Ședințe de judecată: Decembrie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

Hotărâre de Guvern. Acţiune în anulare parţială. Data de la care se calculează termenele prevăzute de art.5 din Legea nr.29/1990. Distincţia între acte administrative cu caracter normativ și acte administrative cu caracter individual.

 

 

Legea nr. 29/1990, art.5

 

Potrivit art.5 din Legea nr.29/1990 privind contenciosul administrativ, termenele de exercitare a recursului graţios și a acţiunii în contencios curg de la data comunicării actului administrativ atacat. Această dispoziţie este aplicabilă în cazul actelor administrative cu caracter individual care se comunică părţilor faţă de care produc efecte juridice. În cazul actelor administrative cu caracter normativ, acestea sunt aduse la cunoștinţa celor interesaţi, prin publicarea lor, astfel cum se întâmplă cu hotărârile de Guvern, care potrivit dispoziţiilor art.108(4) din Constituţie, se publică în Monitorul Oficial.

I.C.C.J., secţia de contencios administrativ și fiscal,

decizia nr. 8905 din 13 decembrie 2004

 

                       Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel București – Secţia contencios administrativ sub nr.1304/2004, reclamantele C.R. și V.S. au chemat în judecată Guvernul României și au solicitat ca în contradictoriu cu acest pârât să se dispună anularea parţială a H.G. nr.930 din 29.08.2002, și anume poziţiile 139, 141, 145, privind tarlaua 93 din comuna Moara Vlăsiei, judeţul Ilfov, hotărâre prin care s-a atestat domeniul public al judeţului Ilfov, sau în subsidiar să fie obligat pârâtul la emiterea unei noi hotărâri prin care să abroge poziţiile respective și să fie obligat la plata unor daune materiale de 500.000.000 lei și daune morale de 500.000.000 lei cauzate prin emiterea actului contestat.

            În motivarea acţiunii, reclamantele au susţinut că includerea terenului din parcelele respective în domeniul public este nelegală, fiind proprietatea lor, terenuri pentru care încă din anul 1997 au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, având ca dovezi contractul de vânzare-cumpărare nr.29097 din 16.08.1928. Cu referire la actul administrativ a cărui anulare parţială o solicită, au precizat că au luat cunoștinţă de acesta în cadrul unui dosar civil, ce îl au cu Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate.

            Curtea de Apel București, Secţia contencios administrativ a respins ca tardiv formulată acţiunea reclamantelor, reţinând în esenţă că H.G. nr.930 din 29.08.2002 a fost publicată la 16.09.2002, dată de la care acţiunea trebuia depusă în termen de un an de zile, prevăzut de art.5 din Legea nr.29/1990.

            Împotriva acestei sentinţe reclamantele au declarat recurs, criticând-o ca nelegală, greșit fiind reţinută excepţia tardivităţii, termenele prevăzute de art.5 din Legea nr.29/1990 trebuind calculate din momentul comunicării, nu din momentul publicării în Monitorul Oficial a H.G., că pentru aceste terenuri autorităţile locale erau notificate din anul 1997 pentru a reconstitui dreptul de proprietate, iar pentru recurenta-reclamantă V.S. care are domiciliul în Canada, nu se poate susţine că termenul de 1 an curge de la publicarea în Monitorul Oficial.

                        Recursul se constată a fi fondat.

                        Potrivit art.5 din Legea nr.29/1990 privind contenciosul administrativ, termenele de exercitare a recursului graţios și a acţiunii în contencios curg de la data comunicării actului administrativ atacat. Această dispoziţie este aplicabilă în cazul actelor administrative cu caracter individual care se comunică părţilor faţă de care produc efecte juridice.

            În cazul actelor administrative cu caracter normativ, acestea sunt aduse la cunoștinţa celor interesaţi, prin publicarea lor, astfel cum se întâmplă cu hotărârile de Guvern, care potrivit dispoziţiilor art.108(4) din Constituţie, se publică în Monitorul Oficial.

            În cauză, se reţine că H.G. nr.930 din 29.08.2002 a fost publicată în Monitorul Oficial partea I nr.682 iar anexa în Monitorul Oficial nr.682 bis, datate fiind la 16.09.2002, instanţa observând că și anexa criticată apare ca fiind publicată la aceeași dată.

            Din analiza H.G. nr.930 din 29.08.2002, Înalta Curte de Casaţie constată încă că în finalul acesteia se face menţiunea expresă că anexele 1 – 40 se publică ulterior, ceea ce conduce la concluzia că anexele nu s-au publicat în Monitorul Oficial nr.682 la 16 septembrie 2002, în concret Monitorul Oficial nr.682 bis faţă de menţiunea vizată, fiind tipărit la o altă dată.

            În aceste condiţii, este evident că reţinerea tardivităţii este nelegală și pe cale de consecinţă critica din recurs este întemeiată, urmând a se admite recursul și casa sentinţa Curţii de Apel București, cauza fiind trimisă pentru rejudecare la aceeași instanţă.

            Cu ocazia rejudecării, instanţa va trebui să stabilească la ce dată au fost tipărite anexele la H.G. nr.930/2002, în raport de menţiunea „publicării acestora ulterior”, numărul de exemplare tipărit cu aceste anexe, modul de difuzare și la cine au fost difuzate, aceste date urmând a fi cerute de la Monitorul Oficial.

Cu ocazia rejudecării, urmează a fi analizate și celelalte susţineri ale reclamantelor, în raport de obiectul acţiunii și argumentele acestora.

În consecinţă, recursul declarat de reclamante a fost admis.