Decizia nr. 1025/2017
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Prin acțiunea formulată la data de 10 octombrie 2013 de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâții A.F.I.R. București și C.R.F.I.R. Satu Mare s-a solicitat anularea ca nelegal a Răspunsului A.P.D.R.P. din 14 august 2013 prin care a fost respinsă în parte contestația reclamantei împotriva Notificării Beneficiarului cu privire la confirmarea plății din 24 iulie 2013 emisă de C.R.P.D.R.P. Satu Mare, și prin care a fost menținută decizia de respingere la plată a sumei de 290.765,25 RON reprezentând contravaloarea tractorului motivată că acesta nu este un mijloc de transport specializat, anularea ca nelegală a Notificării Beneficiarului cu privire la confirmarea plății din 24 iulie 2013 emisă de C.R.P.D.R.P. Satu Mare, și prin care a fost declarată neeligibilă și în consecință respinsă la plată cheltuiala cu contravaloarea tractorului în sumă de 290.765,25 RON, obligarea A.P.D.R.P. să achite reclamantei suma de 290.765,25 RON reprezentând contravaloarea tractorului, dat fiind faptul că această cheltuială este una eligibilă, aceasta fiind un mijloc de transport specializat, obligarea A.P.D.R.P., ca în temeiul art. 3 alin. (21) din O.G. nr. 13/2011 să achite reclamantei dobânda legală (nivelul ratei dobânzii de referință a BNR plus 8 puncte procentuale) calculată asupra sumei de 290.765,25 RON începând cu data la care pârâta trebuia să achite această cheltuială, respectiv începând cu data de 21 iunie 2013 (90 de zile din momentul formulării cererii de plată - 21 martie 2013) până la data efectivă a plății sumei de 290.765,25 RON.
2. Curtea de Apel București, prin Sentința nr. 516 din 5 noiembrie 2014 a admis acțiunea astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanta SC A. SRL împotriva pârâților A.F.I.R. București și C.R.F.I.R. Satu Mare, a anulat răspunsul A.P.D.R.P. din 14 august 2013, a anulat Notificarea beneficiarului cu privire la confirmarea plății din 24 iulie 2013 emisă de C.R.P.D.R.P. Satu Mare, a obligat pârâtele să plătească reclamantei suma de 290.765,25 RON cu dobânda legală prevăzută de art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011 începând din 21 iunie 2013 și până la data plății efective, a obligat pârâtele să achite reclamantei suma de 10.853 RON cheltuieli de judecată.
3. Calea de atac exercitată
3.1. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta A.F.I.R., întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., apreciind că hotărârea este nelegală.
Primul motiv de nelegalitate a sentinței recurate este acela că în opinia recurentei-pârâte, instanța de fond reține în mod eronat că mijlocul de transport, respectiv tractorul, îndeplinește condițiile pentru a fi considerat mijloc de transport specializat.
Cheltuiala este neeligibilă deoarece tractorul achiziționat nu este un mijloc de transport specializat în condițiile în care acesta are o funcționalitate multiplă, încalcă Ghidul Solicitantului și disp. art. 2 alin. (1) lit. i) din H.G. nr. 224/2008.
Utilajul are o funcționalitate multiplă, existând posibilitatea să fie utilizat în activități neîncadrate în Măsura 123 sau nespecifice activității propuse prin proiect, aspect ce este menționat și în expertiza efectuată în dosar.
Recurenta-pârâtă arată că anterior depunerii proiectului pe Măsura 123 beneficiarul a depus în data de 23 aprilie 2008, un proiect pe Măsura 121 - "Achiziționarea de utilaje agricole pentru cultivarea și ambalarea legumelor și cerealelor, în localitatea Bădeni, comuna Moldovenești, județul Cluj", proiect ce nu a fost selectat.
Obiectivele propuse prin proiectul pe Măsura 121 erau, printre altele, achiziționarea unui tractor de mare putere necesar pentru cuplarea acestuia la utilajele cu sistem de control electronic avansat, la mașina de recoltat cartofi și la mașina de semănat plante tehnice, precum și a două remorci agricole care vor fi trase de tractoare, necesare pentru transportul produselor din câmp până la punctul de recepție.
Obiectivul principal propus prin proiectul din cadrul Măsurii 123 este construirea a două silozuri cu capacitatea de 500 tone fiecare, care pot depozita consecutiv două tipuri de cereale, iar transportul cerealelor din câmp la silozuri se desfășoară pe o perioadă de 2 - 3 săptămâni/an, fiind o activitate sezonieră.
Tractorul este un utilaj agricol destinat executării lucrărilor agricole și nu un mijloc de transport care, într-adevăr, poate fi folosit ocazional și pentru alte scopuri - tractoare, remorci, transport persoane, mijloc de angrenare a unor dispozitive etc., dar destinația pentru care a fost conceput și proiectat este realizarea lucrărilor agricole.
Prin urmare, consideră recurenta-pârâtă, finanțarea pentru achiziționarea acestui mijloc de transport este neeligibil, având în vedere că, în condițiile Măsurii 123, este admisă achiziționarea unor mijloace de transport specializate, care asistă în mod direct, exclusiv și nemijlocit implementarea proiectului.
Utilajul achiziționat are o funcționalitate multiplă, nu deservește în mod direct, exclusiv și nemijlocit activitatea propusă de intimata-reclamantă.
Mai arată recurenta-pârâtă, că în ceea ce privește remorca ce a fost declarată eligibilă, aceasta este o remorcă pentru transportul producției agricole și faptul că nu se poate deplasa independent nu implică ca vehiculul care tractează remorca să fie, la rândul său, eligibil.
Cu privire la motivarea instanței de fond, în sensul că termenul "exclusiv" nu este prevăzut expres în legislația specifică aplicabilă, recurenta-pârâtă consideră că folosirea acestui termen este impusă de interpretarea fișei măsurii Ghidului Solicitantului și a H.G. nr. 224/2008, care solicita ca utilajul să aibă o implicare directă, nemijlocită în proiectul finanțat și să nu fie folosit în afara acestuia, pentru alte activități.
Cel de-al doilea motiv de recurs vizează încălcarea și interpretarea eronată a prevederilor contractului de finanțare.
Instanța de fond consideră în mod greșit că prevederile art. 5 alin. (2) din contractul de finanțare se referă la etapa ulterioară achizițiilor și decontărilor, și anume la etapa controlului implementării proiectului.
Recurenta-pârâtă consideră că în baza contractului de finanțare, poate verifica în orice etapă, eligibilitatea cheltuielilor.
Recurenta-pârâtă indică prevederile art. 5 alin. (3) lit. f) din O.U.G. nr. 13/2000, prevederile art. 5 alin. (3) din O.U.G. nr. 41/2014.
De asemenea, modul de implementare a proiectului poate face obiectul unor controale efectuate de D.C.A. din cadrul A.P.D.R.P., autoritatea de audit a C.C.R., alte instituții naționale abilitate, D.L.A.F., D.N.A., precum și comisia din partea Uniunii Europene - O.L.A.F.
Mai mult, eligibilitatea cheltuielilor este verificată la momentul analizării cererii de plată, iar disp. art. 3 alin. (1) Anexa 1 - Prevederi Generale la contractul de finanțare obligă beneficiarul să respecte, pe toată durata contractului, criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în cererea de finanțare.
3.2. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru
Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 14 iunie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., pronunțând în acest sens Încheierea de admitere în principiu din data de 4 octombrie 2016, fixând termen de judecată la data de 16 martie 2017.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți, potrivit art. 498 și art. 499 din Noul C. proc. civ.
Analiza motivelor de casare
Instanța de fond a apreciat, față de probele administrate, inclusiv expertiza de specialitate, că în cuprinsul H.G. nr. 224/2008 și Ghidul Solicitantului, nu este prevăzută ca o condiție de eligibilitate, necesitatea ca investiția să deservească în mod direct, exclusiv și nemijlocit activitatea specifică finanțată prin proiect.
De asemenea, s-a mai reținut că, în faza de implementare a proiectului se verifică numai efectuarea achizițiilor cu respectarea contractului de finanțare, respectiv eligibilitatea cheltuielii și nu modul în care se folosește, în concret, bunul.
Instanța de fond a respins apărarea pârâtei, conform căreia în etapa verificării dosarelor de achiziții este posibilă respingerea cheltuielilor, aceasta putând fi efectuată doar în etapa implementării proiectului sau, ulterior, a controlului modului concret de implementare a investiției.
Analizând primul motiv de casare invocat, Înalta Curte reține că în Fișa Măsurii și în Ghidul Solicitantului, la capitolul "Eligibilitatea cheltuielilor", este eligibilă cheltuiala cu achiziționarea sau achiziționarea în leasing de noi mijloace de transport specializate, necesare activității de producție și identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ".
Ghidul Solicitantului, pornind de la definiția mijloacelor de transport specializate existente la art. 2 alin. (1) lit. i) din H.G. nr. 224/2008, susține faptul că acestea reprezintă autovehiculele adaptate la cerințele de transport în cont propriu al materiei prime și/sau producției obținute și care sunt menționate în studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ, anexate cererii de finanțare, vehiculele care îndeplinesc aceleași cerințe și au o funcție specifică ce necesită adaptări ale caroseriei și/sau echipamente speciale, precum și cele expres menționate ca eligibile în fișele măsurilor.
Este adevărat că termenul de "direct, exclusiv și nemijlocit" nu este prevăzut ca atare în niciuna dintre actele invocate de recurentă, respectiv H.G. nr. 224/2008, Fișa Măsurii, Ghidul Solicitantului.
Recurenta-reclamantă a ajuns la concluzia că mijloacele de transport achiziționate să deservească direct, exclusiv și nemijlocit proiectul, ca urmare a interpretării dispozițiilor legale incidente.
H.G. nr. 224/2008 susține achiziționarea de mijloace de transport specializate adaptate la cerințele de transport în cont propriu al materiei prime și/ sau al producției obținute sau vehiculele care îndeplinesc aceleași cerințe sau au o funcție specifică ce necesită adaptări ale caroseriei și/ sau echipamente speciale.
Coroborând dispozițiile legale enunțate, este corectă interpretarea recurentei-pârâte, în sensul că un mijloc de transport este specializat dacă deservește în mod direct și exclusiv proiectul, în timp ce sintagma "nemijlocit" apare chiar în cuprinsul H.G. nr. 224/2008.
Cu referire la tractorul achiziționat de către intimata-reclamantă, având în vedere cerințele legale, reiese faptul că nu îndeplinește condițiile unui mijloc de transport specializat.
Însuși expertul a confirmat că tractorul are o funcționalitate multiplă, iar funcția principală este aceea de a fi folosit la lucrările agricole și numai în subsidiar, pentru transportul materiei prime/producției.
Este firesc ca cele două utilaje - tractor și remorcă - să fie privite separat, pentru că astfel au fost achiziționate și nu ca un ansamblu.
Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs, Înalta Curte reține că, potrivit art. 5 alin. (3) lit. f) din O.U.G. nr. 13/2006, recurenta-pârâtă are atribuția de a efectua controale și după ce a plătit, pentru a stabili dacă eligibilitatea și condițiile acordării ajutorului financiar nerambursabil continuă să fie respectate.
Este firesc ca eligibilitatea cheltuielilor să fie verificată la momentul analizării/ verificării cererii de plată și nu doar ulterior, în fazele următoare, de implementare a proiectului și de control a acestuia.
Împrejurarea existenței unei sancțiuni specifice pentru folosirea bunului achiziționat în alte scopuri nu este relevantă în speță, deoarece nu face obiectul controlului și, implicit, al judecății.
În plus, conform disp. art. 3 alin. (11) Anexa 1 la contractul de finanțare, beneficiarul s-a obligat să respecte pe toată durata contractului, criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în cererea de finanțare, iar Anexa V la contractul de finanțare prevede că beneficiarul este notificat în privința confirmării plății, suma autorizată la plată și cheltuielile respinse, precum și motivul respingerii, ceea ce în speță s-a și întâmplat.
În concluzie, reținându-se temeinicia motivelor de recurs invocată, în baza art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată, și, pe fond, acțiunea va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de A.F.I.R. (succesoare a A.P.D.R.P.) împotriva Sentinței nr. 516 din 5 noiembrie 2014 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Casează sentința recurată și respinge acțiunea formulată de reclamanta SC A. SRL ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2017.
Procesat de GGC - N