Decizia nr. 1047/2017
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 15 aprilie 2014, reclamanta Autoritatea Rutieră Română a chemat în judecată pe pârâții Agenția pentru Agenda Digitală a României, SC A. SRL și SC B. SRL, solicitând
- obligarea pârâtei Agenția pentru Agenda Digitală a României la recalcularea punctajului criteriului 3 privind gradul de confort al autovehiculelor clasificate pe categorii și recalcularea punctajului general, aferente atribuirii din data de 28 februarie 2013 pentru cursele 6, 17, 18 și 24 ale traseului interjudețean 22732 Galați-Brăila
- anularea licențelor de traseu seria LT nr. 223635 și LT nr. 223636 emise și eliberate SC A. SRL pentru cursele 6 și 18 ale traseului interjudețean 22723 Galați - Brăila
- anularea licenței de traseu seria LT nr. 223669 emise și eliberate SC B. SRL pentru cursa 24 a traseului interjudețean 22723 Galați - Brăila.
2. Soluția instanței de fond
Prin Sentința nr. 2672 din 9 octombrie 2014, Curtea de Apel București a respins, ca nefondate, excepțiile prematurității și inadmisibilității cererii invocate de pârâta Agenția pentru Agenda Digitală a României.
A admis, în parte, cererea reclamantei, a anulat licența de traseu seria LT nr. 223669 emisă și eliberată societății B. SRL pentru cursa 24 a traseului interjudețean 22723 Galați - Brăila, a obligat pârâta Agenția pentru Agenda Digitală a României să recalculeze punctajul criteriului privind gradul de confort al autovehiculelor clasificate pe categorii și punctajul general, aferente atribuirii din data de 28 februarie 2013 pentru cursele 17 și 24 ale traseului interjudețean 22723 Galați - Brăila, și a respins, în rest, cererea reclamantei, ca nefondată.
3. Calea de atac exercitată
3.1. Recursurile formulate
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâta Agenția pentru Agenda Digitală a României și pârâta SC B. SRL.
Recurenta-pârâtă AADR a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. solicitând casarea hotărârii și respingerea acțiunii formulate de Autoritatea Rutieră Română, ca prematur introdusă.
Recurenta-pârâtă SC B. SRL și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii, pe cale de excepție, ca inadmisibilă, și, pe fond, ca neîntemeiată.
3.2. În argumentarea recursului, pârâta AADR susține că, în vederea desfășurării ședințelor de atribuire a traseelor, ARR are obligația de a pune la dispoziția sa toate informațiile privind operatorii de transport, vehiculele deținute și pentru care aceștia dețin copii conforme valabile, caracteristicile acestora, operatorii de transport care se află sub incidența legii privind procedura insolvenței, precum și informații referitoare la certificatele fiscale, care dau dreptul operatorilor de transport de a participa la procedura de atribuire electronică a traseelor din programul de transport fără să poată interveni sau verifica informațiile .
Traseul din programul de transport interjudețean se atribuie prin sistemul informatic și nu de către sistemul electronic, cum încearcă ARR să inducă în eroare instanța de judecată.
Atribuirea traseelor de transport interjudețean cade exclusiv în sarcina ARR.
Softul pe care AADR îl gestionează realizează un punctaj exclusiv pe baza informațiilor transmise de către ARR, astfel că răspunderea pentru datele privind operatorii de transportat transmise revine ARR.
Prin urmare, instanța de fond a respins în mod greșit excepția prematurității acțiunii, deoarece autoritatea nu a respectat prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, depunând acțiunea la instanță în aceeași zi în care a formulat și plângerea prealabilă.
De asemenea, în mod greșit, prima instanță a respins și excepția inadmisibilității acțiunii, deoarece reclamanta nu justifică o vătămare într-un drept sau într-un interes legitim.
Autoritatea Rutieră Română are calitatea de instituție care inițiază și organizează procedurile de atribuire trasee și trebuia doar să asocieze punctajul aferent gradului de confort al autovehiculelor prevăzut de OMTI nr. 980/2011, restul punctajelor rămânând neschimbate.
La rândul său, recurenta-pârâtă SC B. SRL susține, contrar raționamentului instanței de fond, excepția inadmisibilității acțiunii, motivând că ARR nu justifică o vătămare într-un drept sau într-un interes legitim, deoarece este singura instituție abilitată să inițieze și să organizeze desfășurarea ședințelor de atribuire trasee.
Pe fondul cauzei, recurenta-pârâtă arată că, în ceea ce privește data de referință - 31 decembrie 2012, instanța de fond face o greșită aplicare și interpretare a legii atunci când o atribuie criteriului de dotare a microbuzelor în condițiile în care, acestui criteriu i se aplică o dată limită, respectiv 12 februarie 2013, în cazul de față.
Data de referință - 31 decembrie 2012, susține recurenta-pârâtă, vizează informațiile ce rezultă din certificatul fiscal, referitoare la vechimea pe trasee și vechimea microbuzelor, în timp ce pentru criteriul privind confortul, modul de deținere și dotarea cu aer condiționat, intră sub incidența datei limită de upgradare a datelor din sistem - 12 februarie 2013.
Din raționamentul cauzei nu poate fi înlăturat conținutul actelor publice oficiale postate de intimata-reclamantă ARR pe propriul site, conform art. 59 alin. (2) din OMTI nr. 980/2011, deoarece softul pe care AADR îl gestionează, realizează un punctaj exclusiv pe baza informațiilor transmise de aceasta.
3.3. Procedura de examinare a recursurilor în completul de filtru
Raportul asupra admisibilității în principiu a recursurilor, întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în Complet de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 29 iunie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Prin Încheierea de ședință din data de 3 noiembrie 2017, Completul de filtru, apreciind incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., a admis în principiu recursurile și a fixat termen pentru judecata cauzei pe fond.
II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului
1. Cu privire la criticile asupra soluției de respingere a excepțiilor de prematuritate și inadmisibilitate a acțiunii
Judecătorul fondului a apreciat că prematuritatea implică formularea de către reclamantă a unei pretenții în legătură cu un drept care nu este actual, supus unui termen suspensiv sau unei condiții suspensive, iar dacă dreptul devine actual până la dezbaterea contradictorie a excepției, atunci acțiunea nu poate fi respinsă ca prematură.
În speță, reclamanta a formulat atât plângerea prealabilă, cât și acțiunea în fața instanței, în data de 15 aprilie 2014, însă, prin Adresa nr. 744 din 8 mai 2014, în timpul procesului și anterior invocării excepției prematurității acțiunii, prin întâmpinare, recurenta-pârâtă Agenția pentru Agenda Digitală a României - AARD a refuzat să procedeze la recalcularea solicitată de intimata-reclamantă.
În acest mod, existând la dosar refuzul expres al pârâtei AARD, acțiunea nu poate fi respinsă ca prematură, o altă soluție reprezentând, în realitate, aplicarea disp. art. 11 alin. (1) coroborat cu art. 7 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, printr-un raționament de gândire ce denotă un formalism excesiv.
Prima instanță, respingând excepția inadmisibilității acțiunii, a argumentat în sensul că aceasta este o „sancțiune” procesuală care intervine în cazul efectuării unui act procedural pe care legea îl exclude, nu-l prevede ori îl interzice, sau în cazul exercitării unui drept procesual nerecunoscut ori care a fost epuizat pe o altă cale procesuală.
Excepția de inadmisibilitate este, cum susține judecătorul fondului, o cauză de respingere a cererii, fără a se intra în cercetarea fondului.
Excepția inadmisibilității acțiunii este invocată de către recurentele-pârâte din perspectiva lipsei unei vătămări a reclamantei într-un drept sau interes legitim conform art. 1 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată.
Recurentele-pârâte consideră că abilitatea de a organiza ședințele de atribuire a traseelor interjudețene îi aparține numai reclamantei ARR, iar aceasta nu își poate invoca propria culpă, contrar propriilor documente postate pe site-ul oficial al instituției, de natură să confirme că data limită la care se putea efectua dotarea cu aer condiționat a microbuzelor era 12 februarie 2013 și nu 31 decembrie 2012, data de referință care viza alte criterii ale licitației desfășurate în data de 28 februarie 2013.
Înalta Curte constată că, atâta timp cât intimata-reclamantă a solicitat AARD recalcularea punctajului criteriului 3 privind gradul de confort al autovehiculelor clarificate pe categorii și recalcularea punctajului general, aferente atribuirii din data de 28 februarie 2013 pentru cursele 6, 17, 18 și 24 ale traseului interjudețean 22723 Galați - Brăila, iar aceasta a refuzat, este dovedită vătămarea prevăzută de art. 1 din Legea contenciosului administrativ, acțiunea fiind admisibilă din acest punct de vedere.
Față de acestea, motivele de casare ce privesc greșita soluționare a excepțiilor de prematuritate și inadmisibilitate a acțiunii sunt nefondate.
2. În calea de atac a recursului a fost invocată excepția lipsei de obiect a acțiunii ce a fost unită cu fondul cauzei
Se constată că prin Sentința civilă nr. 224/2013 pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. x/44/2013, definitivă prin Decizia nr. 4043/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a dispus obligarea ARR și AADR să reia ședința de atribuire a traseului interjudețean Galați - Brăila, cod 22723, fără aplicarea criteriului 6 din Anexa 2 la OMTI nr. 1640/2012 și cu verificarea criteriului 9 și obligarea ARR să elibereze noi licențe de transport, potrivit rezultatului noii ședințe de atribuire.
ARR și AADR s-au conformat dispozițiilor hotărârii judecătorești și în data de 17 mai 2016 au fost afișate rezultatele reluării ședinței de atribuire electronică din data de 28 februarie 2013, pentru traseul sus-menționat.
În urma reluării ședinței de atribuire, pentru traseele 6, 17, 18 și 24 câștigătorii licitației sunt: traseele 6 și 8 A. SRL, traseele 17 și 24 C. SRL.
Recurentei-pârâte SC B. SRL i-au fost retrase astfel licențele pentru traseele 17 și 24, conform Deciziei nr. 2292 din 12 iulie 2016, aflată la fila 191 în dosarul de recurs.
SC C. SRL, intervenienta din prezenta cauză, a formulat pe rolul Curții de Apel Galați contestație împotriva rezultatelor reluării ședinței de atribuire electronică din data de 28 februarie 2013, în ceea ce privește declararea A. SRL (care este intimată-pârâtă și în prezenta cauză), câștigătoare pentru traseele 6, 11, 18 și 23, Galați - Brăila, cod traseu 22723.
În motivarea cererii formulată în contradictoriu cu Autoritatea Rutieră Română, Agenția pentru Agenda Digitală a României, s-a arătat că s-au nesocotit criteriile de evaluare și condițiile de participare impuse la pct. 3 Anexa 2 a Ordinului nr. 1640/2012, care înlocuiește anexa 18 la Ordinul nr. 980/2011 privind gradul de confort al autovehiculelor - „vehiculele neclasificate nu pot participa la atribuirea traseelor/curselor cuprinse în programul de transport interjudețean”.
Se mai arată că A. SRL, declarată câștigătoare pe cursele 6, 11, 18 și 23, cod 22723 Galați - Brăila, nu îndeplinea această condiție de participare.
Prin Sentința nr. 389 din 16 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. y/44/2016, Curtea de Apel Galați a admis acțiunea formulată de SC C. SRL, a dispus anularea rezultatelor reluării ședinței de atribuire electronică din data de 28 februarie 2013, urmare a punerii în executare a Sentinței nr. 224/2013 a Curții de Apel Galați, în ceea ce privește declararea A. SRL, câștigătoare pe cursele 6, 11, 18 și 23 Galați - Brăila, cod traseu 22723 și recalcularea rezultatelor cu îndeplinirea condițiilor legale prevăzute la pct. 3 din Anexa 2 a OMTI nr. 1640/2012.
Împotriva acestei sentințe s-a formulat recurs, dosarul aflându-se pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal.
Concluzionând, se apreciază că este întemeiată excepția lipsei de obiect a acțiunii în prezenta cauză, avându-se în vedere că recurenta-pârâtă SC B. SRL nu a mai câștigat cursa 24, iar licența i-a fost anulată.
Și cu privire la cursele 6 și 18, câștigate de SC A. SRL după reluarea atribuirii traseelor acțiunea este fără obiect, motivat de faptul că a fost modificat criteriul 3 prevăzut în Ordinul nr. 980/2011, prin Ordinul nr. 1640/2012, iar Sentința nr. 389/2016 a Curții de Apel Galați a soluționat cauza ținând seama de noile reglementări în domeniu.
3. Înalta Curte consideră că nu mai este necesar să se pronunțe cu privire la motivele de recurs ce privesc fondul pricinii și nici asupra cererii de suspendare a soluționării prezentei cauze până la judecarea definitivă a acțiunii de formează Dosarul nr. y/44/2016.
Față de acestea, în temeiul art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, se vor admite recursurile formulate, se va casa, în parte, sentința recurată în sensul că se va admite excepția lipsei de obiect a acțiunii și se va respinge acțiunea.
Urmează să se mențină restul dispozițiilor sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile formulate de Agenția pentru Agenda Digitală a României și de SC B. SRL împotriva Sentinței nr. 2672 din 9 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Casează, în parte, sentința recurată în sensul că admite excepția lipsei de obiect a acțiunii și respinge acțiunea.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2017.
Procesat de GGC - LM