Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 193 din 16 iunie 2003, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, a admis în parte acțiunea introdusă de S.C., în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Mureș și a constatat că în perioada 31 august 1943 – 6 martie 1945, reclamantul s-a aflat în situația prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000.
Pe cale de consecință a fost obligată pârâta să acorde reclamantului, drepturile prevăzute în art. 2 al aceluiași act normativ, începând cu data de 1 ianuarie 2003.
Instanța a reținut că datorită aplicării Dictatului de la Viena, reclamantul S.C. și părinții săi au fost nevoiți să se refugieze din municipiul Târgu Mureș, unde domiciliau, în comuna Răcăciuni, județul Bacău. Ei au revenit după terminarea războiului, inițial, în comuna Iernut, iar ulterior, la Târgu Mureș.
S-a apreciat, totodată, că întrucât la 31 august 1943, reclamantul era elev al școlii tehnice de băieți din comuna Răcăciuni, drepturile pretinse sunt cuvenite doar cu începere de la această dată.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul S.C.
Recurentul a susținut că în mod eronat prima instanță a admis în parte acțiunea, deoarece în realitate, refugiul întregii sale familii din Ardealul de Nord, datorat unor acte de persecuție pentru motive etnice, a început din anul 1940 și s-a sfârșit abia după eliberarea teritoriului ocupat de trupele hortyste.
În sprijinul acestei afirmații, el a anexat în dosarul de recurs, un act nou, anume xerocopia foii matricole eliberată de Școala Tehnică Industrială de Băieți din Bacău.
Înscrisul autentic atestă faptul că elevul S.C. a promovat examenul de admitere în clasa I-a, anul 1940 și a urmat cursurile, inclusiv în anul școlar 1943 - 1944, în cadrul Gimnaziului industrial Răcăciuni și respectiv, al Școlii tehnice industriale gradul I Bacău.
Având în vedere această împrejurare, necunoscută primei instanțe, căreia nu-i fusese prezentată și foaia matricolă, se impune admiterea recursului.
Ca atare, urmează a fi modificată sentința, iar în fond, admisă acțiunea, cu consecința anulării hotărârii nr. 1904 din 12 martie 2003, emisă de pârâtă și obligării acesteia să acorde reclamantului, drepturile prevăzute de art. 2 din Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, pe perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, începând de la data de 1 ianuarie 2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de S.C. împotriva sentinței nr. 193 din 16 iunie 2003 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ.
Modifică sentința atacată și în fond, admite acțiunea formulată de reclamantul S.C.
Anulează hotărârea nr. 1904 din 2003, emisă de Casa Județeană de Pensii Mureș și obligă pârâta să acorde reclamantei, drepturile prevăzute de dispozițiile Legii nr. 189/2000, pentru perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945, începând cu data de 1 ianuarie 2003.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2004.