Decizia nr. 1066/2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele CN B. SA şi SC C. SA, constatarea nulităţii absolute a contractului de servicii din 14 august 2008.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în anul 2008, autoritatea contractantă Poşta a demarat prin anunţul de participare din 1 mai o procedură de achiziţie publică cu scopul atribuirii contractului de achiziţie publică având ca obiect "servicii de curăţenie, mentenanţă şi întreţinere clădiri şi instalaţii", procedură ia care a participat un singur ofertant, respectiv asocierea SC D. SRL, în calitate de lider şi SC E. SA.
Procedura susmenţionată a fost anulată ulterior de către Poştă, în temeiul art. 209 din O.U.G. nr. 34/2006 având în vedere faptul că, aşa cum rezultă din Raportul procedurii din 11 iulie 2008, preţul din propunerea financiară a ofertantului "depăşeşte valoarea fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziţie".
Ulterior anulării procedurii de licitaţie, autoritatea contractantă a încheiat, în urma unei negocieri directe cu asocierea SC E. SRL, în calitate de lider şi SC E. SA contractul din 14 august 2008 cu o durată de 4 ani şi o valoare de 148.000.000 lei.
Reclamanta a arătat că atribuirea contractului susmenţionat a fost făcută cu eludarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, şi a solicitat anularea acestuia.
Prin întâmpinările depuse, pârâtele au solicitat respingerea acţiunii, pârâta SC E. SRL, invocând şi excepţia lipsei de interes.
La termenul de judecată din 26 septembrie 2012, a fost introdusă în cauză SC C. SA, succesoarea pârâtei SC E. SRL.
Prin sentinţa civilă nr. 7203 din 19 decembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei de interes; a respins acţiunea formulată de reclamanta A. ca neîntemeiată; a obligat reclamanta la plata sumei de 10.000 lei cheltuieli de judecată către pârâta SC C. SA.
Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a apreciat, în esenţă, că dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006 nu sunt aplicabile contractului de prestări servicii încheiat între pârâte, în condiţiile în care achiziţia de servicii priveşte desfăşurarea altor activităţi decât a celei relevante în sectorul poştă, respectiv a unor activităţi de natură administrativă care nu au decât o legătură conjuncturală cu activitatea relevantă, şi raportat la dispoziţiile art. 243 din O.U.G. nr. 34/2006.
Excepţia lipsei de interes, invocată de pârâta SC C. SA, a fost respinsă cu motivarea că art. 2 alin. (1) lit. h) din H.G. nr. 525/2007 prevede că A. supraveghează modul de funcţionare a sistemului de achiziţii publice şi de atribuire a contractelor de achiziţie publică, dispunând, după caz, aplicarea sancţiunilor prevăzute de legislaţia în vigoare din domeniul achiziţiilor publice, iar nulitatea absolută a unui contract nu poate fi acoperită prin denunţarea sau executarea sa.
Împotriva sentinţei civile nr. 7203 din 19 decembrie 2012 a formulat recurs reclamanta A., solicitând, în principal, casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, în temeiul art. 312 alin. (5) C. proc. civ., iar, în subsidiar, modificarea sentinţei recurate în sensul admiterii acţiunii sale şi constatării nulităţii absolute a contractului de servicii din 14 august 2008 încheiat între intimate, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
În motivarea solicitării de casare, recurenta a susţinut, în esenţă, că aprecierea instanţei de fond că în cauză nu ar fi aplicabile dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006, ca reprezentând interpretarea defectuoasă a dispoziţiilor art. 8 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 229 alin. (2) şi ale art. 240 din O.U.G. nr. 34/2006, situaţie asimilabilă lipsei cercetării fondului.
În continuare, evocând contextul încheierii contractului criticat, recurenta a susţinut, în esenţă, că intimata CN B. SA s-a prevalat fără temei de dispoziţiile art. 110 din O.U.G. nr. 34/2006, procedura de atribuire a contractului fiind, în consecinţă, lovită de nulitate absolută.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate şi în raport de cadrul legal aplicabil, Curtea îl va respinge ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Obiectul acţiunii introductive de instanţă îl constituie „constatarea nulităţii absolute a contractului de servicii din 14 august 2008”.
Recurenta-reclamantă A. şi-a întemeiat în drept acţiunea pe dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2004, invocând ca şi cauze de nulitate a contractului mai sus amintit, eludarea dispoziţiilor legale din această ordonanţă.
În raport de acest obiect, judecătorul fondului, înainte de a analiza „motivele de nulitate” invocate, a avut a se pronunţa dacă în cauză, faţă de obiectul contractului a cărui anulare se solicită sunt sau nu aplicabile dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006.
Sub acest aspect, Curtea constată că motivele de recurs prin care recurenta-reclamantă susţine că în mod greşit instanţa de fond a considerat că nu sunt aplicabile dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006, pentru următoarele considerente:
Contractul de achiziţie publică din 2008 încheiat între intimata-pârâtă CN B. SA, în calitate de beneficiar şi SC E. SRL (în prezent SC C. SA) a avut ca obiect prestări de serviciu, respectiv: „serviciu de curăţenie, mentenanţă şi întreţinere clădiri şi instalaţii”. Aşa cum rezultă din actele depuse la dosar, obiectul contractului de prestări servicii încheiat între cele două părţi îl constituie: servicii de mentenanţă şi întreţinere clădiri şi instalaţii aferente locaţiilor în care CN B. SA îşi desfăşoară activitatea, servicii de curăţenie de inspecţie tehnică, de obţinere a avizelor I.S.C.I.R., managementul activităţii şi personalului de întreţinere şi curăţenie, servicii de dezinsecţie, deparazitare şi deszăpezire.
Dat fiind obiectul şi natura acestui contract, Curtea constată că în cauză sunt pe deplin incidente dispoziţiile art. 243 din O.U.G. nr. 34/2006, în raport de care „(…) ordonanţa de urgenţă nu se aplică pentru contractele atribuite de către autoritatea contractantă care se încadrează în una din categoriile prevăzute la art. 8 lit. d) sau e) şi care au ca obiect achiziţiile de produse, servicii sau lucruri destinate desfăşurării altor activităţi decât cele relevante”.
În mod incontestabil intimata-pârâtă CN B. SA este autoritate contractantă în sensul dispoziţiilor art. 8 lit. d) coroborat cu art. 229 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, întrucât derulează servicii în sectorul „poştă”, aşa cum sunt aceste tipuri de servicii definite în art. 240 din aceeaşi ordonanţă.
Cu alte cuvinte, activitatea relevantă în sectorul „poştă” este definită în chiar cuprinsul ordonanţei prin enumerarea serviciilor la art. 240 lit. a)-g).
Aşa fiind, achiziţia unor servicii care nu au o strânsă legătură cu efectuarea activităţii relevante (cazul contractului a cărui anulare se solicită) nu pot determina caracterul de contract sectorial. În acest sens, legiuitorul a înţeles ca pe cale de excepţie să prevadă că acestor contracte nu li se aplică dispoziţiile O.U.G. nr. 34/2006 (art. 243).
În cauza dedusă judecăţii este evident că obiectul contractului a cărui anulare se solicită nu se regăseşte printre activităţile relevante sectorului de utilitate publică „poştă”, aşa cum acestea sunt enumerate şi descrise în art. 240 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.
În consecinţă, câtă vreme activităţile contractante de intimata-pârâtă CN B. SA „curăţenie, mentenanţă, întreţinere clădiri şi instalaţii, curăţenie, dezinfecţie, deratizare, deszăpezire”, nu sunt dintre cele pe care legea le consideră în mod expres relevante pentru acest sector, contractul de achiziţie pentru aceste servicii nu poate să cadă sub incidenţa prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, conform dispoziţiilor art. 243 din acelaşi act normativ.
Prin motivele de recurs invocate la pct. II din recursul scris, recurenta-reclamantă a susţinut şi dezvoltat cauzele de nulitate ale aceluiaşi contract invocând, în esenţă, nerespectarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006.
Având în vedere însă că, aşa cum s-a reţinut mai sus, Curtea a constatat că prevederile acestui act normativ nu se aplică contractului în cauză, analizarea motivelor invocate, care de altfel au fost şi la fond susţinute, este irelevantă.
În concluzie, faţă de cele mai sus arătate şi faţă de dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 7203 din 19 decembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 martie 2014.