Decizia nr. 102/2015
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prima instanță;
1.1. Cererea de chemare în judecată;
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Brașov, reclamantul A. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Raportului de evaluare cu nr. 30494/G/II din 15 iunie 2012 și a Raportului de evaluare nr. 30495/G/ II din 15 iunie 2012 emise de B.
Reclamantul a motivat acțiunea, în sensul că a fost încălcat principiul confidențialității prevăzut de art. 8 alin. (3) din Legea nr. 176/2010 și că ambele rapoarte se bazează pe elemente de fapt necorespunzătoare situației reale și pe aplicarea greșită a legii. A arătat reclamantul că nu se afla în situație de incompatibilitate, iar prevederile art. 90 din Legea nr. 161/2003 nu îi sunt aplicabile. Reclamantul nu se afla nici în situație de conflict de interese (art. 46 din Legea nr. 215/2001, art. 70, 71 și 77 din Legea nr. 161/2003), iar inspectorul de integritate a avut o atitudine subiectivă și un raționament profund eronat.
1.2. Întâmpinarea formulată în cauză;
Prin întâmpinarea depusă, intimata B. a susținut că reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate întrucât în perioada exercitării mandatului de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Covasna a avut și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al societății SC C. SA, iar soția acestuia a deținut calitatea de asociat/ administrator al SC D. SRL. Cele două societăți au încheiat contracte de servicii din 29 noiembrie 2011 și respectiv din 29 noiembrie 2011 având ca obiect montare obiecte sanitare, cadă/duș, vopsitorii și placare faianță la E. aflat în subordinea Consiliului Județean Covasna. A fost încălcată interdicția prevăzută de art. 90 din Legea nr. 161/2003 și cea prevăzuta de art. 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile art. 46 și art. 98 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001.
1.3. Sentința și considerentele instanței de fond;
Prin sentința nr. 86/F din 24 aprilie 2013 Curtea de Apel Brașov a respins acțiunea reclamantului A. în contradictoriu cu pârâta B., având ca obiect anularea Raportului de evaluare nr. 30494/G/II din 15 iunie 20122 și a Raportului de evaluare nr. 30495/G/II din 15 iunie 2012 emise de aceasta.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamantul, al cărui mandat de consilier județean a fost validat la data de 23 iunie 2008, a deținut funcția de membru în Consiliul de Administrație la SC C. SA. La data de 29 noiembrie 2011 societatea susmenționată a încheiat cu E. Covasna, aflat în subordinea Consiliului Județean Covasna, contractul de servicii din 2011 în temeiul căruia firma a încasat suma de 2.732,96 lei (T.V.A. inclus).
La data de 29 noiembrie 2011 SC D. SRL, la care soția reclamantului este asociat si administrator a încheiat cu același E. contractul de servicii din 2011 având ca obiect montare cada dus, vopsitorii și placare cu faianță prețul stabilit prin contract fiind acela de 26.986,12 lei (T.V.A. inclus). Perioada de valabilitate a ambelor contracte a fost aceea de 29 noiembrie 2011 - 31 decembrie 2011.
A mai arătat prima instanță că împrejurarea că în speță contractul din 29 noiembrie 2011 a fost semnat din partea SC C. SA de către directorul acesteia și nu de către reclamant, nu are relevanță câtă vreme prin delegarea atribuțiilor de conducere către directorii generali ai societăților s-a delegat, în principiu, și atribuția de reprezentare în raporturile cu terții. Dreptul de substituire a administratorilor unei societăți pe acțiuni își găsește izvorul în lege, nefiind necesară prevederea lui în actul constitutiv.
Aceeași este situația contractului din 29 noiembrie 2011, în care parte contractantă este SC D. SRL, unde soția reclamantului este administrator.
În Raportul de evaluare înregistrat sub nr. 30459/G/II din 15 iunie 2012 se face vorbire de starea de incompatibilitate în care se găsește reclamantul care nu a respectat dispozițiile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 concluzionându-se asupra existenței unui conflict de interese câtă vreme reclamantul, în calitate de consilier județean, a participat în ședința plenului la luarea unor decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine sau pentru o altă persoană cu care se afla în raporturi comerciale, participând la deliberarea și adoptarea Hotărârii nr. 26 din 10 februarie 2011 prin care s-a aprobat bugetul de venituri și cheltuieli al E., favorizând încasarea sumelor aferente contractelor opozabile celor două societăți unde deținea funcția de membru în Consiliului de Administrație., iar soția era administrator.
Cu privire la încălcarea de către inspectorul de integritate a prevederilor art. 8 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, s-a precizat că nu poate fi reținută, întrucât norma respectiva o aplicare a dispozițiilor Legii nr. 544/2001, ambele Rapoarte de evaluare nefiind exceptate de la regimul informării publice.
2. Instanța de recurs;
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul A.
2.1. Motivele de recurs;
În motivele de recurs, reclamantul a susținut că nu s-a aflat în stare de incompatibilitate, deoarece la data licitației - 29 noiembrie 2011 și a încheierii contractului dintre SC C. SA și E. Sfântul Gheorghe, nu mai deținea calitatea de membru în consiliul de administrație al acestei societăți, conform Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor din 18 august 2011.
A precizat recurentul că în mod greșit nu s-a avut în vedere la pronunțarea sentinței că nu a semnat contractul din 29 noiembrie 2011, pentru că nu a luat parte la luarea niciunei decizii în cadrul consiliului de administrație, că nu s-a avut în vedere valoarea contractului și sursa de finanțare.
Cu privire la starea de incompatibilitate decurgând din relațiile contractuale ale soției sale, ca administrator al SC D. SRL, s-a menționat că potrivit adresei din 25 mai 2012 emisă de E. Covasna, costurile lucrărilor de reabilitare au fost suportare din veniturile proprii ale acestuia.
Referitor la conflictul de interese întemeiat pe prevederile art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003, a susținut că bugetul Consiliului Județean și al E. a fost votat de întreg consiliul județean și că nu există o prevederile legală care să-l oblige să se abțină la exercitarea votului, că nu putea prevede la începutul anului 2011 că soția sa, ca administrator al unei societăți comerciale va participa la finalul anului la o licitație.
Recurentul a considerat că nu a avut o poziție determinantă la adoptarea bugetului, conform stenogramei ședinței, că cele două societăți - SC C. SA și SC D. SRL au fost invitate să participe la procedura de achiziție.
A mai precizat recurentul că s-a încălcat principiul confidențialității prevăzut de art. 8 alin. (3) din Legea nr. 161/2003.
2.2. Analiza motivelor de recurs;
Înalta Curte, examinând motivele de recurs, sentința primei instanțe, starea de fapt și legislația aplicabilă, constată că recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce se vor prezenta în continuare.
Prin Raportul de evaluare nr. 30494/G/II din 15 iunie 2012, B. a concluzionat că recurentul-reclamant s-a aflat în stare de incompatibilitate, pentru că la 29 noiembrie 2011, societatea SC C. SA, în cadrul căreia avea calitatea de membru al consiliului de administrație, a încheiat cu E. aflat în subordinea Consiliului Județean Covasna, contractul din 2011, iar societatea SC D. SRL în cadrul căreia soția sa era administrator a încheiat contractul din 2011.
Prin Raportul de evaluare nr. 30495/G/II/2012, B. a concluzionat că recurentul-reclamant s-a aflat în conflict de interese, deoarece în ședința Consiliului Județean Covasna din data de 10 februarie 2011 a votat bugetul consiliului județean, inclusiv bugetul E. pentru reabilitare, astfel că a luat cunoștință de informații de care ulterior a beneficiat firma SC C. SA, în cadrul căreia era membru al consiliului de administrație și firma SC D. SRL, unde soția sa era administrator, firme care au fost invitate ulterior să participe la procedura de achiziție.
Cu privire la starea de incompatibilitate;
Potrivit art. 90 din Legea nr. 163/2003, consilierii județeni care sunt asociați sau care au funcția de membri ai consiliului de administrație la societățile comerciale cu capital privat nu pot încheia contracte de prestări servicii, executare de lucrări, furnizare de produse, cu instituțiile sau regiile autonome aflate în subordinea sau sub autoritatea consiliului local ori județean respectiv, prevederi care sunt aplicabile și în cazul în care funcțiile sau calitățile respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale alesului local.
Reclamantul-recurent a fost validat în funcția de consilier județean la data de 23 iunie 2008, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 88/2008.
În perioada supusă evaluării reclamantul a avut calitatea de membru în consiliul de administrație al SC C. SA, iar soția acestuia a fost asociat și administrator al SC D. SRL.
Cele două societăți au încheiat contracte de prestări servicii cu E., instituție aflată sub autoritatea Consiliului Județean Covasna.
În mod just, B. a reținut starea de incompatibilitate a reclamantului, pentru că potrivit art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, consilierii județeni care au calitatea de asociați la societățile comerciale cu capital privat nu pot încheia contracte de prestări servicii cu instituțiile aflate în subordinea sau autoritatea consiliului județean.
Sancțiunea pentru încheierea unui contract în condițiile art. 90 din Legea nr. 161/2003 este reglementată de art. 92 alin. (1) din aceeași lege, în sensul că încheierea contractului de către un consilier județean atrage încetarea de drept a mandatului la data încheierii contractului.
În cauză este demonstrat, fără dubiu, că firma deținută de soția recurentului a încheiat un contract cu E., astfel că sunt întrunite elementele stării de incompatibilitate, fără a mai prezenta relevanță și contractul încheiat cu SC C. SA, după data când recurentul-reclamant nu mai era membru al consiliului de administrație, conform hotărârii Adunării Generale a Acționarilor.
Pentru a exista starea de incompatibilitate este suficient să fie săvârșită o singură faptă, or, așa cum s-a explicat mai sus, firma soției reclamantului a încheiat contractul cu o autoritate aflată în subordinea consiliului județean, astfel că au îndeplinit condiția prevăzută de art. 90 alin. (2) din Legea nr. 161/2003.
Cu privire la conflictul de interese;
Recurentul-reclamant a participat la adoptarea Hotărârii Consiliului local prin care s-a aprobat bugetul acestei autorități pentru anul 2011.
Conflictul de interese este definit legal în cuprinsul art. 71 din Legea nr. 161/2003, ca reprezentând situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative.
Trebuie precizat că scopul instituirii incompatibilităților este acela de a evita obținerea unor avantaje care ar putea conduce la apariția unui conflict de interese, dispozițiile legale fiind circumscrise scopului legii, acela de a se asigura imparțialitatea, transparența deciziei administrative și preponderența, chiar supremația interesului public.
Atunci când o autoritate publică organizează o procedură de achiziție, sumele necesare finanțării sunt deja afectate cu acest titlu prin bugetul existent la data inițierii procedurii.
Potrivit art. 75 din Legea nr. 393/2004, aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru soț/soție, a fi până la gradul II.
Or, participarea firmei unde soția sa era asociat și administrator la o procedură de licitație, urmată de încheierea contractului de prestări servicii/lucrări, fundamentează prezumția că recurentul urma să aibă un avantaj din decizia la a cărei adoptare a participat.
De observat este că norma legală sancționează chiar și numai posibilitatea de a anticipa ca o decizie a unui ales local ar putea să-i creeze un avantaj.
Recurentul a susținut că nu putea anticipa participarea la procedura de achiziție, acest aspect este însă contrazis de starea de fapt, pentru că reclamantul cunoștea obiectul de activitate al societății soției sale și ca urmare, putea anticipa avantajul.
Cu privire la nerespectarea art. 8 alin. (3) din Legea nr. 176/2010;
Art. 3 alin. (8) din Legea nr. 576/2003 reglementează principiile după care se desfășoară activitatea de evaluare.
Unul dintre aceste principii îl constituie confidențialitatea activității de evaluare. Aceasta înseamnă că în perioada de derulare a activității de evaluare actele și lucrările întocmite de agenție nu au caracter public.
După finalizarea raportului de evaluare și eventual parcurgerea etapei de contestare a acestuia la instanța competentă, raportul de evaluare dobândește caracter public.
În speță, Agenția a publicat raportul de evaluare înainte de epuizarea perioadei de contestare, ceea ce poate constitui o încălcare a principiului confidențialității.
Dar, pentru eventuala ignorare a acestui principiu legiuitorul nu a instituit o anumită sancțiune care să poată fi aplicată de autoritățile competente.
Având în vedere considerentele prezentei decizii, se constată că recursul este nefondat și, în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 86/F din 24 aprilie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2015.