Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la 14 iulie 2003, înregistrată sub nr. 2531/2003, la Curtea de Apel Târgu Mureș, secția de contencios administrativ, reclamantul B.G. a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii Mureș și a solicitat ca în contradictoriu cu această pârâtă, să se dispună anularea hotărârii nr. 1173/2003 și să fie obligată pârâta să emită o nouă hotărâre prin care să-i recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
A susținut reclamantul că a fost încorporat militar și a efectuat acest stagiu în perioada 29 iunie - 15 octombrie 1951 și 23 aprilie 1952 - 27 august 1954 ,în detașamente de muncă, astfel că nelegal, pârâta a refuzat să îi acorde drepturile legale.
Curtea de Apel Târgu Mureș, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 279 din 9 septembrie 2003, a admis acțiunea, constatând că reclamantul a dovedit cu actul depus, că îndeplinește cerințele legale, acordându-i drepturile, începând cu data de 1 septembrie 2002.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii Mureș, susținând că hotărârea este nelegală, în sensul că reclamantul nu a desfășurat activitate în unități din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Recursul este nefondat.
Prin Legea nr. 309/2002 se recunoaște că se acordă unele drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 - 1961, iar prin H.G. nr. 1114/2002, s-a stabilit perioada, ca fiind între 14 ianuarie 1950 și 28 februarie 1961.
Conform prevederilor art. 6 alin. (2) din lege și art. 6 din H.G. nr. 1114/2002, stabilirea drepturilor se face la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele militare, din adeverințele centrelor militare județene sau UM 02405 Pitești.
În livretul militar seria Cj nr. 049083, depus în copie la dosar, este menționat „Detașament de muncă”, fiind și individualizat, astfel că în mod judicios instanța de fond a reținut îndeplinirea condițiilor Legii nr. 309/2002, de către reclamant, pronunțând o sentință legală și temeinică.
În raport cu această constatare, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondat, recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii Mureș împotriva sentinței civile nr. 279 din 9 septembrie 2003, a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 martie 2004.