Impozit pe profit. Activitate în zonă defavorizată. Situaţia în care, conform O.U.G. nr.24/1998, se beneficiază de scutirea de impozit
Societatea comercială care a obţinut profit cu preponderenţă
din actiivtatea de prestări servicii de consultanţă, cu perosnal din altă zonă
decât cea defavorizată sau cu ajutorul altor agenţi economici, contrar scopului
urmărit prin O.U.G. nr.24/1998 de stimulare a investitorilor, nu beneficiază de
facilităţile reglementate prin această ordonanţă.
(Secţia de contencios administrativ,
decizia nr.1632 din 18 aprilie 2003)
Societatea comercială „N.V.I.” SRL în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor, Direcţia generală a finanţelor publice Hunedora și Garda Financiară Hunedora, a solicitat anularea deciziei nr.1000 din 29 iunie 2001 emisă de primul pârât și a procesului verbal nr.348 din 23 februarie 2001 încheiat de ultima pârâtă și exonerarea de plata sumei de 2.858.915.210 lei reprezentând 2.034.053.627 lei impozit pe profit și 824.861.583 lei majorări de întârziere aferente.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că nu datorează obligaţiile fiscale reţinute prin actele de control atacate deoarece este investitor în zonă defavorizată, calitate în care beneficiază de facilităţile instituite prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.24/1998 și Hotărârea Guvernului nr.992 din 29 decembrie 1998.
Curtea de Apel Alba Iulia, Secţia comercială și de contencios administrativ, prin sentinţa nr.354 din 19 decembrie 2001, a respins acţiunea. Instanţa a reţinut că reclamanta a realizat investiţii în scopul realizării obiectivului de activitate, constând în achiziţionarea în regim de leasing a unor echipamente de spălătorie industrială, dar că ponderea veniturilor realizate în perioada verificată 1999 – 2000 și implicit profitul realizat sunt din activitatea de consultanţă și nu din utilizarea investiţiilor nou create în scopul realizării obiectivului principal de activitate, pentru care a obţinut certificatul de investitor (servicii de spălătorie, curăţenie și vopsire articole textile și blănuri), astfel că datorează impozit pe profit și majorări de întârziere.
Reclamanta a declarat recurs, susţinând, în esenţă, că în calitate de investitor în zonă defavorizată, beneficiază de facilităţile stabilite prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.24/1998.
Recursul este nefondat.
Reclamanta este o societate cu capital privat în zona defavorizată a Văii Jiului, fiind înregistrată sub nr.J/20/710/1999 și a obţinut certificatul de investitor nr.152 din 20 decembrie 1999 având ca obiect de activitate prestări servicii: spălarea, curăţirea și vopsirea textilelor și a blănurilor.
În urma controlului efectuat de comisarii Gărzii financiare – Secţia Hunedoara, control ce a vizat perioada 1999 – 2000, s-a încheiat procesul-verbal nr.348 din 23 februarie 2001, prin care aceasta a fost obligată să vireze la bugetul de stat 2.034.053.627 de lei impozit pe profit și 824.861.583 de lei majorări de întârziere.
S-a reţinut că: societatea a realizat investiţii în scopul realizării obiectului de activitate constând în achiziţionarea în regim de leasing a unor echipamente de spălătorie industrială; dar, în anii 1999-2000, nu a realizat profit din utilizarea investiţiilor nou-create, profitul înregistrat fiind aferent veniturilor realizate din servicii de consultanţă, pentru care nu s-au putut prezenta acte din care să rezulte locul și perioada în care a desfășurat activitatea de consultanţă sau prezentarea unor oferte la diverși beneficiari.
Conform art.6 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.24/1998 republicată, privind regimul zonelor defavorizate, societăţile comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice române, precum și intreprinzătorii particulari sau asociaţiile familiale, autorizate conform Decretului-Lege nr.54/1990 privind organizarea și desfășurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative care-și au sediul sau și desfășoară activitatea în zona defavorizată, beneficiază pentru investiţiile nou create de scutirea de plata impozitului pe profit pe durata de existenţă a zonei defavorizate.
Potrivit adresei nr.262539 din 22 mai 2001 a Ministerului Finanţelor Publice, Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor, scutirea de la plata impozitului pe profit se acordă pe baza certificatului de investitor pentru profitul obţinut din utilizarea investiţiilor nou create, în activitatea pentru care agentul economic a solicitat, conform legii, eliberarea certificatului de investitor.
Or, în urma verificării a rezultat că societatea a obţinut profit cu preponderenţă din activitatea de prestări servicii de consultanţă și nu din utilizarea investiţiilor nou create în scopul pentru care a obţinut certificatul de investitor în zona defavorizată, respectiv servicii de spălătorie, curăţătorie produse textile și blănuri.
Hotărârea Guvernului nr.992 din 29 decembrie 1998 declară Valea Jiului ca zonă
defavorizată și prevede în art. 4 că „pe perioada existenţei zonei
defavorizate, declarată în conformitate cu prevederile prezentei hotărâri, se
acordă facilităţile prevăzute în anexa 2, iar aceasta, la pct.b, prevede
scutirea de plata impozitului pe profit.
Din actele prezentate a rezultat că activitatea preponderentă de prestări servicii de consultanţă din care s-a obţinut venituri s-a realizat cu personal din altă zonă decât cea a Văii Jiului sau cu ajutorul altor agenţi economiei, SC „Electrolux” SA București, SC „Electronice” SRL București, SC „Electrowafe Service” SRL.
Scopul reglementărilor speciale este de stimulare a investiţiilor; scutirea de impozit pe profit se acordă pe baza certificatului de investitor pentru profitul obţinut din utilizarea investiţiilor nou create în activitatea pentru care agentul economic a solicitat, conform prevederilor legale, eliberarea acestuia.
În situaţia dată, aceste condiţii nu sunt îndeplinite, astfel că organul de control în mod legal a aplicat prevederile art.4, art.6 și art.15 alin.(3) din Ordonanţa Guvernului nr.70/1994 republicată, privind impozitul pe profit, și art.13 din Ordonanţa Guvernului nr.11/1996 și a obligat societatea la impozit pe profit și majorări aferente.
În consecinţă, soluţia instanţei fiind temeinică și legală, recursul a fost respins ca nefondat.