Decizia nr. 1021/2017
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanțele cauzei.
1.1. Obiectul acțiunii.
Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr. x/59 din 13 aprilie 2016, formulată în temeiul art. 322 pct. 5 C. proc. civ. coroborat cu art. 21 pct. 2 actualizat la data de 20 februarie 2013, reclamantul A. a solicitat revizuirea Sentinței civile nr. 679/2012 pronunțată în Dosar nr. x/325/2011 de Curtea de Apel Timișoara.
Prin Sentința nr. 123 din 10 mai 2016 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Timișoara și a M.F.P.
A fost respinsă cererea de revizuire formulată de reclamantul A. împotriva Sentinței civile nr. 679 din 13 decembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în Dosarul nr. x/325/2011, în contradictoriu cu intimații M.A.P. și M.F.P. prin D.G.R.F.P. Timișoara.
S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs revizuentul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii Curții de Apel Timișoara și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea cererii de recurs a fost criticată soluția de respingerea a cererii de revizuire invocându-se prevederile unor decizii prin care s-a constatat neconstituționalitatea inadmisibilității revizuirii sentințelor care au fost pronunțate fără a evoca fondul.
Cu privire la prevederile art. 322 pct. 5 C. proc. civ. s-a arătat că adresele care i-au fost comunicate recurentului începând cu anul 2015 sunt dovezi în sensul că M.A. nu a respectat procedura prealabilă în anul 1985 când s-a dispus trecerea în rezervă a acestuia; adresele au fost cunoscute de către intimat din anul 1985 și au fost comunicate după trecerea termenului de 30 de ani în care acestea au avut caracter secret.
S-a considerat de către recurent că hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Timișoara cuprinde motive contradictorii, instanța interpretând greșit actele și înscrisurile noi, schimbând natura ori înțelesul vădit neîndoielnic al acestora.
În drept, recursul s-a întemeiat pe dispozițiile art. 304 alin. (1) pct. 7, 8 și 9, art. 3041 C. proc. civ.
Prin Decizia nr. 2.891 din 1 noiembrie 2016 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 123 din 10 mai 2016 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Împotriva Deciziei nr. 2.891 din 1 noiembrie 2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat contestație în anulare A. întemeiată pe dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 și art. 318 C. proc. civ.
2. Motivele de fapt și de drept ale contestației în anulare.
2.1. Primul motiv este întemeiat pe dispozițiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., motiv în dezvoltarea căruia contestatorul a arătat că pentru termenul din 1 noiembrie 2016, dată la care a fost soluționat recursul declarat de A. împotriva Sentinței nr. 123 din 10 mai 2016 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, M.A., și a fost pronunțată Decizia nr. 2.891 din 1 noiembrie 2016, citația i-a fost comunicată la data de 3 noiembrie 2016, neavând timpul necesar formulării apărărilor.
2.2. Cel de-al doilea motiv al contestației în anulare este întemeiat pe dispozițiile art. 318 C. proc. civ.
În opinia contestatorului, dezlegarea dată prin Decizia nr. 2.891 din 1 noiembrie 2016 este rezultatul unei greșeli materiale.
3. Considerentele și soluția instanței învestite cu soluționarea contestației în anulare
Raportat la motivele de fapt și de drept invocate și față de conținutul înscrisurilor relevante aflate în dosarul în care s-a pronunțat Decizia nr. 2.891 din 1 noiembrie 2016, Înalta Curte apreciază că nu este întemeiată contestația de față, pe care, în considerarea celor în continuare arătate o va respinge ca atare.
Contestația în anulare, cale extraordinară de atac, de retractare este deschisă pentru motivele expres arătate în art. 317 și 318 C. proc. civ., incluzând motivul invocat de către contestator, respectiv neîndeplinirea procedurii de citare a părții pentru ziua când s-a judecat cauza, potrivit cu cerințele legii (art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.).
Nu sunt însă fondate argumentele prezentate de contestator în condițiile în care, din verificarea înscrisurilor aflate în dosarul în care s-a pronunțat decizia atacată pe calea prezentei contestații, rezultă că Dosarul nr. x/59/2016 se află procesul-verbal de îndeplinire a procedurii de citare cu contestatorul din data de 18 octombrie 2016, rezultând că citația a fost emisă pentru termenul din 1 noiembrie 2016, când a și fost reținută în pronunțare cererea de recurs ce a format obiectul acelui dosar.
În ceea ce privește al doilea motiv al contestației în anulare, potrivit art. 318 C. proc. civ., în afara contestației în anulare obișnuite reglementate de art. 317 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Pornind de la interpretarea acestei prevederi legale, Înalta Curte constată, pe de o parte, că legiuitorul a circumstanțiat obiectul contestației în anulare speciale, care poate viza exclusiv hotărârile pronunțate în recurs.
Pe de altă parte, "greșeala materială" la care se referă art. 318 din C. proc. civ. constă în erori de ordin procedural de o asemenea gravitate încât să fi avut drept consecință pronunțarea unei soluții greșite, confundarea unor elemente materiale sau a unor date esențiale ale dosarului.
Nu pot fi invocate, pe această cale, greșeli de judecată, legate de aprecierea probelor sau de interpretarea unor dispoziții legale.
Or, contestația în anulare formulată se întemeiază tocmai pe astfel de greșeli.
Din conținutul deciziei atacate, rezultă că, verificând actele administrative prin prisma actelor normative ce au stat la baza emiterii lor, instanța de recurs a ajuns la concluzia că sunt legale, realizând astfel un control efectiv, așa încât nu a fost prejudiciat dreptul recurentului la un proces echitabil față de soluția pronunțată.
Față de acestea, nefiind întrunite prevederile art. 317, art. 318 C. proc. civ., urmează a se respinge contestația în anulare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 2.891 din 1 noiembrie 2016 a Înaltei Curții de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2017.
Procesat de GGC - N