Opere muzicale comunicate public în cadrul unui spectacol. Calitatea de utilizator de opere muzicale. Calitate procesuală pasivă.
Cuprins pe materii : Drept civil. Dreptul proprietății intelectuale. Dreptul de autor.
Index alfabetic : operă muzicală
- organism de gestiune colectivă
- drept de comunicare publică a operelor muzicale
Legea nr.8/1996, art.1231 alin.(1) lit.e
Conform art.1231 alin.(1) lit.e din Legea nr.8/1996, dreptul de comunicare publică a operelor muzicale sunt gestionate colectiv, iar organismul desemnat în acest scop este Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România – Asociația pentru Drepturi de Autor (UCMR- ADA).
Organizatorul unui spectacol în care se comunică public opere muzicale, are calitatea de utilizator în înțelesul Metodologiei privind utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică și remunerațiile reprezentând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale și, prin urmare, are calitate procesuală pasivă într-un proces având ca obiect plata drepturilor cuvenite autorilor operelor muzicale.
ICCJ, Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia civilă nr. 5724 din 10 octombrie 2008
Prin acțiunea înregistrată la 18 noiembrie 2007, reclamanta Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România – Asociația pentru Drepturi de Autor (UCMR-ADA) a chemat în judecată Municipiul Buzău prin primar, solicitând obligarea pârâtului la plata cu titlu de daune interese a sumei reprezentând triplul remunerațiilor ce ar fi fost legal datorate pentru utilizarea autorizată prin comunicare publică a operelor muzicale în cadrul spectacolului Euro-Revelion 2007, organizat în data de 31 decembrie 2006 de Municipiul Buzău, precum și pentru alte spectacole organizate în această perioadă de același pârât.
Totodată, a solicitat obligarea pârâtului la plata remunerațiilor reprezentând 5% din bugetul de cheltuieli al spectacolelor, dar nu mai puțin de 3.000 lei/spectacol, la plata penalităților pentru întârziere de 0,2%/zi, începând cu data de 1 ianuarie 2007 și până la pronunțarea hotărârii, la comunicarea către reclamantă a raportului privind operele muzicale comunicate public în spectacole, la încheierea cu reclamanta a contractului de licență neexclusivă privind utilizarea prin comunicare publică a operelor muzicale în scop lucrativ pentru următoarele spectacole, la publicarea pe cheltuiala pârâtei a dispozitivului hotărârii, la comunicarea către instanță a bugetului de cheltuieli pentru spectacolul Euro-Revelion 2007 sau a totalității veniturilor din vânzarea biletelor, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentința civilă nr.1091 din 28 noiembrie 2007, Tribunalul Buzău, Secția civilă a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Municipiului Buzău și a respins acțiunea ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate.
Tribunalul a reținut că din contractul de colaborare nr.21305/2006 încheiat între Fundația Pro Civitas și Primăria municipiului Buzău, rezultă că Primăria și-a asumat ca obligații plata în contul fundației Pro Civitas a valorii contractului, să asigure locația și paza acesteia, în timp ce fundația are obligația de a amenaja locul de desfășurare al evenimentelor, să mediatizeze evenimentul, să achite onorariul artiștilor, să închirieze echipamente, scenă, sunet și lumină.
În atare situație, utilizator al operei este fundația și nu primăria,
astfel că nu aceasta poate figura ca pârâtă în proces.
Prin decizia nr.46 din 13 februarie 2008, Curtea de Apel Ploiești, Secția civilă și pentru cauze cu minori și familie a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței.
Instanța de apel a reținut, ca și prima instanță, că utilizatorul operelor muzicale este Fundația Pro Civitas, și nu municipiul Buzău, iar din cuprinsul corespondenței purtate între părți rezultă că prin adresa nr. 1348/2007 pârâtul a învederat reclamantei că plata drepturilor bănești se face de către prestatorul de servicii care a organizat spectacolul, respectiv Fundația Pro Civitas din Buzău.
Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Recurenta a arătat că utilizator de opere muzicale este orice persoană care organizează activități din cele prevăzute la pct. 1 al Titlului II din Metodologia aprobată prin decizia ORDA nr. 365/2006.
Potrivit pct. 14 din același act, în cazul în care activitățile de organizare a unui spectacol, respectiv producere a spectacolului, se fac de două sau mai multe persoane juridice, obligația de plată a remunerației pentru utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică și de predare a raportului revine în solidar tuturor utilizatorilor care sunt considerați astfel coorganizatori.
Primăria municipiului Buzău și Consiliul local, în parteneriat cu Consiliul local Buzău au organizat spectacolul din 31 decembrie 2006 în care au fost utilizate opere muzicale.
Faptul că pârâtul a fost unul dintre organizatorii spectacolului rezultă și din împrejurarea că acesta a beneficiat de suma de 150.000 lei din fondul de rezervă bugetară, potrivit prevederilor art.2, art. 3 și pct.10 al anexei la H.G. nr.1620/22 noiembrie 2006.
Chiar și din contractul nr.21305/2006 rezultă că pârâtul a avut această calitate de organizator al spectacolului.
Instanța de apel a confundat noțiunea de utilizare a operei în sens material cu noțiunea de utilizare a operelor muzicale, prevăzute de Titlul II din Metodologie.
Astfel, noțiunea de utilizator are în vedere nu persoana care exploatează în sens material operele muzicale, ci persoana care organizează manifestările de orice tip în care sunt utilizate operele muzicale.
În speță, pârâtul a avut inițiativa desfășurării spectacolului, a alocat și suportat cheltuielile necesare derulării spectacolului, iar faptul că a apelat la serviciile unui terț pentru publicitate, închirierea echipamentelor, intermedierea participării artiștilor etc. nu-i înlătură calitatea de organizator.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Conform art.1231 alin.(1) lit.e din Legea nr.8/1996, dreptul de comunicare publică a operelor muzicale sunt gestionate colectiv, iar
organismul desemnat în acest scop este reclamanta UCMR-ADA.
Prin decizia nr.365 din 10 octombrie 2006, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor - ORDA a adoptat Metodologia privind utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică și remunerațiile reprezentând drepturile patrimoniale cuvenite autorilor de opere muzicale.
Titlul II al acestei metodologii este consacrat comunicării publice a operelor muzicale în scop lucrativ, iar la pct.1 este definită utilizarea, ca fiind comunicarea publică a operelor muzicale în scop lucrativ făcută într-un loc deschis publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care depășește cercul normal al unei familii și al cunoștințelor acesteia, prin interpretarea directă de către artiști sau prin orice alt mijloc tehnic, prin fir ori fără fir, prin care muzica este prezentată în sine sau însoțește alte acțiuni, cum ar fi dansul, spectacolul de circ, sportul etc,, în spații deschise ori închise, în care publicul plătește bilete de acces și/sau consumații ori în care au loc acțiuni promoționale, publicitare, demonstrative sau alte asemenea.
Conform pct.2 este utilizator, în sensul metodologiei, oricare persoană fizică sau juridică autorizată care desfășoară activități de natura celor enumerate la pct.1.
În continuare sunt prevăzute obligațiile pe care le au utilizatorii față de organismele de gestiune colectivă a drepturilor autorilor de opere muzicale.
La pct.14 se prevede că, în cazul în care activitățile de organizare a unui spectacol – vânzare bilete, impresariere a participării artiștilor, plata onorariilor artiștilor etc. – se fac de două sau mai multe persoane fizice sau juridice, obligația de a obține autorizația prin licență neexclusivă de plată a remunerației pentru utilizarea operelor muzicale prin comunicare publică revine în solidar tuturor utilizatorilor, care devin astfel coorganizatori.
În speță, pârâtul municipiul Buzău a avut calitatea de utilizator în sensul legii, deoarece, așa cum reiese din contractul de colaborare încheiat cu Fundația Pro Civitas, cele două persoane juridice semnatare ale contractului au avut calitatea de coorganizatori ai spectacolului din data de 31 decembrie 2006, ocazionat de aderarea României la Uniunea Europeană.
Această împrejurare a fost, de altfel, reținută de cele două instanțe anterioare atunci când au redat obligațiile pe care și le-au asumat fiecare dintre co-contractanți pentru organizarea spectacolului.
Faptul că pârâtul municipiul Buzău și-a asumat numai obligațiile privind asigurarea locației, asigurarea pazei și plata sumei de 110 000 lei către Fundația Pro Civitas pentru activitățile la care aceasta din urmă s-a obligat a le presta, nu răpește pârâtului calitatea de organizator și, implicit, pe aceea de utilizator al operelor muzicale care au fost comunicate publicului în respectivul spectacol.
De asemenea, nici împrejurarea că prin contract fundația s-a obligat să achite onorariile artiștilor nu este relevantă, deoarece în speță nu se pune problema plății acestor onorarii, ci aceea remunerației cuvenite autorilor operelor muzicale, ale căror drepturi sunt distincte de cele ale artiștilor interpreți sau executanți.
În atare situație, Înalta Curte a constatat că în mod nelegal acțiunea reclamantei a fost respinsă pentru lipsa calității procesuale pasive a pârâtului.
În baza art.312 și 304 pct.9 C.proc.civ., recursul a fost admis, a fost casată decizia atacată, a fost admis apelul declarat de reclamantă, în baza art.297 alin.(1) C.proc.civ., a fost desființată sentința și a fost trimisă cauza spre rejudecare la același tribunal.