i, aspect necontestat de
părți, un exemplar fiind transmis acestui organ de urmărire
penală.
Or, așa cum
rezultă din dispozițiile generale ale Codului de procedură
penală, într-adevăr, atunci când este necesară lămurirea
unor fapte sau împrejurări ale cauzei, organul de urmărire
penală poate folosi cunoștințele unui specialist, dispunând, la
cerere sau din oficiu, efectuarea unei constatări, așa cum s-a
procedat și în cauza de față.
Pe de altă
parte, din conținutul Notei de control, rezultă că aceasta include constatările echipei de control,
constatarea că autoritatea contractantă a aplicat în mod eronat procedura
de cerere de ofertă, precum și propunerea ca un exemplar al notei
să fie transmis către D.N.A. – Serviciul Teritorial P, fără
ca în dosar să existe vreo dovadă că acest act a produs vreun
efect juridic în regim de drept administrativ.
Deci, Nota de
control nu are valoarea juridică a unui act administrativ în sensul art.2
alin.(1) lit.c) din Legea nr.554/2004, așa cum
în mod corect a reținut și instanța de fond, acest act având
valoarea juridică a unui mijloc material de probă, fiind cerut,
întocmit și transmis organului de urmărire penală în acest scop.
Cât
privește, însă, afirmația că agenții de control nu ar
reprezenta autoritatea publică în numele căreia au încheiat Nota de
control, aceasta este, într-adevăr, lipsită de temei așa cum se
susține și în recursul formulat, dar acest lucru nu poate duce la
adoptarea unei alte soluții, din moment ce actul în litigiu nu este un act
administrativ atacabil în procedura prevăzută de Legea nr.554/2004,
ci un act juridic a cărui legalitate și temeinice poate fi pusă
în discuție în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură
penală, fiind vorba de un mijloc material de probă.
În consecință, criticile din recurs care se referă
la legalitatea și temeinicia notei de control n-au mai fost analizate,
soluția instanței de fond urmând să fie menținută pe
baza considerentelor de mai sus care completează și, respectiv,
substituie considerentele instanței de fond.