Statutul judecătorilor şi procurorilor. Ocuparea unei funcţii de conducere în baza a două mandate consecutive. Intervenirea unei perioade de întrerupere după încheierea celui de al doilea mandat. Consecinţe asupra cererii de ocupare a aceleaşi funcţii pentru un nou mandat.
Legea nr.303/2004, art.48 alin (8)
Sintagma „reinvestirea în funcţie o singură dată” utilizată în conţinutul art.48 alin (8) din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, trebuie înţeleasă ca limitând la două mandate dreptul de a ocupa aceeaşi funcţie de conducere, fără a avea relevanţă dacă acestea sunt consecutive sau există perioade de timp între respectivele mandate. Cum legiuitorul nu face vreo distincţie în funcţie de momentul la care intervine „reînvestirea”, împrejurarea că între executarea celor două mandate consecutive în funcţii de conducere şi data depunerii cererii pentru înscrierea la concursul pentru un nou mandat în aceeaşi funcţie a intervenit o perioadă de întrerupere, nu înlătură interdicţia prevăzută de art.48 alin.(8) din Legea nr.303/2004.
Decizia nr. 3507 din 6 noiembrie 2015
I. Circumstanţele cauzei
- Hotărârea supusă controlului judiciar
Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.4xx din 13 mai 2015 a fost respinsă contestaţia formulată de A, judecător la Tribunalul S, împotriva Hotărârii nr.2xx/ 29.04.2015 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Pentru a decide în acest sens, Plenul CSM a reținut următoarele considerente:
Prin Hotărârea nr. x/24.04.2015, Comisia de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor din perioada 27 martie - 24 iunie 2015 a respins cererea domnului judecător A de participare la concurs pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Tribunalului S, întrucât acesta a mai fost numit în funcţia respectivă la data de 01.05.2006 şi la 15.07.2009.
Prin Hotărârea nr. 220/29.04.2015 a Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a fost respinsă contestația formulată de dl. A împotriva Hotărârii nr. x/24 aprilie 2015 a Comisiei de organizare a concursului/ examenului pentru numirea în funcţii de conducere organizat în perioada 27 martie - 24 iunie 2015.
Secţia pentru judecători a avut în vedere că domnul judecător A a fost numit în funcţia de preşedinte al Tribunalului S, în perioadele 01.05.2006 – 01.05.2009 şi 15.07.2009 - 15.07.2012, având, aşadar, două mandate sub imperiul Legii nr.303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor art.48 alin.(1), (2) şi (8) din Legea nr.303/ 2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă că reînvestirea în funcţie o singură dată, prevăzută la art.48 alin.(8), are în vedere limitarea la două a numărului mandatelor în aceeaşi funcţie de conducere, indiferent de existenţa sau nu a unor perioade de timp între mandatele în cauză, câtă vreme legiuitorul nu distinge în acest sens, iar sintagma „reînvestire" semnifică o nouă numire în aceeaşi funcţie, fără a prezenta importanţă momentul când intervine aceasta.
Astfel, sensul cuvântului „a reinvesti" este acela de a reacorda oficial un drept, prin urmare, momentul reacordării dreptului respectiv nu are relevanţă sub aspectul înţelesului cuvântului în cauză. Împrejurarea că de la împlinirea duratei celui de-al doilea mandat şi până în prezent a existat o perioadă de întrerupere în exercitarea funcţiei respective de conducere de către domnul judecător nu face inaplicabilă interdicţia în cauză.
Art.48 alin.(2) din Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevede expres trei condiţii pentru participarea la concursul/ examenul pentru numirea în funcţii de conducere, respectiv calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, lipsa sancțiunilor disciplinare în ultimii 3 ani şi îndeplinirea condiţiei de vechime prevăzute de lege.
Secția pentru judecători a apreciat că nu este lipsit de importanţă faptul că scopul participării la examen este acela al numirii în funcția de conducere vizată, însă câtă vreme o astfel de numire este interzisa de lege a treia oară, permiterea participării la examen/ concurs ar fi fără sens, ştiind ab initio că acest demers este fără finalitate.
În concluzie, Secţia pentru judecători a reţinut că art.48 alin.(2) trebuie interpretat prin coroborare cu art. 48 alin. (8), care, limitând numărul mandatelor, adaugă în realitate o nouă condiţie de participare la examen/ concurs în cazul judecătorilor care candidează pentru mai mult de două mandate.
În ceea ce priveşte discriminarea invocată cu referire la situaţia doamnei procuror B, s-a reținut că situaţia celei din urmă persoane este diferită de cea a solicitantului, având în vedere că aceasta a fost numită, sub imperiul Legii nr. 303/2004, într-un singur mandat în funcția de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria V, respectiv cel din perioada 01.07.2007-01.01.2010 (Hotărârea nr. 186/26.06.2007 a Secţiei pentru procurori), celelalte două mandate anterioare în aceeaşi funcţie fiind dispuse în temeiul Legii nr.92/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (01.01.1999 - 01.09.2002 şi 17.06.2003 - 17.06.2007).
Spre deosebire de situaţia invocată, domnul judecător A a deţinut deja două mandate acordate în temeiul Legii nr.303/2004, astfel că nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu persoana la care face referire şi, prin urmare, nu se poate reţine existenţa unei discriminări.
Alături de argumentele avute în vedere de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, pe care şi le-a însuşit Plenul Consiliului Superior al Magistraturii mai reţinut, în ceea ce priveşte motivele suplimentare invocate de domnul judecător, că pe de-o parte Hotărârea nr. 406/28.10.2010 a Secţiei pentru procurori invocată de domnul judecător, prezintă relevanţă sub aspectul practicii secţiei în cauză, aceasta neputând fi opusă Plenului, câtă vreme Plenul şi secţiile Consiliului sunt organe deliberative distincte, cu competențe proprii.
Pe de altă parte, chiar în hotărârea invocată de contestatar, Secţia pentru procurori a reţinut că nu se poate susţine că existând o perioadă de întrerupere după expirarea primului mandat, cel de-al doilea mandat ar fi, de fapt, o numire şi nu o reînvestire. Prin urmare, inclusiv Secţia pentru procurori a apreciat în hotărârea invocată că cel de-al doilea mandat în aceeaşi funcţie de conducere, chiar şi după o perioadă de întrerupere după primul mandat, reprezintă o reînvestire, iar nu o numire care ar putea fi urmată de o nouă reînvestire.
În plus, Plenul CSM a reţinut că în practica sa a mai fost analizată situaţia invocată de domnul judecător. Astfel, în Hotărârea nr.449/2013 a Plenului CSM s-a reţinut că, în acord cu Decizia nr.22/ 2012 a Curţii Constituţionale, potrivit căreia sintagma „fără posibilitatea reînvestirii" înseamnă unicitatea mandatului, sintagma „reînvestirii o singură dată", analizată în cazul de faţă, reprezintă manifestarea de voinţă a legiuitorului în sensul limitării exercitării unei funcţii de conducere la două mandate, împiedicând, astfel, exercitarea la nesfârşit, prin orice mod, a aceleiaşi funcţii de conducere de către acelaşi judecător.
În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia atunci când legiuitorul a vrut să limiteze numărul mandatelor într-o funcţie a făcut-o în mod expres, astfel cum se prevede la art. 81 alin. (4) din Constituţia României pentru funcția de Preşedinte al României, Plenul a apreciat că situaţia este aceeaşi şi în cazul funcţiilor de conducere prevăzute la art. 48 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, scopul sintagmei „reînvestirii în funcţie o singură dată" este acelaşi cu cel arătat anterior, respectiv limitarea numărului mandatelor unei persoane în aceeaşi funcţie de conducere la două, numai terminologia utilizată de Legea nr.303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare fiind diferită de aceea a legiuitorului constituţional.
2. Contestaţia formulată de dl. A
Prin contestaţia formulată în termen legal, în condiţiile art.29 alin.(7) din Legea nr.317/2004, contestatorul A a solicitat anularea Hotărârii nr.483/ 13.05.2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi a Hotărârii nr.2xx/ 29.04.2015 a Secţiei pentru Judecători a CSM şi a Hotărârii nr.x/ 24.04.2014 a Comisiei de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor. A solicitat obligarea intimatului CSM la emiterea unei hotărârii de admitere a cererii contestatorului de participare la concurs.
Contestatorul apreciază că norma legală cuprinsă în art.48 alin.(8) din Legea nr.303/2004 trebuie interpretată în sensul că limitează posibilitatea reinvestirii o singură dată într-un mandat consecutiv celui expirat, iar nu în sensul că judecătorul care a executat două mandate, consecutive nu mai poate candida şi nu mai poate fi numit niciodată în acea funcţie.
S-a susţinut că soluţia de respingere a cererii sale de înscriere la concurs constituie o discriminare prin invocarea unor condiţii care nu sunt prevăzute de lege.
Limitarea la două a numărului mandatelor pe care le poate exercita un judecător într-o funcţie de conducere de-a lungul carierei sale nu are nicio justificare, în contextul în care numirea în funcţie nu se realizează în mod subiectiv ci în baza unor criterii obiective valorificate prin promovarea concursului şi în plus, când legiuitorul a vrut să limiteze numărul mandatelor într-o funcţie a făcut-o în mod expres.
Contestatorul a formulat la data de 6.07.2015 o completare a contestaţiei solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea parţială şi a următoarelor Hotărâri ale Plenului CSM: nr.6xx/2011; nr.70x/2015 şi nr.7xx/2015, precum şi a hotărârii Plenului CSM prin care a fost numit Preşedinte al Tribunalului S domnul judecător DD.
- Apărările Consiliului Superior al Magistraturii
Intimatul CSM a formulat întâmpinare la data de 11.04.2015, în condiţiile art.201 alin.1 Cod procedura civilă, prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, formulând în acest sens apărări faţă de susţinerile contestatorului.
În esenţă, intimatul susţine că hotărârile contestate sunt legale şi temeinice întrucât, la adoptarea acestora s-au avut în vedere disp.art.48 alin.(8) din Legea nr.303/2004, care limitează numărul mandatelor în aceeaşi funcţie de conducere, la două; indiferent de existenţa sau nu a unor perioade de timp între mandatele în cauză.
Cu privire la cererea completatoare, intimatul CSM a invocat excepţiile: nulităţii şi inadmisibilităţii acesteia, iar cu privire la cererea de anulare a Hotărârii Plenului CSM nr.70x/ 30.06.2015 a invocat excepţia lipsei de interes, întrucât această hotărâre se referă la validarea rezultatelor concursului pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor.
- Procedura derulată în faţa instanţei
Cu privire la cererea completatoare, instanţa a reţinut că potrivit dispoziţiilor art.204 alin.(1) Cod procedura civilă, trebuia formulată până la primul termen de judecată şi trebuia să cuprindă toate elementele unei cereri de chemare în judecată. Prin urmare, având în vedere că cererea nu se conformează acestor rigori, partea este decăzută din dreptul de a mai formula cererea adiţională (prev.de art.30 alin.5 Cod procedura civilă), instanţa fiind legal investită numai cu soluţionarea contestaţiei împotriva Hotărârii nr.4xx/ 8 mai 2015 a Plenului CSM.
La termenul din data de 6.11.2015 contestatorul a precizat că renunţă la judecata cererii de anulare a hotărârii care vizează validarea rezultatelor concursului pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor.
În conformitate cu disp.art.13(1) din Legea nr.554/2004, intimatul a depus la dosar actele ce au stat la baza anulării hotărârii CSM contestate.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei
Examinând hotărârea contestată, emisă de Plenul CSM, prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor intimatului, a probelor administrate în cauză şi faţă de prevederile legale incidente, din materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază contestaţia ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Prin Hotărârea nr.x/ 24.04.2015 Comisia de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor din perioada 27.03. – 24.06.2015 a respins cererea contestatorului de participare la concurs pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Tribunalului S, motivat de faptul că acesta a mai fost numit în funcţia respectivă la data de 01.05.2006 şi la data de 15.07.2009.
Prin Hotărârea nr.2xx/ 29.04.2015, Secţia pentru judecători a respins contestaţia formulată de dl. A împotriva Hotărârii nr.5/2015 a Comisiei de organizare a concursului, iar prin Hotărârea nr.4xx/2015 Plenul CSM a respins contestaţia formulată de aceeaşi persoană împotriva hotărârii Secţiei pentru judecători.
Înalta Curte reţine că ceea ce se impune a fi lămurit în prezenta cauză constă în interpretarea normei legale cuprinsă în art.48 alin.8 din Legea nr.303/2004, având în vedere şi hotărârile anterioare ale Plenului CSM prin care s-a statuat în sensul că posibilitatea reinvestirii o singură dată semnifică interdicţia cumulării a trei mandate consecutive în funţii de conducere.
Pornind de la această interpretare, contestatorul apreciază că norma legală limitează posibilitatea reinvestirii o singură dată într-un mandat consecutiv celui expirat, iar nu în sensul că judecătorul care a exercitat două mandate, consecutive sau nu, într-o anumită funcţie de conducere, nu mai poate candida şi nu mai poate fi numit niciodată în acea funcţie. Mai susţine contestatorul că o astfel de interpretare a fost însuşită de Comisia de organizare a concursului pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor, în cazul d-nei B care a candidat pentru ocuparea funcţiei de prim-procuror la Parchetul de pe lângă judeţul V.
Înalta Curte reţine că potrivit disp.art.48 alin.(1), (2) şi (8) din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor republicată: „Numirea în funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate şi curţi de apel se face numai prin concurs sau examen organizat ori de câte ori este necesar de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii. (2) Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul „foarte bun” la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi în ultimii 3 ani şi îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege. (8) Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau după caz, au fost declaraţi admişi la examen în funcţiile pentru care au candidat se face pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată, în condiţiile prevăzute la alin.(1)”.
Prin urmare, sintagma „reinvestirea în funcţie o singură dată” se referă la limitarea la două mandate în aceeaşi funcţie de conducere, fără a avea relevanţă dacă acestea sunt consecutive sau există perioade de timp între respectivele mandate, având în vedere că noţiunea „reinvestire” semnifică o nouă numire în aceeaşi funcţie. De altfel, legiuitorul nu distinge în funcţie de momentul la care intervine „reinvestirea”.
Împrejurarea că între executarea acelor două mandate consecutive în funcţii de conducere şi data depunerii cererii pentru înscrierea la concursul pentru un nou mandat în aceeaşi funcţie a intervenit o perioadă de întrerupere, nu înlătură interdicţia prevăzută de art.48 alin.(8) din Legea nr.303/2004.
De asemenea, Înalta Curte consideră necesar a se sublinia şi faptul că Secţia pentru judecători, prin Hotărârea nr.320/2013 a interpretat sintagma „reinvestire o singură dată” în sensul limitării la două mandate în aceeaşi funcţie de conducere, care nu sunt neapărat consecutive, interpretare ce vizează funcţia de conducere de preşedinte de secţie, însă raţiunile sunt valabile şi în cazul funcţiilor de conducere de preşedinte şi vicepreşedinte de instanţă.
Totodată, prin Hotărârea nr.406/ 28.10.2010 a Secţiei pentru judecători, invocată prin prezenta contestaţie, s-a reţinut că existenţa unei perioade de întrerupere după primul mandat nu conduce la calificarea celui de-al doilea mandat ca fiind o „numire” şi nu o „reinvestire”.
De altfel, Plenul CSM a mai analizat situaţia invocată de contestator, statuând în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr.22/2012, potrivit căreia sintagma „fără posibilitatea reinvestirii” înseamnă unicitatea mandatului, că sintagma „reinvestirii o singură dată”, reprezintă manifestarea de voinţă a legiuitorului în sensul limitării exercitării unei funcţii de conducere la două mandate, împiedicând astfel exercitarea la nesfârşit a aceleiaşi funcţii de conducere de către acelaşi judecător (Hotărârea nr.449/2013 a Plenului CSM).
În cauză, nu poate fi reţinută nici existenţa unei situaţii de discriminare în raport cu procurorul B, întrucât nu suntem în prezenţa unor situaţii similare pentru a fi aplicat un tratament egal, dna procuror deţinând un singur mandat în funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria V, sub imperiul Legii nr.303/2004, respectiv în perioada 1.07.2007 – 2.01.2010. Celelalte două mandate anterioare în aceeaşi funcţie au fost deținute în temeiul Legii nr.92/1992, respectiv în perioadele 01.01.1999 – 01.09.2002 şi 17.06.2003 – 17.06.2007, spre deosebire de contestatorul din prezenta cauză care a deţinut deja două mandate în temeiul Legii nr.303/2004.
Prin urmare, nu poate fi reţinut ca motiv de nelegalitate a hotărârii contestate pretinsa stare de discriminare invocată de contestator, în raport de o altă persoană, în considerarea unei alte situaţii de fapt sub aspectul dispoziţiilor legale aplicabile pe perioada mandatelor deţinute.
În consecinţă, reţinând că, contestatorul prin probele administrate în cauză, nu a dovedit în condiţiile art.249 Cod procedura civilă nelegalitatea actului administrativ contestat, în temeiul disp.art.29 alin.7 din Legea nr.317/2004, Înalta Curte a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată împotriva Hotărârii CSM nr.4xx/2013.
În temeiul disp.art.406(1) Cod procedura civilă se va lua act de renunţarea contestatorului la judecata contestaţiei prin Hotărârea Plenului CSM nr.70x/ 30.06.2015 privind validarea concursului pentru numirea în funcţii de conducere a procurorilor la parchetele de pe lângă Curţile de apel, tribunale şi judecătorii, organizat în perioada 27.03. – 24.06.2015.