Deliberând asupra prezentului recurs, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
I. Procedura în faţa primei instanţe
1. Cadrul procesual
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 19.06.2014, sub nr. x/2/2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat - în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la 07.04.2014 (înregistrat la MADR - APDRP sub nr. x din 11.04.2014) şi a Deciziei nr. 18552 din 04.06.2014, prin care s-a respins contestaţia administrativă formulată împotriva acestui proces-verbal.
2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 3118 din 14 noiembrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. şi a anulat Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la 07.04.2014 şi Decizia nr. 18552 din 04.06.2014.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că, prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la 07.04.2014, s-a constatat că reclamanta a încălcat prevederile Contractului de finanţare nr. x din 16.06.2010, încheiat pentru investiţia "Înfiinţare prestator servicii S.C. A. S.R.L. în satul Stăneşti, comuna Stăneşti, judeţul Giurgiu", prin nerespectarea art. 1 din contract şi a art. 1, 3 din Anexa 1 - "Prevederi Generale" la contract, dar şi prin nerespectarea legislaţiei în vigoare.
Prin acest act administrativ s-a dispus obligarea intimatei reclamante la plata sumei de 601.045,60 RON (147.279 euro), constând în sprijinul financiar nerambursabil pe care l-a primit conform Contractului de Finanţare, apreciat neeligibil de echipa de control.
S-a apreciat, în cuprinsul Capitolului 8 - Concluziile activităţii de verificare, că investiţia realizată de S.C. A. S.R.L. a devenit neeligibilă ca urmare a încălcării prevederilor legale şi contractuale prezentate la Capitolul 7 - Temeiul de drept, însă nu s-a arătat concret care sunt acele prevederi şi în ce mod s-au încălcat.
Echipa de control a motivat pretinsa constatare a neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare, în cuprinsul Capitolului 6 din procesul-verbal, prin aceea că "în urma verificării legăturilor între asociatul/administratorul beneficiarului S.C. A. S.R.L. şi administratorul agentului economic către care prestează servicii - S.C. B. S.R.L., s-a constatat că există legături între aceştia, respectiv administratorul celor două societăţi este una şi aceeaşi persoană - doamna C.; se consideră că întreprinderile sunt legate, conform art. 44 din Legea nr. 346 din 14.07.2004, privind înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii".
Din cuprinsul actului administrativ contestat şi din documentaţia care a stat la baza întocmirii sale, aşa cum sunt aceste documente enumerate în cuprinsul Capitolului 11, intitulat "Documente probante", nu rezultă faptul că proiectul a fost modificat substanţial, nu rezultă date care să confirme că a fost afectată natura sau condiţiile de punere în aplicare a acestui proiect şi nici că s-a creat un avantaj nejustificat vreunei întreprinderi.
SC " A." S.R.L. a fost înfiinţată în anul 2009, având asociat unic şi administrator pe doamna C., firmă care a semnat Contractul de Finanţare în cauză la data de 16.06.2010.
SC " B." S.R.L. a fost înfiinţată în anul 1997, având ca asociat unic pe numitul D., iar în 2004 a devenit administrator şi asociat unic C.
Din anul 2008 a devenit asociat unic E., C. rămânând doar administrator.
În urma controlului efectuat de către Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 3 Sud Muntenia, doamna C. a renunţat la calitatea de administrator al acestei din urmă societăţi comerciale, înţelegând să remedieze pretinsa "neregulă" constatată de echipa de control.
Beneficiarul finanţării este întreprinderea şi, respectiv, asociaţii acesteia, care obţin beneficii, dividende sau pierderi, şi nu administratorul acesteia.
De la realizarea investiţiei şi până în prezent S.C. A. S.R.L. a încheiat un număr de contracte, respectiv 84, din care doar 11 cu S.C. B. S.R.L., atât cu persoane fizice, cât şi cu persoane juridice, societatea, îndeplinindu-şi obligaţiile contractului de finanţare şi fiind pe profit.
Reclamanta a mai fost controlată de către A.P.D.R.P. - C.R.P.D.R.P. în anul 2012, constatările nefiind de natură să pună problema că investiţia ar fi neeligibilă.
Asociatul unic sau asociaţii societăţilor comerciale subscriu capitalul social, cofinanţează investiţii, oferă garanţii, iau hotărâri în numele societăţii etc. şi nu administratorul, acesta punând în executare deciziile/hotărârile asociatului sau asociaţiilor.
Aprecierea echipei de control emitentă a procesului-verbal contestat, referitor la crearea unui avantaj nejustificat S.C. B. S.R.L. este o apreciere nefundamentată.
În cauza de faţă nu s-a dovedit crearea unui avantaj nejustificat vreunei întreprinderi, aşa încât să se poată aprecia că reclamanta ar fi modificat substanţial proiectul şi, astfel, ar fi încălcat prevederea contractuală cuprinsă în art. 3 - "Obligaţii", punctul 3 (1), din Anexa la Contractul de Finanţare.
Pe de altă parte, în cauză nu este dovedită nici "influenţa dominantă", la care face referire textul art. 44 din Legea nr. 346/2004, şi nici faptul că cele două societăţi comerciale, S.C. A. S.R.L. şi S.C. B. S.R.L., sunt "întreprinderi legate", în sensul acestui text de lege.
Procesul-verbal contestat este neîntemeiat, situaţia de fapt reţinută de către organele de control neconstituind o încălcare a angajamentelor asumate, ca rezultat al intenţiei ori neglijentei reclamantei, care sa conducă la rezilierea contractului si declanşarea procedurii de recuperare a avantajelor acordate.
În aceste sens este şi Hotărârea din 12 septembrie 2013, pronunţată în cauza nr. C- 434/12 a CJUE.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, pentru motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
A arătat că în mod greşit prima instanţă a apreciat că Procesul-verbal de constatare din 11.04.2014 este nelegal, întrucât:
"nu rezultă faptul că proiectul a fost modificat substanţial, nu rezultă date care să confirme că a fost afectată natura sau condiţiile de punere în aplicare a acestui proiect şi nici că s-a creat un avantaj nejustificat vreunei întreprinderi."
Prin această motivare, instanţa a încălcat normele de drept material reprezentate de Regulamentele CE nr. 65/2011, 1975/2006 şi nr. 2988/1995.
Obţinerea sprijinului financiar nerambursabil impune îndeplinirea unor condiţii stabilite şi acreditate de Comisia Europeană, condiţii care sunt obligatoriu de cunoscut şi respectat de către beneficiari.
Verificarea privind autenticitatea documentaţiei aferentă ofertelor din cadrul procedurii de achiziţii şi conformitatea şi legalitatea acestor oferte este obligaţia exclusivă a beneficiarului.
În accepţiunea contractului de finanţare intervenit între părţi, beneficiarul este în mod direct răspunzător de cunoaşterea condiţiilor de acordare a finanţării nerambursabile şi de solicitare a finanţării în concordanţă cu aceste condiţii, recurenta având un rol de supraveghere a procesului de implementare a unui proiect, cu toate etapele pe care le presupune, prin diferite niveluri de verificare şi proceduri acreditate de Comisia Europeană.
Beneficiarul este responsabil de a se asigura ca toate documentele utilizate în cadrul implementării proiectului sunt autentice, legale şi complete în concordanţă cu condiţiile de accesare a finanţării nerambursabile astfel cum acestea sunt prevăzute în contractual de finanţare, Ghidul Solicitantului, legislaţia naţională şi europeană.
În dosarul Cererii de Finanţare se regăseşte declaraţia completata de beneficiar prin care acesta indica tipul întreprinderii S.C. A. S.R.L., ca fiind întreprindere autonomă care poate sa-si desfăşoare activitatea in mod independent fără aportul altei societăţi legate sau partenere, condiţie asumata a fi respectata pe intreaga perioada de valabilitate a contractului de finanţare nr. x din 16.06.2010. în urma verificării legăturilor între acţionariatul/administatorul beneficiarului S.C. A. S.R.L. şi acţionariatul/administatorul agenţilor economici către care a prestat servicii conform contractelor încheiate şi a facturilor prezentate s-a constatat că există legături între administatorul S.C. A. S.R.L. şi administratorul/actionariatul agenţilor economici către care prestează servicii S.C. B. S.R.L., respectiv administratorul celor doua societăţi este una si aceeaşi persoana - d-na C.; se consideră că întreprinderile sunt legate, conform art. 44 din Legea 346/14.07.2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării intreprinderilor mici şi mijlocii. Cele doua societăţi îşi desfăşoară activitatea pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente.
• Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011, de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al consiliului în ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a eco-condiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală: Art. 4, alin. (8), "fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor",
• Contractul de finanţare conţine obligaţiile pe care părţile şi le-au asumat prin semnarea acestuia în virtutea acordului de voinţa liber exprimat în vederea îndeplinirii obiectului acestui contract, conform art. 1 alin. (2)...Cererea de Finanţare depusa insotita de anexe este parte integrantă din contract şi este obligatorie pentru beneficiar pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului art. 2 alin. (8). Cererea de finanţare depusa de beneficiar, împreună cu toate documentele anexate acesteia, rezultata in urma verificărilor, modificărilor si completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de evaluare şi implementare, face parte integrantă din contract şi este obligatorie pentru beneficiar pe întreaga perioadă de valabilitate a acestuia.
Instanţa a reţinut că din totalul de 84 de contracte, doar 11 au fost incheiate cu S.C. B. S.R.L., dar a ignorat faptul că acestea reprezintă 66% din totalul prestaţiilor.
Conform art. 16 alin. (1) din Anexa I Prevederi Generale, neregula este definită ca fiind "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum si orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanţare, acordurilor de finanţare, reglementarilor in vigoare privind asistenta financiara nerambursabila acordata României de Comunitatea Europeana, precum si a prevederilor contractului de finanţare, caz in care cheltuiala este neeligibila si are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori in numele lor si a bugetului naţional."
Totodată, conform art. 11 alin. (3) din Anexa I Prevederi Generale, "în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanşată procedura insolvenţei, precum şi în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe propria răspundere de beneficiar, prin reprezentanţii săi, nu corespund realităţii sau documentele/autorizaţiile/avizele depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte/nu corespund realităţii, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţelor judecătoreşti. în aceste cazuri beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi şi penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 16 din prezenta Anexă."
Neregula care conduce la încetarea valabilităţii contractului de finanţare şi la recuperarea sumelor plătite de APDRP beneficiarului, constă în crearea în mod artificial a condiţiilor necesare obţinerii finanţării, fapt ce are ca efect obţinerea unor sume mai mari decât plafonul impus de regula "de minimis". Acest fapt este interzis de art. 4 alin. (8) din Regulamentul CE nr. 65/2011 menţionat mai sus.
Recurenta are, potrivit Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1290/2005 privind finanţarea politicii agricole comune, ca principală atribuţie protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, iar acordarea finanţării prin încheierea contractelor cu solicitanţii de sprijin trebuie corelată cu responsabilitatea angajării fondurilor europene, A.P.D.R.P. fiind supusă auditului din partea Curţii de Conturi a României în ceea ce priveşte modul de gestionare a fondurilor alocate dar şi din partea Departamentului de Luptă Antifraudă - organism abilitat cu verificarea şi gestionarea fondurilor nerambursabile acordate din partea Comunităţii Europene.
În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 224/2008 noţiunea de proiect eligibil este definită ca fiind acel "proiect care îndeplineşte condiţiile minime prevăzute în fişa tehnică a măsurii şi care poate fi selectat, conform criteriilor stabilite prin PNDR, pentru a primi asistenţă financiară nerambursabilă din FEADR" astfel că, deşi reclamanta a avut la dispoziţie toate informaţiile necesare pentru a întocmi dosarul cererii de finanţare şi deşi avea obligaţia de a respecta toate criteriile de eligibilitate şi de a prezenta documente în acest sens, totuşi aceasta nu a depus o documentaţie care să poate fi încadrată în categoria proiectelor eligibile.
Prin urmare, pentru selectarea şi declararea ca eligibil a unui proiect este obligatoriu a fi îndeplinite cu rigurozitate toate criteriile de eligibilitate întocmai cum sunt ele impuse prin Ghidul solicitantului de legistalaţia naţională dar şi comunitară în vigoare, mai ales că perspectiva de realizare şi implementare a unui proiect trebuie să fie reală, astfel încât acesta să se dovedească viabil şi funcţional.
Conform art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1083/2006 "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic CARE ARE SAU AR PUTEA AVEA CA EFECT UN PREJUDICIU la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.
Potrivit celui de al treilea şi celui de al cincilea considerent ale Regulamentului nr. 2988/95 privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, "[...] trebuie combătute în toate domeniile acţiunile de natură să afecteze interesele financiare ale Comunităţilor" şi, în această privinţă, "în conformitate cu prezentul regulament, normele sectoriale conţin dispoziţii cu privire la abateri, precum şi la măsurile şi sancţiunile administrative pentru sancţionarea acestora".
Primirea unui ajutor financiar nerambursabil incumbă tuturor persoanelor beneficiare (beneficiarul direct, dar şi furnizorii/prestatorii/constructorii) respectarea cu stricteţe a condiţiilor de realizare a obiectivului subvenţionat, fapt ce justifică aplicarea din partea Agenţiei de plată a unor măsuri corective, în scopul evitării pe viitor a punerii în dificultate a proiectelor.
Prin semnarea Contractului de Finanţare, beneficiarul şi-a asumat în totalitate prevederile contractuale, printre care Art. 11 alin. (3) din Anexa I la Contract, care stipulează că în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului. Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti. în aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă. Arătăm astfel că A.P.D.R.P. are obligaţia luării tuturor măsurilor corective necesare, pe toata perioada de valabilitate a Contractului de Finanţare şi indiferent de momentul constatării neregulilor.
În considerarea art. 21 alin. (2) din H.G. nr. 224/2008, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia "beneficiarul trebuie să depună din proprie iniţiativă toate eforturile pentru a lua cunoştinţă de toate informaţiile oferite, astfel încât să cunoască înainte de asumarea obligaţiilor toate drepturile şi obligaţiile născute din contractul de finanţare" - pentru fiecare din măsurile acreditate în cadrul PNDR, a fost elaborat un Ghid al Solicitantului, ce se distribuie gratuit tuturor persoanelor care doresc informaţii despre accesarea fondurilor europene nerambursabile.
În dosarul Cererii de Finanţare se regăseşte declaraţia completata de beneficiar prin care acesta indica tipul întreprinderii S.C. A. S.R.L., ca fiind întreprindere autonoma care poate să-şi desfăşoare activitatea in mod independent fără aportul altei societăţi legate sau partenere, condiţie asumata a fi respectata pe întreaga perioada de valabilitate a contractului de finanţare nr. x din 16.06.2010. în urma verificării legăturilor între acţionariatul/administratorul beneficiarului S.C. A. S.R.L. şi acţionariatul/administratorul agenţilor economici către care a prestat servicii conform contractelor încheiate şi a facturilor prezentate s-a constatat că există legături între administratorul S.C. A. S.R.L. şi administratorul/actionariatul agenţilor economici către care prestează servicii S.C. B. S.R.L., respectiv administratorul celor doua societăţi este una si aceeaşi persoana - d-na C.; se consideră că întreprinderile sunt legate, conform art. 44 din Legea nr. 346 din 14.07.2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării intreprinderilor mici şi mijlocii. Cele doua societăţi îşi desfăşoară activitatea pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente.
Coroborând cele mai de sus, rezultă că Declaraţia privind încadrarea întreprinderii în categoria întreprinderilor mici si mijlocii din anexa 4.2 ca întreprindere autonomă este neadevărată.
Procedura clasică pe care o aplică proprietarii/managerii entităţilor, şi care se regăseşte şi în speţa dedusă judecăţii, este aceea de a crea o companie nouă, legal independentă de prima. Această nouă entitate, direct sau indirect controlată de către proprietarii/managerii beneficiarului iniţial, vor solicita, la rândul lor, sprijin pentru investiţii. Echipamentele achiziţionate astfel vor servi, printr-un flux tehnologic, exclusiv intereselor financiare ale beneficiarului iniţial.
La verificarea prezentei finanţări, s-a avut în vedere depistarea de indicatori, ca şi elemente subiective, care să aducă dovezi cu privire la crearea de condiţii artificiale:
1. indicatorii externi, fizici (de exemplu: o societate are aceeaşi adresa sau se regăseşte alături de una sau mai multe alte societăţi într-o identitate de spaţii sau spaţii alăturate; are asigurate identic aceleaşi facilităţi - fax, telefon, echipamente IT gen imprimante, xerox, etc.; aceleaşi depozite pentru echipamente sau utilaje; împart aceleaşi utilităţi - electricitate, apa, canal, gunoi, etc.), care, bineînţeles au fost identificaţi şi menţionaţi în procesul-verbal ce se doreşte a fi anulat;
2. indicatorii structurali, legali, juridici (de exemplu: una sau mai multe societăţi au aplicat/primit finanţare, iar investiţia poate fi folosită numai în relaţie cu altele obţinute de celelalte obiectul finanţării; pentru obţinerea finanţării mai multe societăţi au apelat la acelaşi consultant - proiectele fiind identice sau aflate într-o strânsă interdependenţă; aceeaşi persoană este responsabilul legal/managerul mai multor companii legate între ele; managerii sunt diferiţi ca persoană, dar între aceştia există relaţii de rudenie sau sunt afini; managerii unei companii sunt angajaţii celeilalte/celorlalte companii aflate în legătură; asociatul/managerul unei societăţi care deşi nu este asociat/responsabil legal în celelalte deţine controlul conturilor sau are o influenţă dominantă asupra celeilalte societăţi; societăţile aflate în legătură îşi asigură sau garantează, una alteia, partea de cofinanţare privată, etc), de asemenea identificaţi şi menţionaţi în procesul-verbal.
3. indicatorii de afaceri, financiar-contabili (de exemplu: o societate are ca furnizor(i) sau/şi client(i) exclusiv aceeaşi/aceleaşi altă/alte societăţi; facturile cuprind preţuri ale serviciilor/bunurilor favorizante, nereale - fie peste, fie sub preţul pieţii; facturi care deşi au preţuri reale, acestea nu sunt achitate ci se invocă aşa zisele compensări pentru care nu există dovezi că s-au realizat, invocându-se înţelegeri verbale; o societate se divide în două sau mai multe societăţi, dar rezultă din documentele financiar -contabile ulterioare că îşi continuă activitatea ca o singură societate).
Din analiza şi coroborarea tuturor acestor indicatori şi pe baza a diverse dovezi materiale rezultă că prin înfiinţarea celor două societăţi, respectiv intimata şi S.C. B. S.R.L., nu s-au realizat microîntreprinderi de sine-stătătoare. apte să realizeze obiectivul general al măsurii 312 - acela de a promova spiritul întreprinzător prin crearea de noi locuri de muncă şi de a consolida astfel structura economică în zona rurală (Art. 52 (a)(ii) R1698/2005), ci societăţi care au scopul clar de a obţine în mod artificial o intensitatea mai mare a sprijinului financiar nerambursabil.
În concluzie, este mai mult decât evident că prin actele administrative emise de AFIR în legătură cu cele două proiecte, s-a respectat atât legislaţia comunitară cât şi legislaţia naţională, toate considerentele CJUE menţionate în cauza C-343/12 fiind pe deplin aplicabile prezentei cauze, judecătorul naţional având la dispoziţie atât elemente subiective cât şi elemente obiective care demonstrează neelibigitatea cererilor de finanţare ale celor trei beneficiari.
De asemenea, la judecata prezentei cauze trebuie avute în vedere şi alte două hotărâri ale CJUE, menţionate în cuprinsul Hotărârii "Slancheva", respectiv Hotărârea din 21 iulie 2005, Eichsfelder Schlachtbetrieb, C-515/03, punctul 39 prin care Curtea a statuat că:
"proba unei practici abuzive a potenţialului beneficiar de un astfel de ajutor impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, in pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins şi, pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj-rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea acestuia" şi Hotărârea din 14 decembrie 2000, Emsland-Stărke, C-110/99, Rec, p. 1-11569, punctul 54 prin care Curtea a statuat că:
"revine instanţei naţionale sarcina de a stabili existenţa acestor două elemente, care trebuie să fie dovedite în conformitate cu normele din dreptul naţional, în măsura în care nu se aduce atingere eficacităţii dreptului Uniunii".
II. Procedura în faţa instanţei de recurs
Intimata reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Prin Încheierea de şedinţă din 17.01.2017, pronunţată în condiţiile art. 493 din C. proc. civ., recursul a fost admis în principiu.
În faza procesuală a recursului a fost încuviinţată şi administrată, la propunerea intimatei reclamante, proba cu înscrisuri.
III. Analiza motivelor de casare
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul pârâtei este fondat, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.
Intimata reclamantă a supus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la 07.04.2014 (înregistrat la MADR - APDRP sub nr. x din 11.04.2014) şi Decizia nr. 18552 din 04.06.2014, prin care i s-a respins contestaţia administrativă împotriva procesului-verbal.
Instanţa de fond a admis acţiunea, considerând în esenţă că nu s-a făcut dovada celor reţinute prin actele administrative contestate.
Cât priveşte criticile aduse de recurenta pârâtă hotărârii instanţei de fond, subsumate motivului de casare reglementat de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte, reapreciind probatoriul din dosar, constată că sunt fondate, actele contestate în cauză fiind legale, contrar celor susţinute de intimata reclamantă şi reţinute de prima instanţă.
Astfel, intimata reclamantă S.C. A. S.R.L. susţine că organul e control nu a dovedit că proiectul a fost modificat substanţial, nici date care să confirme că a fost afectată natura sau condiţiile de punere în aplicare a proiectului şi nici că s-a creat un avantaj nejustificat vreunei întreprinderi nu pot fi apreciate ca fondate.
Or, din documentaţia care a stat la baza procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, reiese că în anul 1997 a fost înfiinţată S.C. B. S.R.L., având ca asociat unic iniţial pe numitul D., iar din anul 2004 pe C. (care era şi administrator).
Din anul 2008 a devenit asociat unic E., fiul celor doi, dar numita C. a continuat să fie administrator al S.C. B. S.R.L., iar în anul 2009 a înfiinţat noua societate (SC A. SRL), în cadrul căreia figurează ca asociat unic şi administrator şi în numele căreia a accesat fonduri nerambursabile, semnând Contractul de finanţare nr. x la data de 16.06.2010.
Este adevărat că, după controlul efectuat de către Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 3 Sud Muntenia, numita C. a renunţat la calitatea de administrator al S.C. B. S.R.L., însă această împrejurare nu este însă de natură "să remedieze pretinsa neregulă", aşa cum consideră fără temei prima instanţă.
Nu sunt relevante pentru situaţia de "întreprinderi legate" nici apărările intimatei reclamante referitoare la faptul că asociatul unic al societăţii este cel care ia hotărâri în numele societăţii, iar nu administratorul, care doar pune în executare deciziile/hotărârile asociatului unic, precum şi la faptul că beneficiarul finanţării este întreprinderea şi, respectiv, asociaţii acesteia, care obţin beneficii, dividende sau pierderi, nu administratorul.
Tot astfel, susţinerea intimatei reclamante privind faptul că, de la realizarea investiţiei şi până în prezent, S.C. A. S.R.L. ar fi încheiat un număr de 84 de contracte, cu persoane fizice şi juridice, din care doar 11 contracte cu S.C. B. S.R.L., nu este de natură să înlăture concluziile controlului privind întreprinderile legate şi beneficierea de un avantaj nejustificat, de vreme ce este necontestat faptul că acele 11 contracte încheiate cu S.C. B. S.R.L. reprezintă în fapt mai mult de jumătate (66%) din totalul serviciilor prestate.
În condiţiile în care cele echipamentele achiziţionate de intimata reclamantă cu fondurile nerambursabile au fost utilizate pentru prestarea de servicii preponderent către o întreprindere legată (SC B. SRL), obiectivul Măsurii 312 în mod evident nu poate fi considerat îndeplinit, proiectul nu a condus la dezvoltarea zonei în care a fost implementat, ci s-a finanţat o entitate a cărei activitate profită doar acesteia.
Intimata-reclamantă a invocat aplicarea greşită a prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul (CE) nr. 65/2011 şi Hotărârea din 12 septembrie 2013, pronunţată în cauza nr. C-434/12 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
Înalta Curte reţine că, într-adevăr, Hotărârea CJUE dată în cauza C-515/03, precum şi hotărârea mai recentă a CJUE, pronunţată în cauza C-434/12 Slancheva, impun, pentru aplicarea prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulament, analizarea, atât a unor elemente obiective, cât şi a unor elemente subiective.
În mod greşit însă judecătorul fondului nu a reţinut elementele subiectiv şi obiectiv (indicatorii de fraudă) pentru dovedirea creării de condiţii artificiale, identificate prin actele administrative contestate.
Astfel, în speţă, s-a dovedit că nu a fost finanţat un proiect complet independent, iar acesta nici nu a condus la dezvoltarea economică a zonei în care funcţionează societatea intimată, prin creşterea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală.
Intimata-reclamantă, urmare a încheierii contractului de finanţare şi a achiziţionării utilajelor agricole ar fi trebuit să-şi ofere serviciile populaţiei rurale, însă aceasta a prestat servicii în proporţie de peste 66% unei societăţi în care avea calitatea de administrator, fiul său fiind asociat unic.
Este evident astfel că obiectivul general al măsurii nu a fost atins, constatarea fiind suficientă în scopul dovedirii obţinerii unui avantaj care contravine dreptului comunitar, în sensul dispoziţiilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011.
Culpa intimatei-reclamante nu a fost stabilită in abstracto, ci pe baza indicatorilor de fraudă, dovediţi în speţă, în sensul că administratorul S.C. A. S.R.L., beneficiara finanţării, este şi administratorul S.C. B. S.R.L., către care s-au prestat preponderent serviciile şi care are ca asociat unic pe fiul numitei C., întreprinderile fiind legate în sensul art. 44 din Legea nr. 346/2004.
Această împrejurare a fost ascunsă autorităţii recurente, nu prin omisiune/eroare, ci deliberat, de vreme ce situaţia de fapt era cunoscută de intimată, iar reprezentanta acesteia a ataşat cererii de finanţare o declaraţie expresă în sensul că S.C. A. S.R.L. este o întreprindere autonomă, care poate să-şi desfăşoare activitatea în mod independent, fără aportul altei societăţi legate sau partenere, această condiţie urmând a fi îndeplinită pe întreaga perioadă de implementare şi monitorizare a contractului de finanţare (conform art. 1 alin. (2) şi art. 8 alin. (7) din contract).
Cât priveşte considerentul instanţei de fond în sensul că societatea intimată a mai fost controlată de către autoritatea pârâtă chiar în anul 2012, constatările de la acel moment nefiind de natură să pună în discuţie problema că investiţia ar fi neeligibilă, Înalta Curte consideră că responsabilitatea în cauză revine intimatei beneficiare, conform prevederilor exprese ale contractului de finanţare, nefiind incidente prevederile art. 5 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 65/2011, deoarece autoritatea publică ce are competenţe în domeniul fondurilor europene nu a putut depista încă de la depunerea cererilor de finanţare eludarea schemei de ajutor.
Numai cu ocazia controalelor efectuate la beneficiari s-a putut stabili împrejurarea prestării serviciilor preponderant către o altă societate la care numita C. şi membri familiei ei aveau calitate de asociat unic sau administrator, de unde rezultă că nu se poate vorbi de o eroare a autorităţii competente, în sensul dispoziţiilor art. 5 alin. (3) din Regulament.
În sfârşit, se reţine că Regulamentul (CE) nr. 65/2011 se referă la recuperarea sumelor deja plătite în funcţie de gravitatea neconformităţii, or, cât timp s-a apreciat că însuşi obiectivul măsurii a fost eludat, sancţiunea nu poate fi decât aceea a recuperării întregii sume.
Totodată, art. 4. alin. (3) din Regulamentul (CE, Euroatom) nr. 2988/1995 prevede că "Actele despre care se stabileşte ca au drept scop obţinerea unui avantaj care contravine obiectivelor dreptului comunitar aplicabil în situaţia în cauză, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea avantajului, au drept consecinţă, după caz, fie neacordarea avantajului respectiv, fie retragerea acestuia."
Faţă de împrejurările expuse, Înalta Curte constată că instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a normelor de drept material (a dispoziţiilor legale şi regulamentare, precum şi a prevederilor contractului-cadru) la situaţia de fapt rezultată din probele administrate.
IV. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia
În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu art. 496 alin. (1) raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, va casa sentinţa atacată şi, rejudecând, va respinge acţiunea reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei civile nr. 3118 din 14 noiembrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată.
Respinge acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 martie 2017.