Clasificare tarifară. Suplimenți nutritivi.
Legea nr. 98/1996
Codul Vamal, art. 72
Cuprins pe materii: Drept vamal
Indice alfabetic: Clasificare tarifară
Medicamente
Nomenclatură combinată
Preparate alimentare
Suplimenți nutritivi
Potrivit Notei complementare I din capitolul 30 al
Nomenclaturii combinate pentru denumirea și clasificarea mărfurilor,
ratificată prin Legea nr. 20/1993 privind Acordul European semnat la
Bruxelles la 1 februarie 199, pentru a putea fi încadrate la poziția
tarifară 3004 (medicamente), produsele importate trebuie să poarte
indicații referitoare la tratarea unei boli sau a unei afecțiuni.
Suplimenții nutritivi, care conținând vitamine
și săruri minerale, contribuie la starea generală sau la starea
de bine, dar care nu au indicații referitoare la prevenirea sau tratarea
unei maladii, nu pot fi încadrați la poziția tarifară 3004
(medicamente) aceștia aparținând codului tarifar 2106
(preparate alimentare).
Este greșită așadar, încadrarea
tarifară vamală a produselor reprezentând vitamine și
suplimenți nutritivi, la poziția tarifară corespunzătoare
medicamentelor, astfel încât este lipsită de suport legal acordarea
și pentru aceste produse a beneficiilor legale prevăzute pentru
medicamente - respectiv aplicarea unor taxe vamale inferioare sau
chiar scutirea lor de la plata acestor taxe.
I.C.C.J.
, Secția de contencios administrativ și fiscal
Decizia
nr. 1027 din 12 martie 2008
Notă: Instanța a avut în vedere
dispozițiile Codului Vamal al României în varianta aprobată prin
Legea nr. 141/1997, publicată în M.Of. 180 din 01/08/1997, cu
modificările și completările ulterioare. Această lege a
fost abrogată de Legea nr. 86/2006, privind Codul vamal al României,
publicată în M.Of. nr. 350 din 19/04/2006.
Nomenclatura Combinată este inclusă în anexa I a Regulamentului (CEE)
nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară
și statistică și Tariful Vamal Comun. Ea a fost
modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1789/2003 al Comisiei din11
septembrie 2003.
Prin cererea înregistrată la 17 iulie 2007 la Curtea de Apel
București, Agenția Națională de Administrare Fiscală a
formulat recurs împotriva sentinței nr.1752/ 20 iunie 2007,
pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal, solicitând în contradictoriu cu
intimata S.C. ME SRL (fostă S.A.), cu sediul în jud. Ilfov, modificarea
sentinței atacate, întrucât încadrarea corectă a produselor importate
este cea stabilită de organele vamale de control și
menținută prin decizia de soluționare a contestației,
respectiv poziția 2106, iar nu 3004.
S-a solicitat respingerea acțiunii intimatei-reclamante.
Recurenta a susținut că în mod greșit instanța de fond a
reținut că produsele importate de reclamantă în perioada 7
februarie 2001 – 22 mai 2003, sunt medicamente și ca atare încadrarea
tarifară corectă este cea făcută de societate iar nu cea
făcută de organele fiscale.
Sub aspectul încadrării mărfurilor în Tariful Vamal de import al
României, recurenta a susținut că se face conform Regulilor generale
pentru interpretarea sistemului armonizat de denumire și codificare a
mărfurilor prezentate în anexa la Legea nr.98/1996 pentru aderarea
României la Convenția Internațională privind Sistemul armonizat
de denumire și codificare a mărfurilor și în
concordanță cu Notele explicative ale sistemului armonizat,
menționate în art.72 din Legea nr.141/1997 privind Codul vamal al
României. Acestea prevăd următoarele:
„Regulile generale și notele explicative de interpretare a nomenclaturii
mărfurilor prevăzute în Tariful vamal de import al României, sunt
cele din Convenția Internațională a Sistemului armonizat de
descriere și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la
14 iunie 1983, la care România este parte”.
S-a mai precizat că, potrivit Regulilor Generale pentru interpretarea
sistemului armonizat din Anexa nr.1 la Legea nr.98/ 1996 pentru aderarea
României la Convenția Internațională privind Sistemul armonizat
de denumire și codificare a mărfurilor: „Încadrarea mărfurilor
în nomenclatura pentru clasificarea mărfurilor în tarifele vamale se face
conform unor principii cu valoare generală. Astfel, de exemplu: -
enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este
considerat ca având numai o valoare indicativă, încadrarea mărfii
considerându-se legal determinată atunci când este în
concordanță cu textul pozițiilor și al notelor de
secțiuni și capitole și atunci când nu sunt contrare termenilor
utilizați în acele poziții și note”.
Recurenta a precizat că, intimata-reclamantă a încadrat
mărfurile importate la poziția 30.04, deși în notele explicative
ale Sistemului armonizat de denumire și codificare se arată că
la această poziție nu se clasifică suplimentele alimentare
conținând vitamine sau săruri necesare conservării
sănătății organismului și neavând indicații
referitoare la prevenirea sau tratarea unei maladii.
Recurenta a precizat că produsele importate trebuiau încadrate la poziția 21.06, ceea ce organele de control au și făcut întrucât, potrivit notelor explicative ale sistemului armonizat, sunt „preparate”, denumite adesea suplimente alimentare, pe bază de extract de plante, concentrate de fructe, miere, fructoză și cu adaos de vitamine și uneori mici cantități de compuși de fier. Aceste preparate sunt adesea prezentate în ambalaje cu indicarea faptului că mențin starea generală și starea de bine.
Sunt excluse preparatele similare care sunt destinate tratării bolilor sau
afecțiunilor (poziția 30.03 sau 30.04 – cum a încadrat
intimata-reclamantă produsele).
Mai mult, recurenta a invocat Nota complementară I de la Capitolul 30 din
Nomenclatura combinată pentru denumirea și clasificarea
mărfurilor, ratificată prin Legea nr.20/1993 privind Acordul European
semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, în care se menționează
că, pentru a putea fi încadrate la poziția 30.04, produsele importate
trebuie să poarte indicații referitoare la tratarea unei boli sau
afecțiuni.
Or, a subliniat recurenta, din analiza prospectelor produselor importate de
reclamantă, a rezultat că acestea nu poartă mențiuni
privind tratarea unei boli sau afecțiuni, neputând fi deci încadrate în
această poziție tarifară (30.04).
Deci, a menționat recurenta, produsele importate de reclamantă în perioada
supusă verificării organelor de control vamal, sunt produse
alimentare, care potrivit regulii generale de interpretare I, notei
complementare sus citate și notelor explicative de la pozițiile 21.06
și 30.04, se încadrează în codul tarifar 21.06.90.98 (așa cum au
făcut organele vamale de control și organul de soluționare a
contestațiilor).
Cât privește reținerea de către instanța de fond a
clasificării ca medicamente, a produselor importate de
reclamanta-intimată pe baza opiniei Agenției Naționale a
Medicamentului se face precizarea de recurentă că „existența
unui certificat emis de către autoritatea națională de
sănătate pentru autorizarea punerii pe piață a unui produs
ca medicament, nu poate fi acceptată ca un criteriu pentru clasificarea
acelui produs la capitolul 30 al sistemului armonizat – potrivit
recomandărilor comitetului sistemului armonizat de care România trebuie
să țină seama, potrivit Legii nr.98/1996.
De asemenea, a susținut recurenta, că greșit instanța de
fond a făcut trimitere la art.695 din Legea nr.95/2006 privind reforma în
domeniul sănătății, în condițiile în care importurile
în cauză s-au făcut în anii 2002 – 2003.
Cum instanța de fond greșit a acceptat încadrarea tarifară
făcută de intimata-reclamantă, societatea datorează
dobânzile și penalitățile de întârziere prevăzute de
art.116 alin.1 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedură
fiscală, calculul acestora, precum și diferențele de drepturi de
import, au fost calculate corect de expert, cu referire la încadrarea
tarifară reținută de organele fiscale.
Sentința a fost atacată cu recurs și de Autoritatea
Națională a Vămilor, care a susținut că în mod
greșit instanța de fond a reținut ca fiind corectă
încadrarea tarifară ca „medicamente” a produselor importate în loc de
suplimente alimentare, cum corect este, potrivit „nomenclaturii combinate
pentru denumirea și clasificarea mărfurilor ratificată prin
Legea nr.20/1993 privind Acordul European ce a instituit o asociere între
România pe de o parte și Comunitățile Europene și statele
membre ale acestora pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie
1993 și nota complementară I de la Capitolul 30.
Recurenta a mai susținut, ca de altfel și prima recurentă,
că poziția tarifară 30.04,50 (cum a încadrat-o
intimata-reclamantă) nu cuprinde suplimentele alimentare conținând
vitamine sau săruri minerale, care contribuie la sănătatea
generală sau starea de bine, dar care nu au indicații referitoare la
prevenirea sau tratarea unei maladii. Aceste produse, care sunt prezentate în
mod obișnuit sub formă de lichide, dar și sub formă de
prafuri sau comprimate, se clasifică în general la poziția 21.06 sau
la capitolul 22.
Recurenta a menționat că în raport de documentele aflate la dosar
și prevederile legale citate, potrivit caracteristicilor acestor
mărfuri, deoarece nu tratează o maladie ci sunt destinate pentru a
compensa o deficiență de vitamine și minerale, se rețin la
încadrarea tarifară legală a produselor importate de
intimata-reclamantă în perioada supusă verificării, la
poziția tarifară 21.06.
Intimata-reclamantă a susținut în întâmpinare depusă că în
mod corect produsele în discuție au fost încadrate tarifar ca medicamente
și, în consecință, Decizia ANAF nr.76 din 31 mai 2006 și
procesul-verbal nr.57 din 2 februarie 2006 încadrat de DRAOVB au fost date cu
încălcarea legii.
Din actele cauzei, Înalta Curte constată că prin sentința
nr.1752 din 20 iunie 2007, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea reclamantei S.C.
ME SRL în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de
Administrare Fiscală și Direcția Regională Vamală București.
S-au anulat decizia ANAF nr.76/ 31 mai 2006 și procesul-verbal de control
nr.57/ 2 februarie 2006 încheiat de Direcția Regională Vamală
București, constatând că societatea reclamantă a efectuat corect
încadrarea tarifară vamală a produselor importate în codul tarifar
30.04.50.10 „alte medicamente care conțin vitamine, condiționate de
vânzarea cu amănuntul”, pentru perioada 7 februarie 2001 – 22 mai 2003, de
import a acestor produse.
Pârâtele au fost obligate în solidar la 12.500 lei reprezentând cheltuieli de
judecată.
Instanța de fond a reținut că produsele în discuție au
prospect și conțin cele 4 categorii de informații prevăzute
de Sistemul Armonizat de descriere și codificare a mărfurilor pentru
a putea fi considerate „medicamente” și încadrate la poziția
tarifară 30.04.50.10, privind o anumită maladie, concentrația de
substanță sau substanțe active pe care le conțin, dozajul,
precum și modul de utilizare.
Sentința instanței de fond este greșită, astfel încât
recursurile declarate vor fi admise conform art.312 Cod procedură
civilă, sentința va fi modificată, și se va constata
că actele administrativ-fiscale atacate în cauză (decizia ANAF nr.76/
31.05.2006 și procesul-verbal de control nr.57/ 2.02.2006 încheiat de Direcția
Regională Vamală București) sunt acte corecte.
Este de necontestat că în perioada 7 februarie 2001 – 22 mai 2003, S.C. ME
SRL a efectuat importuri de produse din categoria suplimentelor nutritive.
Acestea au fost încadrate prin declarațiile vamale de import, la codul tarifar
30.04.50.10 „alte medicamente care conțin vitamine sau produse de la
poziția 2936 – condiționate pentru vânzare cu amănuntul,
poziție cu o taxă vamală de 2% în anul 2001 și exceptate de
la plata taxelor vamale din anii 2002 și 2003.
Prin procesul-verbal de control nr.57 din 2 februarie 2006, organele vamale au
apreciat că încadrarea tarifară corectă este la codul tarifar
nr.2106.90.98, respectiv produse alimentare nedenumite și necuprinse în
altă parte – suplimente alimentare.
Așa fiind, organele de control vamal, au stabilit în sarcina
societății diferențe de drepturi de import cuvenite bugetului de
stat, precum și dobânzi și penalități de întârziere
aferente, în cuantum total de 3.064.676 RON.
Societatea a contestat aceste sume iar Direcția Generală de
Soluționare a contestațiilor din cadrul A.N.A.F. a respins
contestația. Actele administrativ fiscale sunt în realitate corecte,
astfel încât nu se poate reține o conduită abuzivă din partea
organelor care le-au adoptat.
Deși, atât organele administrativ-fiscale, cât și
intimata-reclamantă și instanța de fond fac referire la Regulile
generale pentru interpretarea Sistemului armonizat de denumire și
codificare a mărfurilor, prezentate în anexa la Legea nr.98/1996, fac
interpretări diferite. Interpretarea corectă în cauză este
dată de organele administrativ fiscale.
Poziția 30.04. în care reclamanta a încadrat tarifar produsele importate,
potrivit Notelor explicative ale sistemului armonizat de denumire și
codificare a mărfurilor, precizează că la această
poziție nu se clasifică suplimentele alimentare, conținând
vitamine sau săruri minerale, destinate conservării
sănătății organismului, dar neavând indicații
referitoare la prevenirea sau tratarea unei maladii.
În aceste condiții, în mod greșit instanța de fond a categorisit
aceste produse ca fiind medicamente, medicamentele fiind destinate a trata o
maladie iar nu conservării sănătății organismului.
Sub acest aspect, sunt de invocat și concluziile raportului de
expertiză – fila 225 – care stabilesc că produsul „S” este „supliment
alimentar cu vitamine, recomandat în perioada de creștere, sarcină,
alăptare, persoanelor de vârsta a III-a”, deci nu pentru tratarea unor
maladii. La fel și „S forte”, folosit pentru creșterea
performanțelor în caz de deficit de vitamine.
În același sens, este tratat produsul „P” fiind recomandat în cazul
oboselii excesive la școlari, pentru poftă de mâncare, etc. În
același sens, este tratat și „P forte”.
Tot pentru poftă de mâncare este indicat și produsul „T”, care are
și efect antioxidant (împotriva radicalilor liberi), deci este pentru
conservarea sănătății iar nu pentru tratarea unei maladii.
Cât privește produsul „MB6”, acesta este denumit de expert ca supliment
mineral, deci nu este medicament pentru tratarea unei boli.
Aceste produse, în mod greșit au fost considerate de instanța de fond
ca „medicamente”, ele nefiind destinate a trata afecțiuni, maladii. Cât
privește autorizația pentru punerea pe piață a acestor
produse de către „Agenția Națională a medicamentului”,
(numele instituției care a eliberat autorizația de punere pe
piață a produselor nu are nici o legătură cu categorisirea
produselor ca medicamente, produsele nefiind medicamente), nu determină
categorisirea vitaminelor ca medicamente și la intrarea lor în
țară organele vamale nu pot fi obligate a le încadra ca altceva decât
ceea ce sunt – suplimente alimentare, vitamine.
Este stabilit științific că vitaminele sunt necesare pentru
întreținerea sănătății organismului uman, dar aceasta
nu le transformă în medicamente, ele rămânând vitamine, suplimente
alimentare.
Împrejurarea că după ce intimata-reclamantă a făcut obiecțiuni
la expertiză, expertul și-a schimbat opinia și a afirmat că
de fapt, produsele ar fi medicamente, este o dovadă de instabilitate a
expertului în opinii, determinată de interesul economic al intimatei.
În cauză însă, pe lângă vitamine, așa cum rezultă din
Notele explicative ale Sistemului armonizat: la poziția 21.06 se
clasifică și „preparatele”, denumite adesea „suplimente alimentare”,
pe bază de extracte de plante, concentrate de fructe, miere, fructoză,
etc. și uneori mici cantități de compuși de fier.
Aceste preparate sunt adesea prezentate în ambalaje cu indicarea faptului că mențin „starea generală și starea de bine”. Sunt excluse preparatele similare care sunt destinate tratării bolilor sau afecțiunilor (30.03 sau 30.04).
Așa cum rezultă din actele cauzei, produsele importate sunt vitamine,
suplimente alimentare și nu sunt destinate pentru tratarea unei boli sau
afecțiuni, cu indicații precise, care se fac la medicamente.
Constatându-se că actele administrativ fiscale au făcut o încadrare
corectă tarifară a produselor importate de intimată și cum
nu s-a făcut plata în termen a obligațiilor către bugetul de
stat, și creanțele fiscale accesorii sunt justificate, recursurile au
fost admise cu modificarea hotărârii pronunțată de instanța
de fond și respingerea în fond a acțiunii.