Decizia nr. 931/2015
Deliberând asupra prezentului recurs;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
I. Procedura în fața primei instanțe;
1. Cadrul procesual;
Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/54/2012 pe rolul Curții de Apel Craiova, reclamantul H., reprezentat de primar, a formulat, în contradictoriu cu pârâtul A. Oltenia, contestație împotriva Procesului verbal din 13 ianuarie 2012, precum și împotriva Procesului - verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 21 noiembrie 2011.
În cauză, s-a dispus ulterior citarea, în calitate de pârât și chemat în garanție, a B. - A., având în vedere dispozițiile O.U.G. nr. 9/2014, din care rezultă că acest minister preia toate atribuțiile pârâtului si chematului în garanție C. - E.
2. Soluția instanței de fond;
Prin sentința nr. 96 din 8 aprilie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului B. - A. și s-a respins contestația formulată de reclamant în contradictoriu cu acest pârât ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
A fost respinsă, totodată, ca nefondată contestația formulată de reclamant împotriva pârâtului A. Oltenia și, în consecință, a respins și cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul A. Oltenia împotriva chematului în garanție B. - A.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, între reclamantul H., in calitate de beneficiar, și D., E., în calitate de ordonator de credite, s-a încheiat, la data de 27 decembrie 2010, Contractul de finanțare pentru implementarea Proiectului intitulat ,,Antreprenoriat și inovare pentru dezvoltare locala:”, valoarea totala eligibila a proiectului fiind de 7.076.965,00 lei fără T.V.A.
Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 21 noiembrie 2011, încheiat de A. Oltenia, s-au constatat abateri grave de la contractul de finanțare, în sensul că, într-o perioada de noua luni, reprezentând jumătate din perioada de implementare, o parte dintre activitățile proiectului nu au fost realizate, altă parte au fost realizate doar parțial, iar alte activități au fost realizate cu întârziere nejustificata obiectiv, astfel încât s-a propus, avându-se in vedere ca nu mai exista timp fizic suficient pentru recuperarea activităților nerealizate si efectuarea celorlalte activități care sunt legate de acestea, rezilierea contractului de finanțare și recuperarea prefinanțării acordate, stabilindu-se o valoare a creanței bugetare rezultate din nereguli de 707.696,50 lei în sarcina beneficiarului.
Reclamantul a achitat în întregime debitul, iar împotriva Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 21 noiembrie 2011 a formulat contestația înregistrată la pârâtul A. Oltenia din 14 decembrie 2011, contestație ce a fost respinsa prin procesul verbal din 13 ianuarie 2012.
Prin Decizia nr. 8079 din 12 decembrie 2011, pârâtul A. Oltenia a hotărât rezilierea contractului de finanțare și excluderea reclamantului de la participarea la selecția publica de proiecte si de la acordarea finanțării nerambursabile pentru o perioada de doi ani.
In ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului D., actualul B. - A., instanța a reținut că, prin Acordul de delegare de funcții încheiat între F. și A. Oltenia, acord aprobat prin Ordinul D. nr. 600 din 23 septembrie 2008, paratului A. Oltenia i-au fost delegate o serie de atribuții, între aceste atribuții delegate fiind și cea de a verifica implementarea proiectelor și de a dispune măsurile legale în funcție de constatări, inclusiv acelea dispuse prin procesele verbale în litigiu.
Rezulta astfel ca în cauza paratul D., actualul B., nu are calitate procesual pasivă, nefiind emitentul actelor în litigiu.
Instanța a constatat că, prin contestația adresata instanței, reclamantul recunoaște mare parte dintre constatările consemnate in actul in litigiu, însă considera ca pentru o parte din activitățile pentru care s-au constatat abateri ca au fost respectate termenele impuse, reclamantul raportându-se la date ulterioare controlului, că alte activități au fost realizate într-o pondere mai mare decât cea reținută de organele de control, ca unele activități nu au fost realizate din motive obiective și că exista posibilitatea ca proiectul să fie realizat cu o muncă susținută, cu respectarea perioadei de implementare, arătând ca împrejurarea ca durata de implementare a proiectului a fost stabilita la 18 luni, iar până la constatarea neregulilor au trecut 9 luni nu poate fi de natura a anticipa eșecul in derularea proiectului.
De asemenea, a arătat ca în mod nelegal s-a dispus măsura restituirii sumei de 707.696,50 lei, în speță nefiind vorba de sume acordate necuvenit, neputându-se vorbi de un prejudiciu efectiv suferit de bugetul finanțatorului.
Instanța de fond a mai reținut că, prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 21 noiembrie 2011 s-au constatat zece nereguli în implementarea proiectului.
Din probele administrate in cauza, respectiv înscrisuri și raport de expertiza, instanța a reținut că, în ceea ce privește Subactivitatea-1.1 (Elaborarea raportului cu privire la evoluția mediului antreprenorial în cele 2 regiuni vizate de proiect), Subactivitatea-1.2 (Elaborarea și aplicarea a 100 de chestionare), Subactivitatea-1.3 (Organizarea a 5 focus grupuri sectoriale (în spații închiriate) cu reprezentanții firmelor selectate), Subactivitatea-1.4 (Organizarea unui proces de consultare pe site-ul solicitantului privind oportunitățile de dezvoltare a mediului de afaceri regional), și Subactivitatea-3.1 (Achiziționarea de servicii specializate de publicitate pentru campania de informare și conștientizare), acestea au fost realizate doar parțial și cu întârziere.
Referitor la Subactivitatea-1.5 (Analiza și sinteza datelor calitative și cantitative rezultate și elaborarea studiului), Subactivitatea-2.1 (Achiziționarea de servicii specializate IT&C necesare dezvoltării portalului) și Subactivitatea-2.2. (Dezvoltarea portalului,cu forum, birou virtual de consiliere și secțiune dedicată inovării antreprenoriale), Subactivitatea-2.3. (Lansarea portalului în cadrul unui eveniment de promovare a parteneriatului între autoritățile publice și mediul de afaceri), instanța a reținut că aceste subactivități nu au fost realizate.
În ceea ce privește managerul de proiect, a constata instanța că această calitate a fost îndeplinită de către numitul I., în baza contractului individual de muncă din 02 martie 2011 și a actului adițional din 09 martie 2011, iar la data de 30 septembrie 2011, acesta a depus cerere de încetare a contractului individual de muncă, aprobată prin Dispoziția nr. 1855 din 30 septembrie 2011, iar prin Dispoziția nr. 1856 din 30 septembrie 2011 a fost numită în funcția de manager de proiect o altă persoană, fără ca reclamantul, anterior schimbării managerului de proiect, să notifice pârâtul în acest sens.
Prin urmare, în mod temeinic pârâtul a constatat că reclamantul beneficiar a încălcat obligația impusă de art. 9 lit. a) alin. (1)5 din contractul de finanțare, conform căruia beneficiarul trebuie sa notifice în scris A., cu cel puțin 15 zile înainte de data la care dorește ca modificarea să producă efecte în situația înlocuirii membrilor echipei de management.
În consecința, constatările făcute de organul de control din cadrul pârâtului sunt temeinice, iar realizarea ulterioară controlului a unora din activități nu determină schimbarea concluziei că reclamantul, în calitate de beneficiar, nu a respectat contractul de finanțare în implementarea proiectului, cu atât mai mult cu cât unele activități realizate după control apar ca fiind formale, realizate în grabă și netemeinic, astfel încât abaterile de la contractul de finanțare se încadrează în noțiunea de neregularitate, astfel cum este definită de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 și art. 11 din contractul de finanțare, iar măsurile dispuse, respectiv propunerea de reziliere a contractului de finanțare și de restituire a sumei de 707.696,50 lei reprezentând prefinanțarea acordată la data de 09 iunie 2011 sunt legale și respectă principiul proporționalității prev. de art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, in raport de criteriile de individualizare precizate la art. 2 lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011.
In privința cererii de chemare in garanție a D., actualul B. - A., cerere formulata de paratul A. Oltenia, aceasta urmează a fi respinsa ca o consecința a faptului că pârâtul nu a căzut în pretenții prin respingerea contestației formulate de reclamant ca nefondată.
3. Calea de atac exercitată;
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs reclamantul H., prin Consiliul Local al Municipiului Slatina, reprezentat de primar, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței și, pe fond, admiterea contestației, anularea procesului verbal de nereguli și, în consecință, a măsurii rezilierii și a celei de restituire a sumei de 707.696,50 lei.
Recurentul - reclamant a criticat greșita admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a D., susținând că această calitate era justificată de faptul că ministerul este parte în contractul de finanțare, toate actele fiind emise sub sigla și parafa acestuia.
Pe fond, recurentul - reclamant a criticat soluția pe motiv că aceasta contrazice concluziile raportului de expertiză tehnică contabilă administrată referitoare la efectuarea în termen a activităților prevăzute.
A susținut, în acest context, că hotărârea instanței de fond este lipsită de temei legal, aceasta interpretând greșit actul juridic dedus judecății.
În plus, instanța a apreciat unele activități ca nerealizate, motivând totuși că a existat o întârziere nejustificată, deși întârzierea nu poate fi reținută decât în legătură cu o activitate realizată.
Recurentul - reclamant a mai arătat că activitățile realizate cu întârziere au fost recuperate, întârzierea nejustificând reținerea unei nereguli în sensul art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 și nici prejudicierea efectivă a bugetului finanțatorului.
În drept, recursul a fost întemeiat pe art. 304 pct. 9 și art. 3041 C. proc. civ.
II. Procedura în fața instanței de recurs;
Intimatul - pârât A. Oltenia a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, reiterând apărările formulate pe fondul cauzei.
În faza procesuală a recursului nu au fost administrate probe noi.
III. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului;
Examinând cauza în raport cu toate criticile aduse soluției instanței de fond, cu probele administrate și apărările formulate, precum și cu dispozițiile egale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul reclamantului este nefondat.
Critica adusă soluției de admitere a excepției lipsei calității procesual pasive a D. nu poate fi reținută ca întemeiată.
Astfel, reclamantul a învestit instanța de fond cu o acțiune având ca obiect anularea Procesului verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare din 21 noiembrie 2011 și a Procesului verbal din 13 ianuarie 2012 (prin care s-a respins contestația administrativă), ambele emise de A. Oltenia.
Din actele dosarului rezultă că, deși contractul de finanțare a fost încheiat cu D. - F., prin Acordul de delegare de funcții încheiat de acesta cu A. Oltenia, aprobat prin Ordinul G. nr. 600 din 23 septembrie 2008, au fost transferate acestuia din urmă atribuțiile de verificare a implementării proiectelor și de dispunere a măsurilor necesare în cazul constatării neregulilor.
Față de aceste împrejurări, apare ca fiind întemeiată admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a autorității de management, care nu este emitenta actelor contestate și nici nu și-a păstrat exercițiul atribuțiilor în domeniul care interesează în cauză.
Referitor la criticile formulate împotriva soluției pronunțate de prima instanță pe fondul cauzei, Înalta Curte constată că, deși formal recurentul - reclamant a invocat prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și ale art. 3041 C. proc. civ., el a făcut referiri și la interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății (motiv de recurs reglementat de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.), precum și la motivarea contradictorie a sentinței (at. 304 pct. 7 C. proc. civ.).
Sub acest aspect, se constată lipsa de incidență a art. 304 pct. 8 C. proc. civ., întrucât acest motiv de recurs se referă la situația în care instanța procedează fără temei la recalificarea naturii juridice a actului juridic ce face obiectul acțiunii sau interpretează actul cu nesocotirea înțelesului evident al acestuia sau a principiului voinței părților ce rezultă neîndoielnic din cuprinsul său.
Or, în speță, instanța de fond a examinat cele două procese verbale, potrivit naturii lor și cadrului legal care le reglementează prin prisma criticilor formulate și a probelor administrate.
Nici critica privind motivarea contradictorie nu este întemeiată.
Motivarea unei hotărâri este considerată contradictorie atunci când cuprinde considerente din care rezultă, atât temeinicia, cât și netemeinicia acțiunii, ori atunci când există contradicție între considerentele hotărârii și dispozitiv.
În cauză, sentința primei instanțe nu cuprinde motive contradictorii.
Astfel, instanța a reținut că o parte dintre subactivități nu au fost realizate (subactivitățile 1.5,2.1,2.2,2.3), în timp ce întârzierea nejustificată a constatat-o în legătură cu alte subactivități, care fuseseră realizate parțial la data verificării, iar nu în legătură cu subactivități nerealizate, așa cum eronat susține recurentul - reclamant.
În ceea ce privește criticile întemeiate pe art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reține că acestea se raportează la greșita aplicare a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.
Recurentul - reclamant susține, în esență, că situația de fapt stabilită de instanța de fond nu se încadrează în noțiunea de neregulă definită de acest text legal, nefiind vorba de abateri grave, care să fi prejudiciat efectiv bugetul finanțatorului european.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, prin „neregulă”, se înțelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile legale naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractuale, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității competente în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau poate prejudicia bugetul Uniunii Europene printr-o sumă plătită necuvenit.
Prin urmare, în mod corect instanța de fond a constatat temeinicia și legalitatea procesului verbal de constatare a neregulilor prin raportare la situația de fapt existentă la data controlului.
Din actele dosarului rezultă că mare parte dintre activitățile ce ar fi trebuit derulate în primele luni de implementare a proiectului au început să fie efectiv realizate abia după controlul care a avut loc la 9 luni de la inițierea proiectului.
Or, potrivit art. 14 alin. (3) din Contractul de finanțare, în cazul nerespectării prevederilor acestui contract de către beneficiar, după notificarea prealabilă a beneficiarului, F. sau A. delegat poate dispune rezilierea de plin drept a contractului, cu obligarea beneficiarului la restituirea sumelor primite deja în cadrul contractului de asistență financiară nerambursabilă.
Recurentul - reclamant nu a respectat cea mai mare parte a termenelor de implementare asumate prin cererea de finanțare, prevăzute în Anexa nr. 1 la Contract și, de altfel, nici pe acela prevăzut de art. 7 alin. (3) din Contract pentru depunerea primei cereri de rambursare, astfel că multitudinea abaterilor justifică pe deplin reținerea neregulii și măsurile dispuse, potrivit principiului proporționalității, prin Procesul verbal din 21 noiembrie 2011, fiind irelevantă, în acest context, împrejurarea că expertul contabil a conchis în sensul inexistenței unor nereguli în înregistrările contabile ale recurentului - reclamant.
Față de toate împrejurările arătate, Înalta Curte consideră că instanța de fond a făcut aplicarea corectă a dispozițiilor legale și contractuale la situația de fapt reținută pe baza probatoriului administrat, criticile de nelegalitate și netemeinicie aduse de recurentul - reclamant fiind nefondate.
IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia
În baza dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 312 alin. (1) raportat la art. 304 pct. 7, 8, 9 și art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond, urmând să respingă ca nefondat recursul declarat de reclamantul H. prin primar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul H. prin primar împotriva sentinței nr. 96 din 8 aprilie 2014 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 martie 2015.