Decizia nr. 1026/2017
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanțele cauzei
1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, la data de 28 mai 2014, astfel cum a fost completată la termenul de judecată din data de 2 octombrie 2014, reclamanta C.N.P.P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.A.P., D.D.C.A., cu rol de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, anularea Deciziei nr. 296 din 2 decembrie 2012 de soluționare a contestației, anularea Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare din 2 octombrie 2013, precum și restituirea sumei de 11.269,47 RON.
1.2. Prin Sentința nr. 2.749 din 16 octombrie 2014, Curtea de Apel București a respins acțiunea formulată de reclamanta C.N.P.P., în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.A.P. - Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative, ca neîntemeiată.
2. Calea de atac exercitată
2.1. Împotriva sentinței pronunțate, reclamanta C.N.P.P. a formulat recurs, solicitând casarea hotărârii recurate și admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată.
2.2. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru
Raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în Complet de filtru și comunicat părților în baza Încheierii de ședință din data de 14 iunie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
Prin Încheierea de ședință din data de 4 octombrie 2016, Completul de filtru, apreciind incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., a admis în principiu recursul și a fixat termen pentru judecata cauzei pe fond la data de 16 martie 2017.
3. Soluția și considerentele Înaltei Curți, potrivit art. 498 și art. 499 din C. proc. civ.
3.1. Recursul este nefondat, fiind respins potrivit considerentelor care vor fi prezentate în continuare.
În motivarea căii de atac, recurenta a susținut, că neregula ce i se impută ar fi fost reținută eronat de către echipa de control, întrucât la atribuirea Contractului din 7 noiembrie 2011 ar fi respectat dispozițiile O.U.G. nr. 34/2006.
Astfel, recurenta a susținut că ofertantul câștigător a prezentat în cadrul anexei la Formularul 6 din ofertă 37 de contracte similare celor cerute în fișa de date, din care 3 contracte având ca părți autorități publice.
Cu privire la calitatea Centrului de Cercetare a Relațiilor Interetnice de autoritate publică, recurenta a susținut că acesta este constituit în cadrul Universității, care este finanțată și din fonduri de la bugetul de stat, fiind implicit autoritate publică.
Criticile recurentei sunt nefondate, pentru următoarele argumente:
În fișa de date a achiziției, la cap. V - Criterii de calificare, pct. V.4 - Capacitatea tehnică și profesională, autoritatea contractantă a solicitat următoarele: "prestatorul trebuie să demonstreze experiență dovedită în implementarea unui număr de proiecte pentru autorități publice din țară sau țări membre ale Uniunii Europene, a căror valoare cumulată să se ridice la valoarea minimă a serviciilor de consultanță care fac obiectul prezentei proceduri, respectiv de 326.389,80 RON".
Pentru îndeplinirea acestei cerințe de calificare, ofertantul câștigător SC A. SRL a comunicat o listă de 37 de contracte prestate în perioada 19 octombrie 2010 - 15 iulie 2011, dintre care autoritatea contractantă a reținut, ca îndeplinind condiția respectivă, 3 contracte de servicii, respectiv: contractul încheiat cu C.N.D.I.P.T., în valoare de 73.210 RON, contractul încheiat cu Municipiul Turda, în valoare de 30.500 RON și contractul încheiat cu Centrul de Cercetare a Relațiilor Interetnice, în valoare de 243.530 RON.
Față de cele anterior menționate, în mod corect echipa de control a apreciat că ultimul contract, încheiat de SC A. SRL cu Centrul de Cercetare a Relațiilor Interetnice, nu îndeplinește condiția specifică privind calitatea de autoritate publică a beneficiarului, în condițiile în care C.C.R.I. reprezintă o asociație non-profit, constituită pe lângă catedra de Sociologie a Universității, iar, conform art. 1 pct. 2 din O.G. nr. 26/2000, în vigoare la data achiziției, asociațiile și fundațiile sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
În acest context, este evident că nu pot fi reținute susținerile recurentei, în sensul că "Centrul de Cercetare a Relațiilor Interetnice este o autoritate publică, întrucât este constituit în cadrul Universității, care este finanțată și de la bugetul de stat, fiind astfel o autoritate publică".
Prin urmare, în mod greșit autoritatea contractantă a dat eficiență contractului încheiat de SC A. SRL cu Centrul de Cercetare a Relațiilor Interetnice, în condițiile în care beneficiarul nu avea calitatea de autoritate publică, cerință specifică cerută prin fișa de date a achiziției.
Or, este evident că oferta depusă de SC A. SRL, neîndeplinind una dintre condițiile de calificare, era inacceptabilă, conform dispozițiilor art. 36 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 925/2006, astfel că autoritatea contractantă a nesocotit dispozițiile legale în materia achizițiilor publice, prin declararea acestei oferte drept câștigătoare.
În ceea ce privește susținerile recurentei conform cărora introducerea cerințelor în documentație se justifică prin natura serviciilor furnizate de C.N.P.P., sunt neîntemeiate.
Astfel, indiferent de natura serviciilor prestate de către un beneficiar al fondurilor europene, legiuitorul a ținut să impună principii de acces la aceste finanțări care să nu presupună subiectivismul alegerii unui ofertant.
Pe de altă parte, în cuprinsul O.U.G. nr. 34/2006 nu sunt indicate motive ce țin de importanța pe care un anumit beneficiar o circumscrie activității desfășurate.
Mai mult decât atât, prin adoptarea O.U.G. nr. 66/2011 legiuitorul a creat pârghiile necesare pentru sancționarea oricăror încălcări ale legislației privind utilizarea fondurilor europene.
Recurenta a mai susținut că A.N.R.M.A.P. nu a sesizat niciun fel de neconcordanță între documentația transmisă de autoritate contractantă și legislația în domeniu în vigoare la acel moment, permițând afișarea invitației de participare în S.E.A.P.
Se reține că neregula ce i se impută recurentei nici nu putea fi sesizată la data înaintării documentației de atribuire către A.N.R.M.A.P., nefiind vorba în speță despre existența unor condiții restrictive sau nejustificate, ci despre modalitatea de evaluare a ofertei câștigătoare, prin aplicarea criteriilor de selecție și calificare.
Oricum, susținerea recurentei contravine dispozițiilor art. 324 din H.G. nr. 457/2008, potrivit cărora "în cazul în care autoritatea de management consideră că au existat încălcări ale legislației comunitare sau naționale privind achizițiile publice, aceasta stabilește și aplică corecții financiare, în condițiile O.U.G. nr. 66/2011; în exercitarea acestei atribuții, autoritatea de management nu este condiționată în luarea deciziilor de activitățile desfășurate de A.N.R.M.A.P. și U.C.V.A.P. potrivit dispozițiilor art. 322 și 323".
Referitor la susținerile recurentei, în sensul că nu au fost încălcate principiile tratamentului egal, concurenței și utilizării eficiente a fondurilor publice și că nu există niciun prejudiciu, nici acestea nu pot fi primite, în Nota de constatare menționându-se corect că există un prejudiciu potențial, în condițiile în care participarea mai multor ofertanți s-ar fi putut materializa în oferte mai avantajoase decât cea atribuită, cu consecința utilizării eficiente a fondurilor europene nerambursabile.
Dispozițiile art. 2 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011 stipulează că noțiunea de prejudiciu are semnificația dată de reglementările incidente și de ghidurile lor de aplicare emise de Uniunea Europeană. Din această perspectivă, se constată că existența sau potențialitatea unui efect prejudiciabil al abaterii pentru bugetul general al Uniunii Europene este expres prevăzută de art. 1 din Regulamentul nr. 2.988/95, precum și de art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1.083/2006, ambele emise de Consiliului Uniunii Europene.
În concluzie, recursul este neîntemeiat și va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de C.N.P.P. împotriva Sentinței nr. 2.749 din 16 octombrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2017.
Procesat de GGC - N