Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României

Decizia penală nr. 101/2016

Asupra apelului de față:

În baza actelor și lucrărilor dosarului reține următoarele:

I. Judecata în primă instanță

1. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, în Dosarul nr. x/P/2013 a fost trimis în judecată inculpatul A., deputat în Parlamentul României, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 253¹ C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (9 acte).

S-a reținut în esență că în perioada 2008- 2012, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în calitate de primar al municipiului Pașcani, inculpatul A. a semnat mai multe contracte și acte adiționale la contracte prin care s-au creat foloase materiale pentru două societăți care aparțineau familiei sale, reprezentate legal de fiul său, numitul B., după cum urmează:

- actul adițional la contractul de concesiune din 15 iunie 1995 (din 29 august 2008) cu SC C. - Societate Civilă Medicală, reprezentată prin B., fiul acestuia, în calitate de concesionar;

- actul adițional la contractul de concesiune din 16 martie 1968 (din 4 august 2008) cu SC C. - Societate Civilă Medicală, reprezentată prin B., în calitate de concesionar;

- contractul de concesiune din 23 noiembrie 2009 cu SC C. - Societate Civilă Medicală, reprezentată prin B., în calitate de concesionar, având ca obiect exploatarea terenului în suprafață de 110 mp, situat în str. XX nr. 22-24, cvartal YY, parcela CAT ZZ proprietate publică a mun. Pașcani;

- contractul de închiriere din 18 decembrie 2009, încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani cu B., în calitate de locatar;

- contractul de închiriere în continuare din 29 martie 2010, încheiat cu Consiliul Local al mun. Pașcani și SC D. SRL reprezentată de B., în calitate de locatar;

- contractul de închiriere din 29 martie 2010, anexa HCL nr. 19 din 26 februarie 2010 încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani, în calitate de locatar și SC D. SRL, reprezentată prin B.;

- contractul de închiriere în continuare din 04 februarie 2011, încheiat cu Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locatar și SC D. SRL, reprezentată de B.

- contract de închiriere în continuare din 24 ianuarie 2012, încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locator și SC C. - Societate Civilă Medicală reprezentată prin B., fiul primarului, în calitate de locatar;

- contract de închiriere în continuare din 24 ianuarie 2012 încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locator și SC D. SRL reprezentată de B. în calitate de locatar.

2. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, la data de 18 octombrie 2013 sub nr. x/1/2013.

La termenul de la 20 februarie 2014 s-a dispus trimiterea cauzei la judecătorul de cameră preliminară spre competentă soluționare, constatându-se că în cauză nu s-a început cercetarea judecătorească, ceea ce a atras incidența dispozițiile art. 6 alin. (1) și (2) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen.

Prin încheierea nr. 307 dată în ședința de cameră de consiliu de la data de 31 martie 2014 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/1/2013, în baza art. 346 alin. (1) cu referire la art. 345 alin. (1) C. proc. pen. a fost respinsă, ca nefondată, cererea de excludere a probelor, respectiv a mijloacelor de probă - declarațiile martorului E. din data de 10 aprilie 2013 și înscrisurilor, studiul de oportunitate din anul 2009 al Primăriei Municipiului Pașcani și proiectul de hotărâre privind concesionarea directă a terenului în suprafață de 110 m² situat în Pașcani, str. XX nr. 22-24 - formulată de apărătorul ales al inculpatului A.

S-a constatat legalitatea sesizării instanței, respectiv a rechizitoriului din 26 septembrie 2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de urmărire penală și criminalistică, în Dosarul nr. x/P/2013 (x/1/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție) prin care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și trimis în judecată în stare de libertate inculpatul A. pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese prevăzută de art. 253¹ alin. (1) C. pen., cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen. (9 acte), administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală în cauza menționată.

S-a dispus începerea judecății privind pe inculpatul A.

Prin încheierea nr. 12 C dată în ședință de cameră de consiliu de la 29 aprilie 2014 de către completul de judecători cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/1/2014 a fost respinsă, ca nefondată, contestația formulată de inculpatul A. împotriva încheierii de ședință nr. 307 din 31 martie 2014 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară în Dosarul nr. x/1/2013 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

S-a stabilit termen în ședință publică la data de 13 mai 2014, cu citarea inculpatului A., încunoștințarea apărătorului ales și adresă la Baroul București pentru desemnare apărător oficiu.

Pe parcursul cercetării judecătorești în prima instanță au fost audiați inculpatul A., martorii din acte F. și G., precum și martorii solicitați în apărare de către inculpat, numiții H., I. și J.

A fost încuviințată proba cu înscrisuri solicitată de inculpat, constând în caracterizări emise de diverse persoane și instituții, care configurează profilul moral și implicarea în viața socială, economică și politică a inculpatului, înscrisuri anterioare din perioada anterioară, respectiv anii 2006-2009 și extrase de presă, cu mențiunea că toate înscrisurile circumstanțiază persoana inculpatului anterior funcției deținute, anterior prezentului mandat.

3. Prin sentința penală nr. 577 din data de 12 iunie 2014, în baza art. 253¹ C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (9 acte materiale) cu referire la art. 5 C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese.

În baza art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior, în condițiile art. 65 C. pen. anterior s-a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția de primar ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii pe o durată de 10 ani.

S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. anterior, ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 86¹ C. pen. anterior cu referire la art. 5 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului pe o durată de 7 ani și 6 luni, reprezentând termen de încercare în condițiile art. 86² C. pen. anterior.

S-a făcut aplicarea art. 86³ anterior cu referire la art. 5 C. pen., în sensul că pe durata termenului de încercare condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul lași:

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

S-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 359 C. proc. pen. anterior s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 86⁴ C. pen. anterior.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior cu referire la art. 5 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicată inculpatului pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

A fost obligat inculpatul la plata sumei de 3.500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 50 RON s-a plătit din fondul Ministerului Justiției.

4. În baza actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpatul A., de formație medic, a activat în cadrul SCM C. SRL, începând cu anul 1994 până în anul 2004, în perioada 2004-2008 a exercitat un prim mandat de deputat în Parlamentul Românei, activând ca membru în Comisia de Muncă a Camerei Deputaților, începând cu luna iunie 2008 și până în luna noiembrie 2012 a deținut funcția de Primar al Municipiului Pașcani, când a fost ales deputat al doilea mandat în Parlamentul României, din partea Circumscripției electorale nr. WW lași.

Din datele furnizate de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul lași, în perioada analizată, B., fiul inculpatului, figura ca asociat unic și administrator în cadrul societăților C. SCM Pașcani și, respectiv D. SRL Pașcani.

Față de activitățile autorizate în mai multe paliere de medicină și/sau stomatologie, verificările efectuate în evidențele Direcției de Sănătate Publică lași - Registrul cabinetelor medicale, au relevat faptul că SCM C. a fost înființată la data de 12 iulie 2000 la solicitarea inculpatului A., iar fiul acestuia B. a fost desemnat ca reprezentant legal. De asemenea, SC D. SRL a fost înființată în data de 28 aprilie 2011 la solicitarea numitului B., care a fost desemnat reprezentant legal.

Inculpatul A., în calitatea sa de primar al Mun. Pașcani a perfectat 9 (nouă) acte juridice, cu societăți aparținând fiului său B., în care de altfel, a activat și el până la momentul dobândirii calității de primar, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.

Cele 9 (acte) juridice în concret încheiate de către inculpat în calitatea sa de primar sunt următoarele:

- act adițional la contractul de concesiune din 15 iunie 1995 (din 29 august 2008) cu SC C. Societate Civilă Medicală reprezentată prin B., fiul ex primarului, în calitate de concesionar;

- act adițional la contractul de concesiune din 16 martie 1998 (din 4 august 2008) cu SC C. - Societate Civilă Medicală reprezentată prin B., în calitate de concesionar;

- contractul de concesiune din 23 noiembrie 2009 cu SC C. - Societate Civilă Medicală reprezentată prin B., în calitate de concesionar, având ca obiect al contractului de concesiune exploatarea terenului în suprafață de 110 mp, situat în str. XX nr. 22-24, cvartal YY, parcela CAT ZZ proprietate publică a mun. Pașcani;

- contract de închiriere din 18 decembrie 2009, încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani cu B., în calitate de locatar;

- contract de închiriere în continuare din 29 martie 2010, încheiat cu Consiliul Local al mun. Pașani și SC D. SRL reprezentată de B., în calitate de locatar;

- contract de închiriere din 29 martie 2010 anexa HCL nr. 19 din 26 februarie 2010, încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani, în calitate de locatar și SC D. SRL, prin B.;

- contract de închiriere în continuare din 04 februarie 2011, încheiat cu Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locatar și SC D. SRL reprezentată de B.;

- contract de închiriere în continuare din 24 ianuarie 2012 încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locator și SC D. SRL reprezentată de B. în calitate de locatar;

- contract de închiriere în continuare din 24 ianuarie 2012 încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locator și SC D. SRL reprezentată de B. în calitate de locatar.

Din toate actele încheiate unul singur privește concesiunea prin încredințare directă a suprafeței de 110 m² teren intravilan, situat în imediata vecinătate a sediului SC C. SRL și vis-a-vis de Primăria orașului Pașcani (actul de concesiune din 23 noiembrie 2009, înregistrat la Primăria Pașcani din 23 noiembrie 2009), iar restul au ca obiect derivat activitatea de publicitate stradală prin panouri publicitare și/sau totemuri de dimensiuni considerabile, amplasate pe suprafețe de teren de la 1 m² până la 5 m², în intravilanul orașului Pașcani, în zonele cu cea mai bună vizibilitate, cu expunere și receptare eficiente, atât pentru traficul pietonal, cât și pentru cel auto și transportul în comun.

Inculpatul a susținut că actele semnate cu societatea fiului său au în spate, fie documentația legală aferentă, fie hotărâri ale consiliului local, iar în măsura în care existau asemenea hotărâri el, în calitatea sa de primar, era obligat să perfecteze contractele respective, inclusiv pe cel având ca obiect atribuirea suprafeței de 110 m² pentru amenajarea unei parcări necesare firmei fiului său.

Martora K., funcționar public în cadrul Primăriei Municipiului Pașcani, în cursul urmăririi penale a relatat că cunoșteau despre faptul că cele două societăți comerciale aparțin familiei inculpatului și că reprezentantul lor legal era fiul acestuia, că manifesta aroganță și încăpățânare în raporturilor profesionale, cerând să se facă lucrurile într-un anumit fel, obișnuia să spună „eu sunt medic, nu răspund, rezolvați voi, veniți cu soluții", ori că nu au sesizat existența unui eventual conflict de interese al primarului datorită volumului mare de activitate, dar au aflat mai târziu, în perioada aprilie-mai 2012, din zvonistica generată de unele articole din presa locală, că inculpatul nu a exercitat presiuni asupra sa, însă dat fiind faptul că știau că unele contracte sunt perfectate cu firme de familie, se străduiau în carul compartimentului patrimoniu să nu depășească termenele legale de rezolvare a lucrărilor.

Prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și regulamentele instituției că, în cadrul procedurilor de evaluare și avizare la nivelul compartimentelor de specialitate ale primăriei a documentelor referitoare la închirierea, ori concesionarea domeniului public al orașului, structura de patrimoniu este prima care întocmește un raport de specialitate, iar funcționarii au obligația sesizării oricăror inadvertențe, neconcordanțe, ori elemente de nelegalitate în dosarele luate în lucru.

Aceste aspecte sunt evocate și de martora L., director executiv al Direcției economice, care a arătat că, în virtutea atribuțiilor de serviciu, a semnat contractele din 24 ianuarie 2012 în care figurau ca parte SC C. SCM, fără a cunoaște despre relația de rudenie între reprezentantul legal și primar, împrejurare care trebuia sesizată de către funcționarii din Compartimentul patrimoniu, care analizează toate documentele și semnează primii actele.

Același compartiment preia contractele după avizarea pentru legalitate de către structura juridică și de contencios, pentru a le transmite Direcției economice pentru aplicarea vizei de control financiar preventiv.

Martora L. a mai declarat că, în cursul anului 2010, primăria a fost auditată de inspectorii Curții de Conturi, care au constatat existența unui debit de 18 miliarde ROL în sarcina fostului primar, generat de o taxă purtătoare de dobânzi și penalități, neachitată la scadență, în legătură cu ocuparea abuzivă a domeniului public, a unei suprafețe de teren concesionată, pe care acesta a edificat un centru de analize medicale și o delimitare ilegală cu gard a perimetrului respectiv.

În cadrul Compartimentului patrimoniu se redactează contractele de închiriere și/sau concesiune și se aplică prima semnătură, după care lucrările având ca obiect convenții de închiriere se transmit ia sectorul urbanism, iar cele vizând acte de concesiune merg direct la serviciul juridic.

Martorul M., funcționar în cadrul Compartimentului patrimoniu știa despre faptul că SC C. a aparținut primarului, iar B. este fiul acestuia, dar nu a sesizat 4H existența conflictului de interese, aceasta excedând atribuțiilor stabilite prin fișa postului, aspect care i-a fost însă reclamat de juristul primăriei, martorul F., după ce a văzut proiectul hotărârii de consiliu local, că inculpatul era mai încrezut și, obișnuind să spună că, deși provine din alt mediu, face administrație la un nivel excepțional, fără să țină seama de sugestiile subalternilor, care sunt singurii ce pot fi trași la răspundere.

Martorul F., consilier juridic în cadrul primăriei din anul 2007, după ce a evocat circuitul documentelor având ca obiect solicitările de genul celor analizate în prezenta cauză, a declarat că a semnat contractele în virtutea atribuțiilor de serviciu, însă de vreme ce acestea nu mai treceau în compartimentul său după ce primeau toate vizele și aprobările - inclusiv de la secretarul primăriei și, respectiv, primar - neputând vizualiza documentele semnate chiar de către primar, nu putea nici să sesizeze incompatibilitatea sau conflictul de interese privind pe conducătorul instituției, aflând despre aceste împrejurări ulterior, din presa locală, de la colegi, etc.

În contextul descris, cunoscând despre relația de rudenie existentă între inculpatul A. și reprezentantul legal al celor două societăți, martorul a atenționat-o pe numita N., care deținea funcția de consilier al primarului și avea studii juridice, căreia i-a explicat că este nelegal ca acesta să semneze contractele.

Aceasta este explicația faptului că ex primarul îl evita pe martor, excluzându-l din relaționarea instituțională, păstrând în schimb o legătură strânsă cu sectorul patrimoniu, în carul căruia se redactau contractele ce urmau să fie perfectate cu societățile fiului său.

Tot astfel, martorul a arătat că, în cursul anului 2009, în cadrul unei întâlniri de lucru desfășurate în biroul secretarului primăriei, în persoana numitului E., aceștia l-au atenționat pe inculpat cu privire la existența stării de conflict de interese relativ la inițierea de către ex primar a unei hotărâri de consiliu local având ca obiect concesionarea unei suprafețe de 110 m² teren intravilan către SC C. SRL, aparținând inculpatului B.

Cât privește acest ultim aspect, se impune detalierea în coordonatele ce succed.

După ce proiectul de hotărâre inițiat de inculpat a fost retras de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local Pașcani, datorită avertizărilor secretarului și consilierului juridic, inculpatul l-a determinat pe martorul G., fost consilier municipal și angajat al SC C. SRL, să inițieze și să susțină același proiect în cadrul corpului deliberativ al municipiului.

Martorul F. a arătat în fața primei instanțe, că a constatat inadvertențe între proiectul inițiat de inculpat și cel de-al doilea proiect inițiat de consilierul local având în vedere valoarea redevenței stabilită în studiul de oportunitate. Anexa la studiul de oportunitate inițial conținea o redevență mai mare decât cel de-al doilea studiu. Redevența în studiul inițial era la cea. 1000 de euro, iar cel de-al doilea studiu suma redevenței era de 250 euro.

De asemenea, același martor a arătat că relația dintre inculpat și funcționarii primăriei era o relație normală, însă existau și anumite conflicte referitoare la documentele ce trebuiau întocmite. Inculpatul încerca să impună un anumit punct de vedere. Chiar martorul a perceput personal un ton diferit al inculpatului în legătură cu acte pe care le-a întocmit, respectiv o schimbare de comportament, un ton mai ridicat. Existau acuze din partea inculpatului că anume activități pe care primăria trebuia să le realizeze nu ieșeau și atunci învinovățea pe funcționarii respectivi. Aceste afirmații erau făcute după ieșirile primarului la TV.

Tot martorul a precizat că inculpatul era foarte insistent și a apreciat că avea un interes, procedând în asemenea modalitate, fiind vorba de societatea familiei sale. Au mai fost și alte situații în care inculpatul a fost insistent în întocmirea actelor pe care i le solicita, când era vorba să întocmească vreun răspuns pentru vreo anumită persoană, i se solicita să urgenteze întocmirea vreunei adrese de răspuns. Astfel de solicitări insistente erau legate de întocmirea de către el a unor acte către alte societăți juridice. Se mai întâmpla ca inculpatul să aibă astfel de insistențe în ceea ce privește activitatea sa, dar nu era un mod de lucru constant.

Martorul G. a declarat că a fost coleg de facultate cu fiul inculpatului, iar anterior mandatului de consilier local, a activat în societatea acestuia ca medic, precum și în organizația locală de partid, condusă de inculpatul A.

În acest context, inculpatul, dar și conducerea SC C. SRL, respectiv, fiul acestuia, i-au cerut martorului să inițieze proiectul, să-l susțină în ședința consiliului și să-l voteze.

Inițial martorul s-a abținut de la vot, însă cum hotărârea nu a putut trece, fiind necesară o majoritate calificată de 2/3 din voturile consilierilor, inculpatul A. l-a interpelat cerându-i să nu se abțină, ci să voteze, inculpatul fiind cel care s-a adresat președintelui ședinței de consiliu, O., momente urmate de reluarea procedurii de vot și adoptarea hotărârii HCL nr. 170 din 26 octombrie 2009, prin care s-a aprobat concesionarea directă, fără licitație publică, pentru o perioadă de 25 de ani, la un preț de 940 RON/an sau 219 euro/an, la cursul stabilit de Banca Națională a României în ziua plății, a terenului în suprafață de 110 m² situat în str. XX nr. 22-24, cvartal YY, parcela CAT ZZ, mun. Pașcani, către SC C. SCM, în vederea amenajării spațiului necesar pentru parcarea autoturismelor aferente laboratorului de analize medicale existent, proprietatea acesteia.

Consiliul Local al mun. Pașcani a fost convocat în ședința din data de 26 octombrie 2009 prin dispoziția din 22 ianuarie 2009 emisă și semnată de inculpat și prevedea la pct. 11 „Proiect de hotărâre privind concesionarea fără licitație publică a terenului (...).

G. a mai declarat că, după adoptarea hotărârii a constatat existența unor neconcordanțe între conținutul proiectului și forma votată, în sensul că redevențele cuvenite municipiului au fost diminuate, aspect inexplicabil și care nu a fost atacat în procedura contenciosului administrativ.

Din verificări a rezultat că proiectul inițial prevedea un preț al concesiunii de 1021 euro/an, iar hotărârea adoptată ulterior, în condițiile arătate, a stabilit pentru concedent o redevență de 940 RON/an sau 219 euro/an, la cursul stabilit de Banca Națională a României în ziua plății.

Acest aspect denotă dorința inculpatului de a stabilit prețuri preferențiale pentru societatea familiei sale, situație care a fost îndreptată ulterior, prin adoptarea HCL nr. 42 din 28 februarie 2013, de aprobare a nivelului redevențelor aferente terenurilor situate în zona „A" și „B", proprietate publică și privată a mun. Pașcani.

De altfel, în perioada 2003-2007, societatea inculpatului ocupase și folosise fără drept o suprafață de 112 mp din totalul de 180 m² concesionați prin efectul hotărârii evocate mai sus, primăria emițând decizia de impunere din 17 februarie 2007, care a stabilit în sarcina SC C. SRL obligația de plată a sumei de 1.225.436 RON, reprezentând taxă pentru ocuparea ilegală a domeniului public și accesorii aferente.

Se impune precizarea că suprataxa pentru ocuparea abuzivă a domeniului public fusese stabilită prin HCL nr. 81 din 31 mai 2007, iar prin HCL nr. 139 din 30 august 2008, inițiată de inculpat în mandatul de primar, aceasta a fost eliminată.

Cererea societății de anulare a actului de impunere a fost respinsă, ca nefondată, de Curtea de Apel lași, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 335 din 26 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. x/45/2010, cauza aflându-se în prezent pe rolul instanței supreme în faza procesuală a recursului.

Împrejurarea imputării a fost constatată, după cum s-a arătat mai sus, de controlul Curții de Conturi din luna noiembrie 2011 și, alături de demersurile secretarului primăriei, care a solicitat informații privind evidența societăților medicale și/sau comerciale care perfectaseră contracte cu instituția, au declanșat operarea unor modificări în declarațiile de avere și interese ale inculpatului, culminând cu divorțul acestuia și partajul voluntar al bunurilor.

Martorul E., secretarul primăriei a arătat că în toamna anului 2011 au apărut primele suspiciuni cu privire la conflictul de interese în care s-ar fi găsit fostul primar, motivat de mișcarea unor bunuri imobile din patrimoniul acestuia în cel al soției, survenită ulterior divorțului de conivență al celor doi, în primăvara anului 2011.

De altfel, împrejurarea desfacerii pur formale a căsătoriei, în condițiile în care cei doi au locuit tot timpul împreună, etc, a fost menționată de toți martorii și de inculpatul însuși, care a arătat că a fost un divorț de complezență, dublat de partaj, cerut de soție, cu care el a fost de acord pentru a asigura acesteia și copiilor săi toate bunurile dobândite, aceștia recăsătorindu-se în toamna aceluiași an.

Același martor a detectat că inculpatul își refăcea declarațiile de avere și, date fiind și constatările inspectorilor de conturi, a solicitat relații relevante la Registrul Comerțului și prefectură, iar apoi a sesizat organele de urmărire penală și A.N.I.

În ultimul an de mandat (anul 2012) ex primarul a interzis șefilor de compartimente cu atribuții în procedura administrativă să-i pună la dispoziție documentele necesare desfășurării activității, ajungând în situația ca aceste acte să-i parvină cu întârziere sau deloc.

În același context, martorul a declarat că mapele de corespondență, documentele, contractele comerciale, actele juridice erau verificate de consilierii personali ai primarului și de administratorul public, care aveau în subordine și Compartimentul patrimoniu, unde se promovau contractele privind proprietatea publică și privată a mun. Pașcani.

Demersurile explicate apar a fi evident abuzive și completează o manieră de conducere a instituției deja conturată prin declarațiile celorlalți martori, potrivit cu care inculpatul era sfătuit de mai mulți consilieri personali, dintre care cel puțin un avocat și obișnuia să replice colaboratorilor sau subordonaților că lucrurile se vor face în primărie cum dorește el și că nu poate răspunde în fața organelor judiciare, întrucât s-a consultat cu avocații săi.

Declarațiile inculpatului, potrivit cu care, la preluarea mandatului de primar, le-a cerut colaboratorilor și subordonaților să-l ajute în activitatea sa și să-l avertizeze ori de câte ori apar situații de nelegalitate, sunt opuse realității dovedite prin celelalte probe administrate.

Mai mult, în versiunea acestuia, te afli în conflict de interese când produci o pagubă primăriei, nu când aduci ceva beneficii, chiar mici, ori aduce un folos semnificativ firmei fiului tău; putea foarte bine să dea viceprimarului să semneze contractele să nu apară numele său, să nu-și facă singur rău; or, în această situație a existat o interpretare eronată din partea mea, cât privește conflictul de interese în exercitarea funcției publice, în sensul că nu a cunoscut prevederile legale în materie și nici nu a fost avertizat de funcționarii cu atribuții despre aceasta.

În plus, acesta a exprimat convingerea că sesizarea organelor judiciare de către secretarul primăriei urmează denunțului său la Direcția Națională Anticorupție privind ilegalități comise în instituție, având așadar caracterul unei răzbunări.

Din adresa din 21 iunie 2013 a Primăriei Pașcani, Serviciul taxe și impozite rezultă sumele infime, unele de ordinul câtorva zeci de lei pe an, pe care instituția Ie-a încasat în executarea contractelor perfectate cu SC C. și SC D. SRL, aparținând fiului inculpatului.

Înalta Curte, ca instanță de fond, a evaluat coroborat ansamblul mijloacelor de probă administrate stabilind în mod concret contribuția inculpatului A. și a constatat că vinovăția sa în comiterea infracțiunii de conflict de interese în formă continuată (9 acte materiale), în condițiile mai sus arătate este dovedită.

Astfel, declarațiile martorilor G., F., date în cursul urmăririi penale, declarațiile acelorași martori date în cursul cercetării judecătorești, declarațiile martorilor L., K., M., E. date în cursul urmăririi penale, declarațiile martorilor J., I., H. se coroborează cu declarațiile inculpatului A. date, atât în cursul urmăririi penale, cât și cele date în cursul cercetării judecătorești, dar cu înscrisurile din dosarul de urmărire penală, respectiv contract de concesiune din 25 iunie 1995, contract de concesiune din 16 martie 1998, contract de închiriere din 4 februarie 2011 și contract în continuare, contract din 29 martie 2010, contract de concesiune din 23 noiembrie 2009, act adițional la contract de concesiune, din 15 iunie 1995, Hotărârea privind concesionarea directă a terenului în suprafața de 110 m² situat în str. XX nr. 22-24 proprietate publică a mun. Pașcani; mai multe declarații de interese, alte acte, declarații privind interese personale ale alesului local din 9 iulie 2008 A., declarații de avere din 10 iunie 2009 privind A.; dispoziții ale primarului și decizii ale primăriei, rapoarte de nelegalitate; Hotărârea nr. 170 privind concesionarea directă a terenului în suprafața de 110 m² situat în str. XX nr. 22-24 proprietatea publică a mun. Pașcani către Cabinet C. SCM, Hotărârea nr. 171 privind modificarea și completarea HCL nr. 117 din 31 iunie 2007 privind desemnarea reprezentarea Consiliul Local al Mun. Pașcani în Comisiile pentru evaluarea și asigurarea calității organizată în unitățile școlare din mun. Pașcani, modificată și completată de HCL nr. 127 din 30 august 2008, Hotărârea nr. 172 privind modificarea și completarea Hotărârii Consiliului Local nr. 86 din 31 mai 2007 privind nominalizarea reprezentanților Consiliului Local în Consiliul de Administrație ale unităților de învățământ din mun. Pașcani, modificată și completată de HCL nr. 126 din 30 septembrie 2008; hotărârea nr. 173 privind aprobarea funcționării Creșei - Serviciul social specializat pentru creșterea, îngrijirea și educarea timpurie a copiilor cu vârste cuprinse între 3 luni și 4 ani din subordinea Consiliului Local al Mun. Pașcani, ca instituții cu personalitate juridică, cu sediul în mun. Pașcani, înscrisuri privind taxe și impozite, sentința nr. 335 din 26 octombrie 2012 a Curții de Apel lași, secția contencios administrativ și fiscal, privind respingerea excepției lipsei calității procesuale pasiv a pârâtului Serviciul Finanțelor Publice Pașcani, a fost respinsă, ca nefondată, acțiunea având ca obiect suspendarea efectelor deciziei de impunere din 17 decembrie 2007, anularea deciziei din 17 mai 2010 și a deciziei de impunere din 17 decembrie 2007, obligarea la plata sumei de 100.000 euro cu titlu de despăgubiri, formulată de reclamanta SC C. SRL în contradictoriu cu pârâții Serviciul Finanțe Publice Locale Pașcani, mun. Pașcani și Primarul Mun. Pașcani, sentința penală nr. 1337 din 16 septembrie 2011 a Tribunalului lași, secția comercială și contencios administrativ în Dosarul nr. x/II/2010; dispoziții ale primarului, rapoarte de nelegalitate privind dispoziția Primarului Municipiului Pașcani de Imputare și Recuperare a unor Sporuri Funcționarilor Publici; hotărârile adoptate de Consiliul Local al Mun. Pașcani în ședința ordinară din 26 octombrie 2009; rapoarte de nelegalitate, decizii ale primarului, o parte din actele în original din primul volum - ședința ordinară din 31 martie 1995, hotărâri ale primarului; alte acte.

În declarația dată, în primă instanță, inculpatul A. a recunoscut că a semnat cele 9 acte, considerând că a greșit făcând acest lucru, dar nu a conștientizat că va fi în conflict de interese, aceste acte nefiind semnate cu premeditare în interesul de a obține folase materiale.

Apărările formulate de inculpatul A. nu se susțin, întrucât din mijloacele de probă administrate rezultă că în exercitarea funcției de primar a semnat acte pentru societățile SC C. SCM și SC D. SRL, firme ce aparțineau fiului inculpatului B., (anterior funcției deținute aparțineau inculpatului), cu consecința generării unui folos material pentru acesta, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleași rezoluții infracționale.

Inculpatul, în calitate primar se circumscrie accepțiunii de funcționar public, ce intră în sfera dispozițiilor art. 147 C. pen. anterior, cu referire la art. 145 din același cod, corelate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală, Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale și regulamentele instituției, Legii nr. 176/210 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, prin exercitarea concretă a atribuțiilor ce decurg din această funcție a semnat acte de concesiune prin încredințare directă a suprafeței de 110 m² teren intravilan, situat în imediata vecinătate a sediului SC C. SRL și vis-a-vis de Primăria orașului Pașcani (actul de concesiune din 23 noiembrie 2009, înregistrat la Primăria Pașcani), precum și cele referitoare la activitatea de publicitate stradală prin panouri publicitare și/sau totemuri de dimensiuni considerabile, amplasate pe suprafețe de teren de la 1 m² până la 5 m², în intravilanul orașului Pașcani, în zonele cu cea mai bună vizibilitate, cu expunere și receptare eficiente, atât pentru traficul pietonal, cât și pentru cel auto și transportul în comun.

Inculpatului, deși i s-a atras atenția cu privire la existența stării de conflict de interese relativ la inițierea unei hotărâri de consiliu local având ca obiect concesionarea unei suprafețe de 110 m² teren intravilan către SC C. SRL, aparținând fiului său, inițial a retras proiectul de hotărâre de consiliu pentru aprobarea concesionării directe, fără licitație, pentru ca ulterior să-l determine pe martorul G., fost consilier municipal și angajat al SC C. SRL să inițieze și să susțină același proiect în cadrul corpului deliberativ al municipiului, fiind discuții cu privire la procedura de vot și reluarea procedurii la intervenția inculpatului A., existând inadvertențe cu privire la preț, în condițiile arătate.

Astfel, din activitatea concretă a inculpatului a rezultat caracterul repetat, acela că prin exercitarea funcției de primar deținută a încălcat prerogative ale atribuțiilor specifice pentru folosul obținut de fiul său ca deținător al societăților menționate, acesta neputându-se prevala de faptul că existau acte justificative și documentații, acestea fiind date ca urmare a conduitei ilicite a inculpatului.

Înalta Curte nu a avut în vedere apărările formulate cu privire la martorul E., secretarul primăriei că a semnat actele de legalitate și atragerea atenției cu privire la sesizarea conflictului de interese în condițiile existenței unor relații de dușmănie, pe de-o parte pentru că pentru acest ultim aspect judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanței supreme s-a pronunțat și a apreciat ca fiind legală declarația dată de acesta pe formular, neputând exista sentimente subiective ca acela de dușmănie, iar pe de ală parte, semnarea actelor, după verificare îi incumba obligației deținute.

Mai mult acest martorul a sesizat organele judiciare, neavând nicio legătură cu denunțul formulat de inculpat la Direcția Națională Anticorupție.

Prima instanță nu a reținut apărările inculpatului A. din concluziile scrise cu privire la existența vizelor de legalitate de la compartimente pentru fiecare act încheiat, întrucât declarațiile martorilor au evidențiat în concret modul în care inculpatul a acționat, comportamentul avut și încercarea de a obține foloase pentru societățile fiului său.

De asemenea, nu a avut în vedere nici adresa CNMSI din 05 decembrie 2012 aflată la dosar cu privire la faptul că nu au existat contracte de achiziții publice cu autorități locale și/sau județene, întrucât infracțiunea de conflict de interese este o infracțiune de pericol, natura folosului fiind nu numai materială, ci și de orice natură, așa cum prevăd dispozițiile referitoare la conflictul de interese.

Totodată, nu a reținut nici apărările legate de studiul de oportunitate din anul 2009 al Primăriei Municipiului Pașcani ce calcula o redevență de 219 euro/an în raport cu cea de 1021 euro/m², cel din urmă raport că nu ar fi avut nicio relevanță, având în vedere declarația martorului F., dată în cursul cercetării judecătorești, în faza primei instanței, în care acesta la întrebarea formulată de reprezentantul Ministerului public „Dacă a existat inadvertență între proiectul inițial și proiectul ulterior legat de cuantumul redevenței? răspunsul martorului a fost „Da, am constatat inadvertențe între proiectul inițiat de inculpat și cel de-al doilea proiect inițiat de consilierul local având în vedere valoarea redevenței stabilită în studiul de oportunitate, Anexa la studiul de oportunitate inițial era la cea. 1000 de euro, iar la cel de-al doilea studiu suma redevenței era de 250 euro".

De asemenea, prima instanță nu a reținut nici precizarea că sunt 7 acte materiale și nu 9 acte materiale, în sensul că s-ar fi trecut de două ori un act care același număr, întrucât sunt două acte diferite contractul de închiriere în continuare din 29 martie 2010 încheiat cu Consiliul Local al mun. Pașcani, se stipulează cuantumul chiriei de 317,85 RON/luna până la 31 decembrie 2010 și SC D. SRL reprezentată de B., în calitate de locatar și respectiv contract de închiriere din 29 martie 2010, anexa HCL nr. 19 din 26 februarie 2010 încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani, în calitate de locatar și SC D. SRL prin B., conține mai multe elemente în plus, respectiv modalitatea de plată, obligațiile proprietarului, obligațiile beneficiarului, răspunderea contractuală, încetarea contractului, clauze speciale. Or, activitatea ilicită a inculpatului A. a rezultat și din modul în care a luat rezoluția infracțională și a concretizat-o în actele încheiate și actele adiționale menționate.

În consecință, s-a reținut că, în drept, fapta inculpatului A. de a semna, în mod repetat în baza aceleiași rezoluții infracționale (9 acte), respectiv act adițional la contractul de concesiune din 15 iunie 1995 (din 29 august 2008) cu SC C. Societate Civilă Medicală reprezentată prin B., fiul ex primarului, în calitate de concesionar; act adițional la contractul de concesiune din 16 martie 1998 (din 4 august 2008) cu SC C. - Societate Civilă Medicală reprezentată prin B., în calitate de concesionar; contractul de concesiune din 23 noiembrie 2009 cu SC C. - Societate Civilă Medicală reprezentată prin B., în calitate de concesionar, având ca obiect al contractului de concesiune exploatarea terenului în suprafață de 110 mp, situat în str. XX nr. 22-24, cvartal YY, parcela CAT ZZ proprietate publică a mun. Pașcani; contract de închiriere din 18 decembrie 2009, încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani cu B., în calitate de locatar; contract de închiriere în continuare din 29 martie 2010, încheiat cu Consiliul Local al mun. Pașcani și SC D. SRL reprezentată de B., în calitate de locatar; contract de închiriere din 29 martie 2010 anexa HCL nr. 19 din 26 februarie 2010, încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani, în calitate de locatar și SC D. SRL, prin B.; contract de închiriere în continuare din 04 februarie 2011, încheiat cu Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locatar și SC D. SRL reprezentată de B.; contract de închiriere în continuare din 24 ianuarie 2012 încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locator și SC D. SRL reprezentată de B. în calitate de locatar; contract de închiriere în continuare din 24 ianuarie 2012 încheiat între Consiliul Local al mun. Pașcani în calitate de locator și SC D. SRL reprezentată de B. în calitate de locatar, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, în calitate de primar al mun. Pașcani, în condițiile în care societățile aparțineau familiei sale, fiind reprezentate legalmente de fiul său, B., cu consecința generării unui folos material pentru acesta, întrunește, atât obiectiv, cât și subiectiv conținutul constitutiv al infracțiunii de conflict de interese în formă continuată prevăzută de art. 253¹ C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., anterior, în condițiile art. 5 C. pen., legea penală mai favorabilă.

Prima instanță a constatat că activitatea infracțională repetată a inculpatului A. se circumscrie, din punct de vedere obiectiv tipicității normei de incriminare a dispozițiilor anterioare ale C. pen. în art. 253¹ C. pen., precum și din punct de vedere subiectiv, forma în care a acționat inculpatul fiind intenția directă, neputându-se avea în vedere că acesta nu avea cunoștințe de specialitate, respectiv juridice, fiind medic și că ar fi cerut tuturor funcționarilor să respecte legea și să-i atragă atenția cu privire la constatarea unor nereguli, întrucât inculpatul a deținut funcții importante, aceea de primar, care presupune exercitarea în baza legii a atribuțiilor specifice funcției, cu asigurarea integrității în raport cu activitatea sa, pentru a conferi încredere cetățenilor în actele efectuate și două mandate de deputat în Camera Deputaților din Parlamentul României, în cadrul autorității legislative, în care are loc procesul legislativ, de elaborare și adoptare a legilor.

În raport cu cele mai sus menționate, prima instanță a constatat că vinovăția inculpatului A. în comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată este dovedită, cu materialul probator administrat.

Instanța de fond nu a avut în vedere solicitarea apărării inculpatului de achitare a inculpatului în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. prin raportare la dispozițiile art. 16 lit. b) teza a ll-a C. proc. pen., întrucât din materialul probator administrat inculpatul A. a acționat cu intenție directă prin modul în care a luat hotărârea infracțională și a pus-o în executare prin semnarea actelor care vizau și cele două societăți ale fiului său, situație inacceptabilă cu principiile de integritate, de responsabilitate și respectarea legii în baza cărora își desfășura activitatea ca funcționar public, ales în funcția de primar.

De asemenea, nu a reținut nici solicitarea de achitare potrivit art. 18¹ C. pen. anterior pe lipsa pericolului social a infracțiunii în temeiul art. 19 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen., întrucât fapta comisă de inculpat întru-un mod repetat, în exercitarea atribuțiilor specifice de primar, o funcție publică de importanță semnificativă pentru asigurarea climatului de încredere al cetățenilor prin modul în care sunt puse în aplicare legi privind comunitatea și atribuirea și folosirea resurselor financiare publice, pe care Ie-a încălcat, prin semnarea de acte pentru a asigura obținerea de foloase pentru două societăți comerciale ale fiului său, conferă gradul de pericol social al unei fapte penale, respectiv aceleia de conflict de interese.

În ce privește legea penală mai favorabilă, prima instanță a constatat că încadrarea juridică a faptei în condițiile reținute se circumscrie dispozițiilor art. 253¹ C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Utilizând criteriul aprecierii in concreto pentru determinarea legii penale mai favorabile au fost examinate următoarele aspecte:

- modificarea condițiilor de incriminare;

- modificarea condițiilor de tragere la răspundere penală;

- modificarea regimului sancționator.

În concret, conținutul dispozițiilor art. 253¹ C. pen. anterior a fost preluat în noua reglementare și anume art. 301 C. pen. în vigoare cu anumite deosebiri de terminologie și cu o diferență de regim sancționator.

Primele aspecte cele de terminologie sunt doar modificări de formă, care nu afectează fondul incriminării, în sensul că sintagma „s-a obținut" a înlocuit-o pe aceea de „s-a realizat", „folos patrimonial" cu acea de „folos material" și o simplificare a urmării imediate alternative în sensul eliminării „servicii", conținut în cazul „foloaselor" de care poate beneficia subiectul activ de la persoana favorizată de activitatea funcționarului public în cadrul procesului decizional.

S-a modificat regimul sancționator în majorarea minimului special al pedepsei de la 6 luni la 1 an în noua reglementare al art. 301 C. pen.

Astfel, în raport cu această ultimă mențiune legea penală mai favorabilă o constituie vechea reglementare prevăzută la art. 253¹ C. pen., a cărui sancțiune este închisoarea de la 6 luni la 1 an.

De asemenea, mai favorabile sunt dispozițiile art. 41 C. pen. anterior referitoare la infracțiunea continuată în raport cu dispozițiile art. 35 C. pen. în vigoare, acesta menționând în concret condițiile de existență a infracțiunii continuate, impunând cerința unității de subiect pasiv.

Așadar, constatând că dispozițiile C. pen. anterior sunt mai favorabile, în raport cu principiul aprecierii globale asupra legii penale mai favorabile, va fi aplicată legea penală anterioară cu toate dispozițiile penale incidente.

La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului A., au fost avute în vedere criteriilor generale prevăzute la art. 72 C. pen., în stabilirea cuantumului de pedeapsă și modalitatea de executare, gradul de pericol social ridicat al faptei comise, agravat de modalitatea de comitere, respectiv semnarea repetată a mai multor acte, în calitatea de primar al Mun. Pașcani deținută, pentru obținerea unui folos de cele două firme ale fiului său, afectând climatul de încredere pe care cetățenii este necesar să-l aibă în instituțiile administrației locale că asigură respectarea legii, cu responsabilitate și integritate în exercitarea atribuțiilor specifice, de circumstanțele personale pozitive ale inculpatului, care a recunoscut semnarea celor 9 acte materiale ale infracțiunii, însă cu o altă motivare, susținând că nu cunoștea că săvârșește infracțiunea de conflict de interese, este caracterizat ca o persoană cu o activitate profesională de medic deosebită, de Colegiul Medicilor Dentiști din Județul lași, de rectorul UMF P. din lași, de la Spitalul Municipal de Urgență Pașcani, de alte institute medicale, de mitropolia Moldovei și Bucovinei, numeroase diplome, implicare în comunitate, așa cum rezultă din actele în circumstanțiere depuse la dosarul cauzei, în prezent inculpatul este deputat în Parlamentul României, fără antecedente penale.

Prin cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, orientată spre mediu, cu executare prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, prima instanță a considerat că această sancțiune în modalitate de executare arătată, este singura în măsură să asigure realizarea funcției educative, dar și de coerciție a acesteia, dând posibilitatea inculpatului de a conștientiza consecințele faptei sale, ca urmare a calității deținută și de reinserție viitoare pozitivă în societate.

În baza art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) și lit. c) C. pen. anterior în condițiile art. 65 C. pen. anterior au fost interzise inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa funcția de primar ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii pe o durată de 10 ani, având în vedere cauza Hirst împotriva Marii Britanii, apreciind în concret că prin activitatea infracțională în exercitarea atribuțiilor de înalt funcționar local al administrației publice a adus atingere relațiilor de serviciu prin încălcarea legii și a unor principii fundamentale, ca responsabilitatea și integritatea în desfășurarea ca edil, atrăgând aplicarea pedepsei complementare în condițiile menționate.

S-a făcut aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) și c) C. pen. anterior, ca pedeapsă accesorie, apreciind incidentă și cauza Sabou și Pîrcălab împotriva României, pedeapsă a cărei executare a fost suspendată pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior cu referire la art. 5 C. pen.

II. Judecata în apel

1. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul A., cauza fiind înregistrată pe rolul completului de 5 Judecători, la data de 16 noiembrie 2015 sub nr. x/1/2015.

2. Prin motivele de apel formulate în scris și susținute oral cu ocazia dezbaterilor, inculpatul a solicitat:

a. în principal, achitarea prin raportare la disp. art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen., fiind formulate critici ce au pus în discuție:

- greșita reținere a stării de incompatibilitate a apelantului pentru perioada 2004-2008;

- greșita reținere a unui număr de 9 acte materiale ce intră în conținutul infracțiunii continuate de conflict de interese, întrucât contractul de închiriere în continuare din 29 martie 2010 face corp comun cu contractul de închiriere cu același număr și din aceeași dată, fiind vorba practic de un act adițional cu clauze derogatorii de la contractul-tip;

- greșita condamnare a apelantului, în condițiile în care actele imputate au fost legal încheiate de inculpat în calitate de primar, prin acestea nu au fost procurate foloase materiale familiei sale, iar apelantul nu a acționat cu vinovăție (pe de o parte, inculpatul nu avea cunoștințe juridice, iar pe de altă parte actele în cauză au fost semnate de consilierul juridic al primăriei și de secretarul instituției);

b. în primul subsidiar, achitarea în temeiul art. 19 din Legea nr. 255/2013 cu aplic. art. 18¹ C. pen. 1968, întrucât faptele ce i se impută nu prezintă pericolul social al infracțiunii analizate;

c. în al doilea subsidiar, reducerea pedepselor principale și complementare ca efect al reținerii circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen. 1968, precum și suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 81 din același cod, invocându-se circumstanțele personale favorabile, dovedite de înscrisurile aflate la dosar, precum și conduita sa pe parcursul procesului penal.

3. În privința probatoriilor administrate în apel, instanța de control judiciar a luat act de manifestarea de voință exprimată de inculpat și a procedat la audierea acestuia conform art. 420 alin. (4) C. proc. pen.

De asemenea, a încuviințat la cererea apelantului proba cu înscrisuri, acestea fiind depuse la dosarul cauzei.

4. Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu conform art. 417 alin. (2) C. proc. pen., completul de 5 Judecători, constată că apelul este fondat, pentru următoarele considerente.

a. În ce privește solicitarea inculpatului de achitare prin raportare la disp. art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen., completul de 5 Judecători, constată că aceasta este nefondată.

Astfel, referitor la greșita reținere a stării de incompatibilitate a apelantului pentru perioada 2004-2008, instanța de apel constată că faptele pentru care a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță în prezenta cauză au în vedere exclusiv actele încheiate de către inculpat în calitate de primar al municipiului Pașcani, funcție pe care a deținut-o în perioada 2008-2012.

În acest sens, instanța de apel reține că inculpatul a dat o interpretare eronată considerentelor din sentința atacată la care face referire, căci încălcarea prevederilor Legii nr. 161/2003 nu a fost analizată prin prisma faptului că inculpatul ar fi avut anterior diferite calități ori și-ar fi exercitat profesia de medic în societățile menționate în actul de sesizare, ci împrejurarea că, după ce acesta a dobândit calitatea de primar al municipiului Pașcani, a perfectat 9 acte juridice cu respectivele societăți care la momentul respectiv erau reprezentate de fiul său.

Prin urmare, critica formulată de inculpat este neîntemeiată.

În ce privește greșita reținere a unui număr de 9 acte materiale ce intră în conținutul infracțiunii continuate de conflict de interese, cu referire specială la contractul din 29 martie 2010, instanța de apel constată că nici această susținere a inculpatului nu este întemeiată.

Din examinarea probatoriului aflat la dosarul cauzei rezultă în mod indubitabil că inculpatul A. a încheiat în calitate de primar al municipiului Pașcani 9 acte juridice cu societățile C. S.C.M. și D. SRL, ambele reprezentate de fiul său, numitul B., după cum urmează:

- actul adițional din 29 august 2008 la contractul de concesiune din 15 iunie 1995

Contractul inițial, încheiat între Consiliul local al municipiului Pașcani și inculpatul A., ca persoană fizică, a avut ca obiect concesionarea unui teren de 80 mp în str. XX nr. 22-24 și s-a încheiat pe durata existenței construcției ce urma să se realizeze pe acesta.

Prin actul adițional s-a modificat una dintre părțile contractante, respectiv concesionarul (Cabinetul C. S.C.M., reprezentat de fiul inculpatului).

- actul adițional din 04 august 2008 la contractul de concesiune din 16 martie 1998

Contractul inițial, încheiat între Primăria municipiului Pașcani și SC C. SRL reprezentată de inculpatul A., a avut ca obiect concesionarea unui teren de 180 mp în str. XX nr. 22-24 și s-a încheiat pe durata existenței construcției ce urma să se realizeze pe acesta.

Prin actul adițional s-au modificat părțile contractante, respectiv concedentul (Consiliul local al municipiului Pașcani, reprezentat de inculpat în calitate de primar) și concesionarul (Cabinetul Interdentis S.C.M., reprezentat de fiul inculpatului).

- contractul de concesiune din 23 noiembrie 2009 încheiat între concedentul Consiliul local al municipiului Pașcani, reprezentat de inculpat în calitate de primar și concesionarul Cabinetul Interdentis S.C.M., reprezentat de fiul inculpatului.

Contractul a avut ca obiect exploatarea terenului de 110 mp. situat în str. XX nr. 22-24 în vederea amenajării spațiului necesar pentru parcarea autoturismelor salvării și a celui pentru recoltarea de analize la domiciliu, aferent laboratorului de analize proprietatea concesionarului.

- contractul de închiriere din 18 decembrie 2009 încheiat între locatorul Consiliul local al municipiului Pașcani, reprezentat de inculpat în calitate de primar și locatarul Cabinetul C. S.C.M., reprezentat de fiul inculpatului.

Contractul a avut ca obiect închirierea terenului în suprafață de 1 mp. situat în str. WW nr. 30 în vederea amplasării unui totem publicitar.

Contractul s-a încheiat până la 31 decembrie 2010.

- contractul de închiriere din 29 martie 2010 (anexa la H.C.L. nr. 19 din 26 februarie 2010) încheiat între proprietarul Municipiul Pașcani, reprezentat de inculpat în calitate de primar și beneficiarul SC D. SRL, reprezentat de fiul inculpatului.

Contractul a avut ca obiect utilizarea temporară a cinci terenuri în suprafață de câte 1 mp. situat în cinci locații din municipiul Pașcani (aceleași cu cele inserate în contractul anterior) în vederea amplasării a cinci panouri publicitare.

Contractul s-a încheiat pe o perioadă de 5 ani.

- contractul de închiriere în continuare din 29 martie 2010 încheiat între locatorul Consiliul local al municipiului Pașcani, reprezentat de inculpat în calitate de primar și locatarul SC D. SRL, reprezentat de fiul inculpatului.

Contractul a avut ca obiect închirierea a cinci terenuri în suprafață de câte 1 mp. situat în cinci locații din municipiul Pașcani în vederea amplasării a cinci panouri publicitare.

Contractul s-a încheiat până la 31 decembrie 2010.

- contractul de închiriere în continuare din 04 februarie 2011 încheiat între locatorul Consiliul local al municipiului Pașcani, reprezentat de inculpat în calitate de primar și locatarul SC D. SRL, reprezentat de fiul inculpatului.

Contractul a avut ca obiect închirierea a cinci terenuri în suprafață de câte 1 mp. situat în cinci locații din municipiul Pașcani (aceleași cu cele inserate în contractul anterior) în vederea amplasării a cinci panouri publicitare.

Contractul s-a încheiat până la 31 decembrie 2011.

- contractul de închiriere din 24 ianuarie 2012 încheiat între locatorul Consiliul local al municipiului Pașcani, reprezentat de inculpat în calitate de primar și locatarul Cabinetul C. S.C.M., reprezentat de fiul inculpatului.

Contractul a avut ca obiect închirierea terenului în suprafață de 1 mp. situat în str. WW nr. 30 în vederea amplasării unui totem publicitar.

Contractul s-a încheiat până la 31 decembrie 2012.

- contractul de închiriere în continuare din 24 ianuarie 2012 încheiat între locatorul Consiliul local al municipiului Pașcani, reprezentat de inculpat în calitate de primar și locatarul SC D. SRL, reprezentat de fiul inculpatului.

Contractul a avut ca obiect închirierea a cinci terenuri în suprafață de câte 1 mp. situat în cinci locații din municipiul Pașcani (aceleași cu cele inserate în contractul din 29 martie 2010) în vederea amplasării a cinci panouri publicitare.

Contractul s-a încheiat până la 31 decembrie 2012.

Sintetizând, actele juridice încheiate de către inculpatul A. în calitate de primar al municipiului Pașcani au avut în vederea închirierea/concesiunea unor terenuri din proprietatea publică sau privată a unității administrativ teritoriale în favoarea societăților C. și D. reprezentate de fiul său, fiind vorba fie de suprafețe de teren pe care se afla construcția cabinetului medical deținut de acesta ori adiacente, fie de suprafețe de teren pe care urma să se amplaseze panouri publicitare referitoare la același cabinet medical.

În privința terenurilor folosite pentru amplasarea de panouri publicitare, închirierea acestora s-a făcut prin contracte anuale încheiate succesiv (în continuare), cu precizarea că în cazul terenurilor aflate în 5 locații diferite a existat și un contract cadru, respectiv cel din 29 martie 2010, iar nu doar contracte anuale succesive (în continuare).

Împrejurarea că actul juridic încheiat pentru anul 2010 poartă aceleași date de identificare cu contractul cadru nu poate conduce la concluzia că, în fapt, este vorba despre un singur contract, câtă vreme cel puțin una dintre clauze (cea referitoare la durată) este diferită.

În aceste condiții, efectele juridice ale celor două acte s-au suprapus numai pentru anul 2010, în timp ce pentru perioada rămasă din durata de 5 ani înscrisă în contractul cadru acesta putea produce efecte juridice prin simpla sa existență, fără a mai fi necesară (și) încheierea unor contracte anuale succesive (în continuare).

Prin urmare, cele două contracte încheiate sub același număr au produs efecte juridice pe o durată diferită, fiind astfel justificată reținerea lor ca acte juridice distincte ce intră în conținutul activității infracționale imputate inculpatului.

În privința criticii ce pune în discuție greșita condamnare a apelantului, instanța de apel reține că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de conflict de interese, atât în ce privește latura obiectivă, cât și în ce privește latura subiectivă.

Astfel, încheind în calitate de primar contractele menționate anterior, inculpatul a îndeplinit un act în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, fiind fără relevanță dacă contractele respective s-au încheiat cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, căci ceea ce legea penală sancționează este conduita făptuitorului care prin exercitarea atribuțiilor ce-i reveneau a determinat obținerea unor foloase materiale de către persoanele avute în vedere în norma incriminatoare (în speță, o rudă apropiată, în persoana fiului său). Într-o asemenea ipoteză, chiar dacă inculpatul avea în mod abstract dreptul de a încheia respectivele acte, el avea totodată și obligația ca în situația concretă analizată să se abțină de la exercitarea acestuia, pentru a elimina posibilitatea obținerii unor foloase materiale de către persoane apropiate ca urmare a manifestării sale de voință.

A doua condiție a laturii obiective a infracțiunii de conflict de interese constă în aceea că, prin îndeplinirea actelor incriminate, s-a realizat un folos (material) patrimonial în beneficiul uneia dintre persoanele menționate anterior.

Este de observat că această cerință a laturii obiective, care condiționează consumarea infracțiunii de conflict de interese nu afectează natura acesteia, care rămâne una de pericol, fiind fără relevanță dacă folosul material procurat beneficiarilor este sau nu dublat și de prejudicierea patrimoniului instituției în care-și desfășoară activitatea făptuitorul.

Din această perspectivă, nu interesează dacă nivelul redevenței (în cazul contractului de concesiune) sau al chiriei (în cazul contractelor de închiriere) a fost sau nu același cu cel practicat în relația cu alți terți contractanți, căci beneficiul realizat de fiul inculpatului, prin intermediul societăților reprezentate, nu se traduce în plata unor sume de bani stabilite în mod preferențial, ci în obținerea unui drept de concesiune ori, după caz, de folosință asupra unor suprafețe de teren din domeniul public sau privat al unității administrativ teritoriale reprezentate de către inculpat, în urma exercitării de către acesta a atribuțiilor de serviciu.

Tot astfel, este lipsit de relevanță dacă exercitarea respectivelor drepturi de concesiune ori de folosință s-a tradus ulterior și în beneficii de ordin pecuniar în patrimoniul celor două societăți (sporirea cifrei de afaceri ori a beneficiului realizat după amplasarea panourilor publicitare sau a folosirii terenurilor concesionate aferente cabinetului medical), căci infracțiunea s-a consumat în momentul în care, ca efect al contractelor încheiate, dreptul de folosință ori, după caz, de concesiune asupra terenurilor prevăzute în contract a intrat în patrimoniul societăților al căror reprezentant era fiul inculpatului.

În acest context, dincolo de considerentele expuse anterior, instanța de apel constată că susținerile apelantului cu referire specială la contractul de concesiune din anul 2009, ce au pus în discuție fie nivelul redevenței, fie executarea contractului, nu pot fi primite și din alte motive.

Astfel, în ce privește nivelul redevenței, este lipsit de relevanță că studiul de oportunitate întocmit cu ocazia primei încercări de obținere a unei hotărâri a Consiliului local, care a stabilit o redevență de 1021 euro/an, nu a fost semnat de doi dintre membrii comisiei care au semnat ulterior studiul de oportunitate ce a fost avut în vedere la încheierea contractului de concesiune și care a stabilit un alt nivel al redevenței, de 219 euro/an, în condițiile în care diferența majoră dintre cele două valori este dată de un parametru din formula de calcul (valoarea de bază), care trebuia să fie același în ambele situații, fiind stabilit conform legislației în vigoare pentru localități de tipul celei în care se găsea suprafața de concesionat.

În același context, apărarea inculpatului potrivit căreia nu a avut cunoștință de primul studiu de oportunitate nu poate fi primită, în condițiile în care, pe de o parte, concesionarea unei suprafețe de teren proprietate publică nu se putea face în lipsa unui studiu de oportunitate care să stabilească nivelul redevenței, iar pe de altă parte, așa cum rezultă din proiectul inițial de hotărâre a Consiliului local din luna august 2009, redevența era de 1021 euro/an, adică exact valoarea stabilită prin studiul de oportunitate contestat de către inculpat.

În ce privește susținerea potrivit căreia contractul de concesiune nu a mai fost executat, dovadă fiind lipsa mențiunilor din carta funciară, instanța de apel constată că beneficiarul contractului a achitat redevența anuală de 219 euro în anii 2010, 2011 și 2012, ceea ce echivalează cu executarea contractului, mai exact a obligației principale stabilită în art. 7 alin. (5) din contract (a se vedea adresa din 17 aprilie 2013).

Prin urmare, instanța de apel reține că elementele laturii obiective ale infracțiunii de conflict de interese se regăsesc în speță, astfel încât criticile inculpatului sunt nefondate.

În ce privește latura subiectivă, probatoriul administrat în cauză demonstrează că inculpatul a acționat cu forma de vinovăție cerută de lege, astfel încât nici din această perspectivă criticile inculpatului nu pot fi primite.

Astfel, inculpatul a cunoscut că societățile beneficiare ale contractelor încheiate aparțineau fiului său, fiind astfel pe deplin conștient că prin actele îndeplinite de el în calitate de primar societățile în cauză vor dobândi un folos material sub forma dreptului de folosință sau, după caz, de concesiune asupra unor terenuri din proprietatea publică a municipiului Pașcani.

În acest context, este lipsit de relevanță dacă inculpatul a urmărit obținerea unor câștiguri de către societățile fiului său sau doar a acceptat producerea unei asemenea urmări, căci din punct de vedere subiectiv infracțiunea de conflict de interese se poate comite atât cu intenție directă, cât și cu intenție indirectă.

Împrejurarea că inculpatul nu avea cunoștințe juridice, iar actele în cauză au fost semnate în prealabil de consilierul juridic al primăriei și de secretarul instituției, nu prezintă importanță pentru stabilirea vinovăției inculpatului, întrucât nimeni nu se poate prevala de necunoașterea legii pentru a justifica încălcarea ei, iar semnarea de către primar a unor acte juridice presupune asumarea conținutului acestora, după o analiză proprie.

De altfel, așa cum dovedesc probele testimoniale administrate în cauză, cel puțin într-unul dintre cazuri (a se vedea contractul de concesiune pentru 110 mp.) inculpatul a fost atenționat asupra stării de incompatibilitate în care se găsea ca inițiator al proiectului de hotărâre vizând concesionarea acestei suprafețe de teren în favoarea societății reprezentate de fiul său.

Chiar dacă proiectul inițial a fost retras de pe ordinea de zi, el nu a fost cu totul abandonat, fiind reintrodus după doar câteva luni de către un consilier local, la solicitarea inculpatului (care avea un ascendent asupra sa pe linie de partid), în condițiile în care persoana în cauză (martorul G.) fusese angajat al C., societate beneficiară a concesiunii, dar și în relații apropiate cu fiul inculpatului (care i-a botezat unul dintre copii).

Mai mult, inculpatul A., în calitate de primar, a aprobat raportul din 19 octombrie 2009 întocmit de Compartimentul patrimoniu și contracte din cadrul primăriei Pașcani și care era favorabil concesionării terenului în favoarea C. S.C.M., act în lipsa căruia nu se putea întocmi proiectul de hotărâre de către Consiliului local.

Concluzionând, instanța de apel constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele imputate inculpatului A. există în materialitatea lor, au fost săvârșite de către acesta și constituie infracțiune, astfel încât soluția de condamnare dispusă de instanța de fond este legală și temeinică.

b. În raport de cele expuse anterior, este evident că solicitarea formulată într-un prim subsidiar de către inculpat, de achitare în temeiul art. 19 din Legea nr. 255/2013 cu aplic. art. 18¹ C. pen. 1968, este neîntemeiată.

În acest context, așa cum corect a apreciat și instanța de fond, în analiza gradului de pericol social concret al faptelor săvârșite de către inculpat nu se poate face abstracție de împrejurarea că activitatea infracțională imputată acestuia nu a fost una izolată, ci s-a desfășurat într-o perioadă de timp mai îndelungată și s-a concretizat într-un număr ridicat de acte juridice încheiate în folosul celor două societăți aparținând fiului său, astfel încât nu se poate concluziona că atingerea adusă valorilor apărate de legea penală ar fi fost una minimă, iar faptele comise de către inculpat ar fi astfel lipsite de importanță.

În privința circumstanțelor personale invocate de inculpat, reținerea acestora nu poate conduce prin ea însăși la concluzia că faptele comise de către inculpat nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii analizate, însă pot determina, așa cum se va arăta în continuare, o reindividualizare a pedepselor aplicate acestuia.

c. Astfel, referitor la cea de-a doua solicitare formulată de inculpat în subsidiar, de reducere a pedepselor principale și complementare și de schimbare a modalității de executare, prin aplicarea art. 81 C. pen. din 1968, instanța de apel constată că aceasta este întemeiată, însă doar în parte.

În acest sens, fără a face abstracție de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, determinat de caracterul repetat și de numărul actelor juridice încheiate în beneficiul unor societăți aparținând familiei sale, instanța de apel apreciază că se impune a se acorda efecte mai largi circumstanțelor personale favorabile inculpatului, dovedite de înscrisurile aflate la dosar și reținute de altfel chiar în hotărârea atacată, cu consecința reducerii cuantumului pedepsei principale sub 2 ani închisoare, situație în care nu mai este posibilă nici aplicarea pedepsei complementare conform art. 65 alin. (3) C. pen. din 1968.

În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța de apel reține că atât circumstanțele reale, cât și cele personale incidente în cauză nu justifică schimbarea acesteia, așa cum a solicitat inculpatul, ci doar reevaluarea termenului de încercare în care conduita sa va fi supravegheată, în sensul reducerii intervalului de timp variabil, stabilit de instanța de fond la limita maximă prev. de art. 86² alin. (1) C. pen. din 1968.

Prin urmare, admițând apelul inculpatului, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., completul de 5 Judecători, va desființa în parte sentința atacată și rejudecând, va reduce cuantumul pedepsei principale și durata termenului de încercare, înlăturând totodată aplicarea pedepsei complementare.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Văzând și disp. art. 275 alin. (3) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinței penale nr. 577 din data de 12 iunie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. x/1/2013.

Desființează, în parte, sentința atacată și, rejudecând:

Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de art. 253¹ C. pen. (1968), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (1968) și cu referire la art. 5 C. pen., de la 2 ani și 6 luni închisoare la 1 an și 10 luni închisoare.

Înlătură aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 65 C. pen. (1968) raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. (1968).

Reduce termenul de încercare, stabilit în condițiile art. 86¹ – 86² C. pen. (1968) cu referire la art. 5 C. pen., de la 7 ani și 6 luni la 4 ani.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 martie 2016.