Decizia penală nr. 1532/2016
Asupra contestației de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 1107 din data de 09 septembrie 2016, pronunțată, în Dosarul nr. x/192/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, a respins, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 767/A din 28 aprilie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/192/2015 al Curții de Apel București, secția I penală, și l-a obligat pe contestatorul petent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a dispune în acest sens, a reținut, în esență, următoarele:
La data de 06 octombrie 2014 a fost înregistrată la Poliția C., plângerea numitului A., împotriva lui B., fost primar al Orașului C., D., primarul în funcție, a membrilor comisiei locale de fond funciar de la Primăria Orașului C., și a altor persoane, pentru săvârșirea unor infracțiuni comise privind atribuirea ilegală a unor terenuri agricole pe teritoriul orașului C.
La data de 12 decembrie 2014, A. s-a adresat cu o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale din conținutul căreia rezultă că are ca obiect aceleași fapte săvârșite de către aceleași persoane, motiv pentru care s-a dispus reunirea cauzelor la data de 05 februarie 2015.
Prin ordonanța din data de 15 octombrie 2014 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracțiunea de "abuz în serviciu", faptă prevăzută și pedepsită de art. 297 C. pen.
Prin ordonanța nr. x/P/2014 din data de din data de 05 martie 2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale s-a dispus, în temeiul art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. i) C. proc. pen., clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 C. pen., soluție menținută prin Ordonanța prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale din data de din data de 07 aprilie 2015.
Prin cererea introdusă pe rolul Judecătoriei Bolintin Vale la data de 28 aprilie 2015 și înregistrată sub nr. x/192/2015, petentul A. a formulat, în temeiul art. 340 C. proc. pen. plângere împotriva Ordonanței nr. x/P/2014 din data de din data de 05 martie 2015 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale, menținuta prin Ordonanța din data de 07 aprilie 2015 a Prim-Procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Bolintin Vale, prin care s-a dispus clasarea cauzei nr. x/P/2014, împotriva intimaților B., D. și E.
Judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Bolintin Vale, prin încheierea din data de 30 iunie 2015, pronunțată în Dosarul nr. x/192/2015 al Judecătoriei Bolintin Vale, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulata de petentul A., constatând că ordonanța de clasare este temeinică și legală, față de împrejurarea că elementele învederate de către A. în plângerea penală formulată au făcut obiectul unor plângeri anterioare, iar anchetele penale au condus la concluzia că faptele nu există și s-au finalizat cu soluții de neîncepere a urmăririi penale. Aceste soluții au fost atacate de petent în căile de atac și au rămas definitive, astfel încât în speță există autoritate de lucru judecat.
Împotriva acestei încheieri a declarat apel petentul A.
La termenul de judecată din data de 25 aprilie 2016, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepția inadmisibilității căii de atac.
Prin Decizia penală nr. 767/A din 28 aprilie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/192/2015 al Curții de Apel București, secția I penală, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a fost respins, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva încheierii din data de 30 iunie 2015, pronunțată de Judecătorul de cameră preliminară în Dosarul nr. x/192/2015 al Judecătoriei Bolintin Vale și a fost obligat petentul la plata sumei de 50 lei, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel București, secția I- penală, a reținut, având în vedere obiectul Dosarului nr. x/192/2015 al Judecătoriei Bolintin Vale și soluția adoptată de judecătorul de cameră preliminară prin încheierea atacată, că apelul declarat de petentul A. împotriva acestei hotărâri este inadmisibil. Întrucât încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute de art. 341 alin. (6), alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) C. proc. pen. nu este supusă niciunei căi de atac, fiind definitivă.
Împotriva acestei decizii petentul A. a formulat contestație, înregistrată la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, sub nr. x/192/2015, susținând că "motivele contestației sunt de ordine publică și sunt determinate de comportamentul superficial, abuziv, la limita legii al completului de judecată care, nerespectând rolul activ al organelor judecătorești a pronunțat o hotărâre netemeinică și fără probe".
Înalta Curte de Casație și Justiție, prin încheierea contestată în prezenta cauză, a apreciat că contestatorului petent nu îi este recunoscută calea de atac a contestației împotriva încheierii din data de 30 iunie 2015, pronunțată de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Bolintin Vale și cu atât mai mult împotriva Deciziei penale nr. 767/A din 28 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. x/192/2015 al Curții de Apel București, secția I penală, întrucât aceasta a fost formulată împotriva unei hotărâri definitive.
Împotriva aceste încheieri, la data de 19 septembrie 2016 a declarat contestație în anulare contestatorul petent A.
În motivarea contestației a susținut, în esență, că hotărârea contestată "este nulă de drept, abuzivă, întrucât a fost obligat nemotivat și fără nicio vină la plata cheltuielilor judiciare de 100 lei, având o pensie modestă și fiind bolnav".
A menționat că își întemeiază contestația în anulare pe cazurile prevăzute de art. 426 C. proc. pen.
În susținerea contestației în anulare a depus copii de pe cererea sa din data de 9 septembrie 2016 formulată în Dosarul nr. x/192/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, dovada comunicării minutei Încheierii nr. 1107 din 9 septembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, minuta acestei încheieri și contestația pe care a înregistrat-o la Curtea de Apel București, secția I penală, la data de 31 mai 2016 împotriva Deciziei nr. 767/A din 28 aprilie 2016.
Examinând contestația în anulare declarată de contestatorul A., în baza actelor și lucrărilor de la dosar și în raport cu criticile formulate, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă în principiu, pentru următoarele considerente:
Contestația în anulare constituie o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești definitive pronunțate de instanțele penale, având caracterul unei căi de atac de retractare, instanța care a pronunțat hotărârea cu încălcarea legii anulând-o în scopul înlăturării erorilor de procedură.
În actuala reglementare, contestația în anulare poate fi exercitată numai împotriva deciziilor penale definitive prin care se rezolvă acțiunea penală printr-o soluție de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, aspect ce reiese din interpretarea sistematică a normelor ce reglementează această cale de atac, respectiv din indicarea părților care pot declara contestație în anulare (art. 427 C. proc. pen.), din economia cazurilor în care se poate face contestație în anulare (art. 426 C. proc. pen.), precum și din procedura de judecare a cauzei, după admiterea în principiu (art. 432 C. proc. pen.).
Se constată că prin Încheierea nr. 1107 din data de 09 septembrie 2016, pronunțată, în Dosarul nr. x/192/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală nu a soluționat o acțiune penală, ci s-a pronunțat, asupra unei căi de atac intitulată "contestație", pe care contestatorul din prezenta cauză a declarat-o împotriva unei hotărâri definitive, respectiv Decizia penală nr. 767/A din 28 aprilie 2016 pronunțată în Dosarul nr. x/192/2015 al Curții de Apel București, secția I Penală.
Or, conform art. 16 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, "Hotărârile judecătorești pot fi desființate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege și exercitate conform dispozițiilor legale." Totodată, art. 129 din Constituție stipulează că părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac numai în condițiile legii.
Prin urmare, contestatorul a declarat contestație în anulare împotriva unei hotărâri ce nu poate fi supusă acestei căi de atac, ceea ce pune în imposibilitate instanța de a analiza criticile concrete formulate de acesta împotriva hotărârilor judecătorești menționate.
Totodată, față de motivele concrete ale căii de atac exercitate și de faptul că, anterior, contestatorul nu a fost asistat de către un apărător ales sau desemnat din oficiu care să îi îndrume în exercitarea drepturilor sale procesuale, Înalta Curte constată că, la acest moment procesual, nu se poate reține abuzul de drept prin exercitarea consecutivă a unor căi de atac inadmisibile, apreciind că în speță nu se poate reține reaua-credință a acestuia.
Față de aceste considerente, Înalta Curte de Casație și Justiție, va respinge, ca inadmisibilă în principiu, contestația în anulare declarată de contestatorul A..
În baza art. 275 alin. (2) și (6) C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația declarată de petentul A. împotriva Încheierii penale nr. 1107 din data de 09 septembrie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în Dosarul nr. x/192/2015, astfel cum a fost reformulată.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 decembrie 2016.
Procesat de GGC - GV