. Recurs.
Critici ce nu pot fi încadrate în motivele de legalitate prevăzute de
dispozițiile procedurale. Sancțiunea nulității.
Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Căi extraordinare de atac.
Recursul. Sancțiunea nemotivării recursului. Nulitatea recursului.
Index alfabetic : Recursul.
- Cuprinsul cererii de recurs.
- Nemotivarea recursului.
- Sancțiune.
- Nulitate.
Cod procedură civilă : art.3021 alin.(1) lit.c;
art.304; art.306 alin.(3).
Când în cuprinsul cererii de recurs nu se regăsesc critici propriu-zise la
adresa deciziei, care face obiectul recursului, ceea ce presupune indicarea
punctuală a motivelor de nelegalitate prin raportare la soluția
pronunțată și la argumentele folosite de instanță în
fundamentarea acesteia, iar succesiunea de fapte și afirmații din cuprinsul
cererii de recurs nefiind structurată din punct de vedere juridic în
așa fel încât să se poată reține, măcar din oficiu,
vreo critică susceptibilă de a fi încadrată în cazurile de
modificare ori casare prevăzute de art.304 C.pr.civ., în limita cărora
se poate exercita controlul judiciar în recurs, sancțiunea care intervine
este nulitatea recursului.
ICCJ, Secția civilă și
de proprietate intelectuală, decizia civilă nr. 499 din 30 ianuarie
2008
Prin sentința nr.1534 din 30 octombrie 2006, Tribunalul Botoșani,
secția civilă a admis excepția lipsei calității
procesuale pasive a Prefectului Județului Botoșani, cu
consecința respingerii acțiunii formulate de reclamanții C.D.N,
C.D.G., D.L., T.A. și C.E., a respins excepția lipsei calității
procesuale pasive a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a
admis în parte acțiunea formulată de reclamanți în
contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice,
Municipiul Botoșani prin Primar, SC E.G. SA Târgu Mureș și
Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și a
desființat dispoziția emisă de Municipiul Botoșani, a
obligat Municipiul Botoșani să restituie reclamanților corpul de
clădire situat în Botoșani și suprafața de teren
aferentă acestuia, a obligat Municipiul Botoșani să emită
decizie prin care să propună acordarea de despăgubiri
reclamanților pentru bunurile ce nu pot fi restituite și să o
înainteze Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în vederea
acordării de despăgubiri, a obligat Municipiul Botoșani să
înainteze către SC E.G. SA Târgu Mureș notificarea privind
restituirea suprafeței de 368 m.p. teren situată în Botoșani în
vederea emiterii dispoziției sau deciziei motivate de către unitatea
deținătoare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Comisia Centrală pentru
Stabilirea Despăgubirilor, Primăria Municipiului Botoșani
și S.C. E.G. S.A. Târgu Mureș.
Curtea de Apel Suceava, secția civilă, prin decizia nr.161 din 9 mai
2007, a admis apelurile pârâților, a anulat
sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la prima
instanță, reținând că aceasta a făcut o cercetare
incompletă a fondului cauzei și nu s-a pronunțat asupra fondului
cererii de restituire a porțiunii de teren aflată în posesia SC E.G.
S.A. Târgu Mureș; relativ la Comisia Centrală pentru Stabilirea
Despăgubirilor, curtea a reținut că atribuțiile acestei
comisii au fost stabilite prin Titlul VII al Legii nr.247/2005, au caracter
administrativ și exced fazei contencioase.
Decizia sus menționată a fost atacată cu recurs de către
reclamantul C.D.N.
În motivarea cererii sale, recurentul a arătat că a
solicitat instanței ca, în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul
Finanțelor Publice, Municipiul Botoșani prin Primar, S.C. E.G.
SA și Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, să
se restituie în natură, lui și celorlalți reclamanți,
suprafața de 368 mp. teren și corpul de clădire închiriat în
prezent Asociației Naționale a Surzilor.
Se mai susține că în anul 2001, s-a făcut notificare la
Primăria Botoșani, prin care s-a solicitat restituirea în proprietate
a imobilului – teren în suprafață de 2244 mp. și
construcții, dar nu s-a comunicat nici un răspuns.
Recursul este nul în considerarea următoarelor argumente:
Potrivit art.3021 alin.(1) lit. c C.proc.civ., cererea de recurs va
cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe
care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar potrivit art.306
alin.(3) C.proc.civ. indicarea greșită a motivelor de recurs nu
atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă
încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art.304 C.proc.civ.; per
a contrario, dacă dezvoltarea motivelor de recurs nu face posibilă
încadrarea lor într-unul din cazurile de nelegalitate prevăzute expres
și limitativ de art. 304 C.proc.civ.,
sancțiunea care intervine este
nulitatea recursului.
În speță, nu numai că recurentul nu s-a conformat
exigențelor art.3021 alin.(1) lit.c C.proc.civ.,
neindicând motivele de nelegalitate din art.304 C.proc.civ. pe care își
întemeiază recursul, dar nu a formulat nici critici, care să
poată fi încadrate din oficiu în vreunul din cazurile de casare sau modificare
prevăzute de art.304 C.proc.civ.
Astfel, în cuprinsul cererii de recurs deduse judecății nu se
regăsesc critici propriu-zise la adresa deciziei din apel, care face
obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de
către recurent a motivelor de nelegalitate prin raportare la soluția
pronunțată în apel și la argumentele folosite de
instanță în fundamentarea acesteia.
Modalitatea de motivare a recursului adoptată de recurent constă
practic în redarea istoricului cauzei, prin indicarea obiectului cererii de
chemare în judecată și a demersurilor prealabile întreprinse de
reclamanți în baza Legii nr.10/2001, a apărărilor formulate de
pârâți prin întâmpinările depuse la fond și motivele de apel, a
probelor administrate, cu concluzia finală că hotărârea primei
instanțe este legală și temeinică, fără însă
a arăta în concret în ce constă greșeala instanței de apel,
a cărei hotărâre a atacat-o și prin care s-a
desființat sentința de fond cu trimitere spre rejudecare pentru
necercetarea completă a fondului pricinii.
Succesiunea de fapte și afirmații din cuprinsul cererii de recurs nu
este structurată din punct de vedere juridic în așa fel încât să
se poată reține, măcar din oficiu, vreo critică
susceptibilă de a fi încadrată în cazurile de modificare ori casare
prevăzute de art.304 C.proc.civ., în limita cărora se poate exercita
controlul judiciar în recurs.
Având în vedere că recursul nu poate fi analizat în afara cadrului
restrictiv al art.304 C.proc.civ., iar criticile formulate de recurent nu se
circumscriu acestui cadru legal, Înalta Curte a constatat nulitatea recursului,
conform art.3021 alin.(1) lit.c C.proc.civ. coroborat cu art.306
alin.(3) C.proc.civ.