Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Hotărârea ce formează obiectul recursului
1. Prin Decizia nr. 1094 din 14 iunie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a respins cererea de revizuire formulată de A., în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., împotriva Sentinţei penale nr. 9/F din 6 aprilie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în dosarul nr. x/2014, pentru considerentele arătate în continuare.
2. Subsumat motivului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuentul a susţinut că Sentinţa penală nr. 9/F/2015 încalcă autoritatea de lucru judecat a Sentinţei civile nr. 6104 din 27 aprilie 2012, pronunţată de Judecătoria Braşov în dosarul nr. x/2011.
3. Raportat la dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 coroborat cu art. 431 C. proc. civ., instanţa a reţinut că admisibilitatea revizuirii pentru contrarietate de hotărâri este condiţionată de neinvocarea excepţiei autorităţii de lucru judecat în cel de-al doilea proces sau, dacă o atare excepţie a fost invocată, instanţa să fi omis a se pronunţa asupra ei, soluţia contrară fiind de natură să nesocotească autoritatea lucrului judecat rezultând din cea de-a doua hotărâre.
4. În litigiul finalizat prin sentinţa a cărei revizuire se solicită, cu privire la latura civilă, Curtea de Apel Braşov, secţia penală, a statuat referitor la puterea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele civile.
5. Aşadar, în cel de-al doilea litigiu, instanţa s-a pronunţat asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat, iar acest aspect nu mai poate fi reanalizat de către instanţa de revizuire.
6. Raţiunea acestei condiţii este aceea ca instanţa de revizuire învestită cu soluţionarea unei cereri întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., să nu încalce ea însăşi autoritatea de lucru judecat a hotărârii a cărei anulare se solicită.
7. Prin urmare, nu se mai poate repune în discuţie pe calea revizuirii maniera de soluţionare a excepţiei autorităţii de lucru judecat, întrucât nu poate fi ignorată nici consecinţa insecurităţii raporturilor juridice în sensul dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
II. Recursul declarat împotriva hotărârii menţionate la pct. I
8. Împotriva deciziei menţionate la pct. I a declarat recurs revizuentul A., în temeiul art. 513 alin. (6) C. proc. civ. şi invocând motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
9. Raportat la motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentul-revizuent arată că niciuna dintre reglementările revizuirii nu prevede inadmisibilitatea cererii pentru cazul în care, în cadrul celei de-a doua judecăţi, s-ar fi invocat autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri şi aceasta ar fi fost respinsă.
10. În privinţa celor două hotărâri potrivnice în opinia sa, recurentul-revizuent susţine că este îndeplinită tripla identitate specifică autorităţii de lucru judecat.
11. În acest sens, recurentul-revizuent arată că partea civilă din dosarul penal, B. a formulat în anul 2011 o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu A., C. şi numiţii D. şi E.: (i) să se constate nulitatea absolută a Procurii autentificate din 01.10.2010 de BNP F.; (ii) să se constate nulitatea absolută a Contractului de vânzare-cumpărare autentificat din 22.12.2010 de BNPA G. şi H., rectificat prin încheierea nr. 187 din 11.01.2011, având ca obiect imobilul din Braşov, Bulevardul Valea Cetăţii; (iii) revenirea la situaţia anterioară în sensul radierii din Cartea Funciară a dreptului meu de proprietate şi reînscrierea acestui drept pe numele reclamantului B.; (iv) obligarea pârâţilor A., D. şi E. să lăsăm apartamentul reclamantului, în deplină proprietate şi posesie.
12. Această cerere a făcut obiectul dosarului civil nr. x/2011 al Judecătoriei Braşov, fiind soluţionată irevocabil - în sensul admiterii în parte a cererii reclamantului, în ceea ce priveşte constatarea nulităţii absolute a procurii autentificate sub nr. 905 din 01.10 2010, şi respingerii restului cererilor - prin Sentinţa civilă nr. 6104 din 27.04.2012 a Judecătoriei Braşov, rămasă definitivă prin respingerea apelurilor formulate, prin Decizia civilă nr. 306/A din 23.11.2012 şi irevocabilă, prin respingerea de către Curtea de Apel a recursurilor formulate, prin Decizia civilă nr. 947/R din 30.04.2013.
13. Susţine recurentul-revizuent că această hotărâre judecătorească are autoritate de lucru judecat, fiind opozabilă părţii civile B. care nu putea formula o cerere identică, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi ca cea expusă anterior, în caz contrar încălcându-se autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.
14. Cea de-a doua hotărâre, atacată prin cererea de revizuire trebuie anulată, cu consecinţa prevăzută de art. 513 alin. (4) teza finală C. proc. civ., întrucât încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Sub acest aspect, recurentul arată că problema de drept vizează înlăturarea hotărârii care încalcă autoritatea de lucru judecat, iar nu verificarea modului în care a fost soluţionată excepţia autorităţii de lucru judecat.
III. Derularea procedurii judiciare în faţa Înaltei Curţi
15. Recursul fiind de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost urmată procedura de pregătire şi filtrare a recursului.
16. Astfel, cererea de recurs a fost comunicată intimaţilor la datele de 08-09.01.2018, conform dovezilor de comunicare aflate la filele 16-19 şi 35, iar, la data întocmirii raportului asupra admisibilităţii în principiu, la dosar nu au erau ataşate întâmpinări formulate de către intimaţi.
17. Prin Încheierea din camera de consiliu de la 21 mai 2018, Completul de filtru a constatat că recursul îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de lege, iar motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor se încadrează în cele prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., astfel că, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., a admis în principiu recursul şi a fixat termen de judecată pe fond la data de 25 iunie 2018.
IV. Considerentele Înaltei Curţi
18. Conform art. 499 C. proc. civ., analizând criticile formulate de recurentul-revizuent, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele arătate în continuare.
19. Înainte de a proceda la analiza criticilor formulate de recurent cu privire la caracterul potenţial potrivnic al hotărârilor care au format obiectul cererii de revizuire soluţionate prin decizia recurată, Înalta Curte va analiza temeinicia soluţiei date în revizuire prin prisma condiţiei de admisibilitate referitoare la faptul că în al doilea litigiu a fost invocată excepţia autorităţii de lucru judecat.
20. Astfel, contrar susţinerilor recurentului, în jurisprudenţă şi în doctrină, s-a reţinut că una dintre condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire formulate în temeiul art. 508 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este ca, în litigiul în care a fost pronunţată ultima hotărâre, să nu fi fost invocată ori, dacă a fost invocată, instanţa să fi omis a se pronunţa cu privire la excepţia autorităţii de lucru judecat a primei hotărâri.
21. În ipoteza în care s-ar accepta faptul că este admisibilă revizuirea pentru contrarietate de hotărâri chiar şi în ipoteza în care instanţa s-a pronunţat asupra excepţiei autorităţii de lucru judecat invocate în litigiul în care a fost pronunţată ultima hotărâre echivalează cu acceptarea faptului că, pe calea revizuirii, se poate realiza un control de legalitate şi temeinicie a soluţiei definitive date excepţiei respective.
22. Or, în cadrul căii extraordinare de atac, instanţa de revizuire nu efectuează o analiză de legalitate şi temeinicie a hotărârii atacate cu revizuire, ca un corolar al principiului res judicata specific hotărârilor judecătoreşti definitive, vizate de motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., principiu a cărui respectare impune ca exercitarea unei asemenea căi de atac să nu presupună o nouă judecată a cauzei. În acest sens, este avută în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în care s-a reţinut, cu referire la cererea de revizuire, că "unul dintre aspectele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanţele au pronunţat o soluţie definitivă, soluţia lor să nu poată fi repusă în discuţie (Brumărescu, citată mai sus, § 61). Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii doar pentru a obţine o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanţelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, şi nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […]. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanţe având un caracter substanţial şi obligatoriu (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010)".
23. În consecinţă, se reţine că hotărârea instanţei de revizuire este legală şi temeinică, iar, în raport cu soluţia pronunţată prin prisma neîndeplinirii condiţiei de admisibilitate a revizuirii analizată în precedent, nu vor face obiectul analizei criticile formulate cu privire la caracterul potenţial potrivnic, în opinia recurentului, a hotărârilor ce formează obiectul cererii de revizuire.
24. Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 513 alin. (1) şi (6) coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ. va fi respins, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 1094 din 14 iunie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2017.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 iunie 2018.