Asupra apelurilor de faţă,
În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
I.JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ
I. Prin sentinţa penală nr. 192 din 12 martie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2012, s-a dispus, în baza art. 109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu aplicarea art. 5 C. pen., condamnarea inculpatului A. la pedeapsa de 6 luni închisoare.
S-au aplicat prevederile art. 71 şi art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. (1969).
În baza art. 81 alin. (1) C. pen. (1969) raportat la art. 82 C. pen. (1969) s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 6 luni închisoare pe un termen de încercare de 2 ani şi 6 luni.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 alin. (5) C. pen. (1969).
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. (1969).
De asemenea, în baza art. 109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004, republicată, cu aplicarea art. 5 C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatei persoană juridică Fundaţia Umanitară "A.", în condiţiile art. 711 alin. (1) C. pen. (1969), la pedeapsa amenzii penale de 5.000 lei.
În baza art. 116 din Legea nr. 67/2004, republicată, raportat la art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. (1969) s-au confiscat de la inculpaţi bonurile valorice medicale nedecontate.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul A. la 3.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat şi inculpata persoană juridică Fundaţia Umanitară "A." la 3.075 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, s-a dispus a se avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
II. Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul nr. x/2012 din 19 noiembrie 2012, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor A. şi Fundaţia Umanitară "A.", persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial, prin preşedinte B., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Prin actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut, în esenţă, că în cursul lunii mai 2012, inculpatul A., candidat la funcţia de primar al municipiului Constanţa şi preşedinte al Fundaţiei Umanitare "A." a distribuit alegătorilor, prin poştă, bonuri valorice medicale cadou valabile până la data de 30 mai 2012, emise de fundaţie, pe care era aplicată fotografia sa, fiind inscripţionate cu sloganul "Câştigă A., Câştigi şi tu!", înscrisuri care asigurau titularilor produse farmaceutice în valoare de 25 de lei, cu scopul determinării acestora să îl voteze.
Cu bonurile primite cetăţenii s-au prezentat la sediul "Primăriei Constănţenilor" unde şi-au declinat identitatea, fiindu-le consemnate datele de stare civilă în tabele şi apoi validate bonurile prin ştampilare şi semnare de către personalul Fundaţiei Umanitare "A.", activităţi supravegheate de către inculpat, aşa cum s-a reţinut în procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante din 17 mai 2012, pentru ca ulterior, aceştia să se deplaseze la farmaciile agreate în vederea ridicării de produse în valoare de 25 de lei/bon.
La data de 21 mai 2012, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, organele de poliţie au constatat amplasate în diferite puncte ale Municipiului Constanţa, afişe şi bannere electorale ale candidatului A. pe care era imprimată cu aceleaşi culori folosite pentru bonuri, respectiv alb şi violet, aceeaşi fotografie a inculpatului ca şi cea tipărită pe bonurile valorice medicale, alăturat fiind înscris sloganul electoral "Câştigă A., câştigi şi tu!".
S-a mai reţinut că, la data de 08 aprilie 2011 a fost înregistrată în Registrul Special - Partea B, ţinut de Compartimentul Asociaţii şi Fundaţii din cadrul Judecătoriei Constanţa, Fundaţia Umanitară "A.", ce-l avea ca preşedinte pe A., pentru ca, prin încheierea nr. 6907 din 05 iunie 2012, executorie, Judecătoria Constanţa să aprobe cererea de retragerea a inculpatului din această funcţie şi cooptarea în componenţa organelor de conducere şi administrare, a lui B., aşa cum s-a decis prin Hotărârile nr. 1 din 25 februarie 2012 şi nr. 2 din 15 aprilie 2012 ale Consiliului Director al fundaţiei.
Anterior sesizării instanţei de judecată, la data de 18 mai 2012, cu cererea de modificare a organelor statutare ale Fundaţiei Umanitare "A.", respectiv, la data de 25 aprilie 2012, s-a efectuat comanda înregistrată sub nr. 33 în evidenţele fundaţiei, de tipărire a unui număr de 24.000 bucăţi de scrisori, bonuri valorice şi plicuri personalizate de către S.C. HIG Muntenia S.R.L., fiind încheiate de către persoana juridică protocoale de colaborare cu firmele care deţineau farmaciile unde urmau să se deconteze bonurile valorice.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 27 martie 2013, sub nr. x/212/2012, urmare declinării competenţei de soluţionare dispusă de Judecătoria Constanţa prin sentinţa penală nr. 157 din 08 februarie 2013, întrucât inculpatul A. a dobândit calitatea de senator în decembrie 2012, fixându-se prim termen de judecată la data de 05 septembrie 2013.
La termenul din 14 noiembrie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Secţia penală a constatat, în temeiul dispoziţiilor art. 300 C. proc. pen., regularitatea actului de sesizare, iar în şedinţa publică din 16 ianuarie 2014, au fost aduse la cunoştinţa inculpaţilor A. şi Fundaţia Umanitară "A." dispoziţiile art. 320 C. proc. pen., aceştia arătând că nu înţeleg să se prevaleze de procedura simplificată a recunoaşterii faptelor pentru care au fost trimişi în judecată.
Inculpaţii A. şi Fundaţia Umanitară "A.", prin preşedinte B., au fost audiaţi la termenul din 07 februarie 2014, fiind încuviinţată în şedinţa din data de 20 martie 2014, proba cu martorii C., E. şi F. şi cu cei din actul de sesizare al instanţei pentru ambii inculpaţi, precum şi cea cu înscrisuri pentru fundaţie.
La termenul din 20 martie 2014 au fost audiaţi martorii C., F., G. şi H., pentru ca la cel din 17 aprilie 2014 să depună mărturie martorii I., J., K. şi E., iar în şedinţa din data de 15 septembrie 2014, au fost ascultaţi martorii L., M., N. şi O..
De asemenea, la termenul din 13 noiembrie 2014 le-au fost luate declaraţii martorilor P. şi Q., la termenul din 11 decembrie 2014 au fost audiaţi martorii R., S., T., U. şi V., iar la ultimul termen de judecată (15 ianuarie 2015), în temeiul art. 381 alin. (7) C. proc. pen. au fost citite depoziţiile date în cursul urmăririi penale de martorii W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE. şi FF.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, examinând materialul probator din cursul urmăririi penale, precum şi cel administrat nemijlocit în faza cercetării judecătoreşti, a reţinut că:
La data de 08 aprilie 2011, Fundaţia Umanitară "A." a fost înregistrată la Judecătoria Constanţa, în Registrul Special - Partea B, ţinut de Compartimentul Asociaţii şi Fundaţii, ce-l avea ca membru fondator pe inculpatul A., care deţinea şi funcţia de preşedinte, aşa cum rezultă din actul constitutiv, acesta făcând, totodată, parte şi din consiliul director alături de numiţii E., F. şi B., calitatea de director executiv având-o C.
În luna ianuarie 2012, s-a decis organizarea unei campanii privind distribuirea de cupoane valorice cadou în vederea procurării de medicamente gratuite de către pensionari, la luarea hotărârii participând şi inculpatul A., în calitate de preşedinte şi membru în consiliul director al fundaţiei.
Astfel, în baza comenzii nr. 33 din 25 aprilie 2012, Fundaţia Umanitară "A." a solicitat tipografiei GG. S.R.L. realizarea unui număr de 24.000 bonuri valorice medicale, scrisori şi plicuri personalizate, comanda fiind înregistrată sub nr. 140 din 25 aprilie 2012, în registrul ţinut de executant.
Ulterior, au fost încheiate protocoalele de colaborare din 27 aprilie 2012 cu S.C. HH. S.R.L., S.C. II. S.R.L., S.C. JJ. S.R.L. şi, respectiv, S.C. KK. S.R.L., Fundaţia Umanitară "A." fiind reprezentată de martora C., în calitate de director executiv, convenţii ce au avut ca obiect utilizarea în cele patru unităţi farmaceutice a bonurilor cadou distribuite cetăţenilor de către fundaţie, în scopul procurării de medicamente în valoare de 25 lei per cupon, perioada de valabilitate a acestora fiind de 30 de zile, în intervalul 01 mai 2012- 30 mai 2012.
După tipărirea bonurilor valorice, fundaţia a depus, la data de 09 mai 2012, un număr de 24.000 de scrisori în regim "TP", la Oficiul Poştal Constanţa nr. 2, care au fost distribuite cu respectarea timpilor de circulaţie pentru asemenea categorii de trimiteri, adică în cinci zile de la data prezentării, fapt ce rezultă din cuprinsul adreselor din 07 mai 2012 şi nr. 316/8617 din 16 octombrie 2012 emise de Compania Naţională Poşta Română S.A.
Drept urmare, prin intermediul serviciilor poştale, în intervalul 09-14 mai 2012, adică pe durata campaniei electorale pentru alegerile locale din anul 2012, desfăşurată din data de 11 mai 2012 până la data de 09 iunie 2012, inculpatul A., candidat la funcţia de primar al Municipiului Constanţa, în calitate de preşedinte al Fundaţiei Umanitare "A." a distribuit mai multor persoane vârstnice, cetăţeni cu drept de vot, plicuri ce conţineau scrisori personalizate cu numele destinatarului şi bonuri valorice medicale, care permiteau titularului procurarea de produse farmaceutice în valoare de 25 lei, de la farmaciile agreate, cu scopul determinării acestora să-1 voteze în funcţia pentru care candida.
Bonurile valorice emise de inculpata Fundaţia Umanitară "A." aveau aplicate atât pe faţă, cât şi pe verso aceeaşi fotografie a inculpatului A. care îl prezenta în aceleaşi obiecte vestimentare şi ipostază, respectiv cu mâna stângă îndreptată spre sine, iar mâna dreaptă îndreptată spre privitor, ca şi afişele şi bannerele electorale amplasate în Municipiul Constanţa, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, fiind tipărite în culorile electorale ale inculpatului, alb şi violet, iar lângă imaginea acestuia era inscripţionat sloganul său oficial electoral "Câştigă A., Câştigi şi Tu".
De asemenea, în partea dreaptă, pe o faţă a bonurilor erau inscripţionate numele beneficiarului şi titlul "Bon Valoric Medical", în continuare, era tipărit textul "A. vă oferă un bon valoric cadou în valoare de 25 lei, folosiţi-l cu încredere în reţeaua farmaciilor KK., JJ., II. şi HH. din Constanţa", iar pe cealaltă parte a bonurilor erau imprimate "Bon Valoric Medical" şi Fundaţia Umanitară "A.", menţionându-se, apoi, că "bonurile valorice sunt validate până la data de 30 mai 2012, pe baza unui act de identitate la sediul Primăriei Constănţenilor din Bd. Tomis (lângă Lupoaică), Municipiul Constanţa" şi dedesubt era desenat un dreptunghi, în interiorul căruia scria "Validare bon valoric (loc ştampilă)".
În fiecare plic se afla şi câte o scrisoare adresată persoanei menţionată ca beneficiar în cuprinsul bonului valoric medical, care în antet avea tipărite în partea stângă, respectiv partea dreaptă sigla Fundaţiei Umanitare "A." şi cea a Primăriei Constănţenilor, sub care erau înscrise numele celor două instituţii, iar la mijloc era inscripţionat textul "Primarul Constănţenilor, A., Bd. Tomis nr. 30, telefon/fax 0241518611, e-mail prirnariaconstantenilor@christiangigiA..ro".
Prin intermediul scrisorii se aducea la cunoştinţa destinatarilor că de câteva săptămâni a fost deschisă Primăria constănţenilor "un loc în care fiecare este ascultat, înţeles şi ajutat, aşa cum ar trebui să fie tratat de fiecare instituţie a statului cu care intră în contact", în cadrul căreia funcţionează şi consiliul constănţenilor care a decis ca şi "dumneavoastră să beneficiaţi la fel ca celelalte categorii de pensionari" de ajutor constând în pachete alimentare sau bonuri valorice de 50 lei, motiv pentru care în plic se va ataşa şi un bon valoric medical ce poate fi folosit pentru cumpărarea de medicamente, după ce în prealabil, începând cu data de 05 mai 2012, este prezentat spre validare la sediul Primăriei, în continuare fiind enumerate obiectivele pentru care urma să se militeze, respectiv transport în comun gratuit şi organizarea "de Paşti, de Crăciun şi de 1 mai" de evenimente pentru relaxare, pentru ca în final să se menţioneze că "Eu, A., înţeleg astfel recompensa după o viaţă de muncă. Sunteţi oameni de valoare* vă preţuiesc, ştiu că daţi viaţă Constanţei …Constanţa merită mai mult, dumneavoastră meritaţi mai mult", scrisoarea încheindu-se cu sloganul "primarul constănţenilor şi consiliul constănţenilor sunt aici pentru dumneavoastră!", urmat de adresarea "Cu deosebită consideraţie, A.".
Ulterior primirii bonurilor valorice, beneficiarii s-au deplasat, în cursul lunii mai 2012 la sediul "Primăriei constănţenilor" din Municipiul Constanţa, bulevardul Tomis, adresă la care îşi aveau sediul, respectiv domiciliul şi inculpaţii Fundaţia Umanitară "A." şi A., pentru a le valida, unde după ce le-au fost trecute datele de stare civilă în tabele, le-au fost aplicate pe bon ştampila fundaţiei şi o semnătură indescifrabilă în dreptunghiul special destinat.
Cu bonurile valorice medicale validate, titularii s-au deplasat la una dintre farmaciile cu care fundaţia încheiase protocoalele de colaborare, pentru a beneficia de produse în valoare de 25 lei, fiind astfel decontate un număr de 11.111 de bonuri, în cuantum total de 277.775 lei.
În perioada de referinţă, respectiv la data de 17 mai 2012, în incinta "Primăriei constănţenilor" a fost depistat de către organele de poliţie inculpatul A., care supraveghea validarea bonurilor valorice medicale, fapt ce rezultă din procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante.
A doua zi, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa, sub nr. x/212/2012, solicitarea Fundaţiei Umanitare "A." de aprobare a modificărilor privind retragerea din funcţia de preşedinte a inculpatului A. şi cooptarea în componenţa organelor de conducere şi administrare ale fundaţiei a lui B., demers făcut în baza Hotărârilor nr. 1 din 25 februarie 2012 şi nr. 2 din 15 aprilie 2012 ale Consiliului Director, cerere ce a fost admisă prin încheierea nr. 6907 din 05 iunie 2012, executorie, hotărâre prin care s-a dispus înscrierea modificării actelor constitutive ale fundaţiei în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor aflat la grefa instanţei.
Prealabil verificării temeiniciei acuzaţiilor aduse prin rechizitoriu inculpaţilor A. şi Fundaţia Umanitară "A.", secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a relevat că, între momentul săvârşirii faptelor de către aceştia şi data soluţionării în primă instanţă a prezentei cauze, a intrat în vigoare Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen., împrejurare ce prezintă importanţă sub aspectul dispoziţiilor care guvernează aplicarea legii penale în timp, precum şi a normelor care incriminează, şi în prezent, faptele ce au format obiectul trimiterii în judecată, reglementând condiţiile de tragere la răspundere penală şi de sancţionare, în contextul în care a fost abrogat C. pen. din 1969 (adoptat prin Legea nr. 15/1968) şi a intrat în vigoare noua codificare, concomitent cu modificarea mai multor acte normative care cuprindeau dispoziţii penale, printre care şi Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În această situaţie, fiind în prezenţa unei succesiuni de legi penale în timp, se impune a se constata, din perspectiva art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, că faptele săvârşite sub imperiul legii vechi de către cei doi inculpaţi sunt incriminate în continuare ca infracţiune de legea nouă, chiar dacă au o altă denumire, precum şi a se identifica, în conformitate cu Decizia nr. 265 din 06 mai 2014 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, prin care s-a statuat, cu caracter obligatoriu, că dispoziţiile art. 5 din noul C. pen. sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile respectiv, care dintre cele două reglementări, adică cea abrogată sau cea care este în vigoare reprezintă legea penală mai favorabilă.
Astfel, inculpaţii A. şi Fundaţia Umanitară "A." au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunii prevăzută de art. 109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani, constând în "promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat pentru funcţia de primar, consilier sau de preşedinte al consiliului judeţean. precum şi primirea acestora de către alegători", faptă incriminată de noua reglementare sub denumirea marginală de "Coruperea alegătorilor", în art. 386 alin. (1) C. pen., text potrivit căruia "oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi".
O analiză comparativă efectuată de prima instanţă între infracţiunea din legea specială care a fost abrogată, la data de 01 februarie 2014, când a intrat în vigoare noua codificare, şi infracţiunea prevăzută de art. 386 alin. (1) C. pen., a condus la concluzia că în prezent fapta de corupere a alegătorilor se situează în sfera ilicitului penal numai dacă banii, bunurile sau alte foloase sunt oferite sau date de subiectul activ cu scopul de a determina cetăţenii cu drept de vot să aleagă un anumit candidat, spre deosebire de vechea incriminare când, pentru a se realiza conţinutul constitutiv al infracţiunii era suficient ca aceste foloase să fie date sau oferite în timpul campaniei ori să fie primite de alegători. Altfel spus, infracţiunea prevăzută de art. 386 alin. (1) C. pen. se realizează sub aspectul laturii obiective numai în cazul în care este îndeplinită şi cerinţa esenţială ataşată elementului material, sens în care oferirea sau darea de foloase trebuie făcută cu un anumit scop, respectiv acela al determinării alegătorului să voteze un anumit candidat, indiferent de funcţia pentru care sunt organizate alegeri, noua reglementare instituind, sub acest aspect, condiţii mai puţin restrictive, întrucât sfera de cuprindere a conceptului de candidat este mult mai largă decât cea prevăzută de art. 109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se limita doar la aceea de primar, consilier sau preşedinte al consiliului judeţean.
Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a constatat că infracţiunea prevăzută de art. 109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se regăseşte în infracţiunea de corupere a alegătorilor prevăzută de art. 386 alin. (1) C. pen., însă nu în toate modalităţile de realizare pe care le reglementa, ci doar în cea incriminată în teza a II-a a textului de lege, respectiv oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat.
În acest context, s-a constatat că prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că faptele celor doi inculpaţi întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută în art. 109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, atât din perspectiva tezei I, cât şi din cea a tezei a II-a a textului de incriminare, întrucât inculpatul A., candidat la funcţia de primar al Municipiului Constanţa, a dat alegătorilor foloase materiale constând în bonuri valorice medicale de 25 lei/bucată, nu doar pe durata campaniei electorale, cu scopul de a-i determina să-1 aleagă, activitate infracţională săvârşită în numele inculpatei Fundaţia Umanitară "A.", care a comandat, prin organele de conducere, tipărirea bonurilor valorice la tipografia S.C. H.I.G. Muntenia S.R.L., pe care ulterior le-a predat Oficiului Poştal Constanţa nr. 2, în vederea distribuirii către populaţie, bonuri care aveau inscripţionat pe una din feţe, în antet, numele fundaţiei, iar validarea lor s-a făcut prin aplicarea ştampilei persoanei juridice de drept privat fără scop patrimonial, la sediul acesteia.
Ca atare, deşi de la momentul săvârşirii activităţii infracţionale şi până la soluţionarea în fond a cauzei au intervenit modificări legislative privind incriminarea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală a constatat că faptele pentru care cei doi inculpaţi au fost trimişi în judecată nu au fost dezincriminate, acestea realizând în prezent elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzute de art. 386 alin. (1) C. pen., sens în care, după o minuţioasă analiză şi dovedirea dincolo de orice dubiu pe baza coroborării probelor administrate în cele două faze ale procesului penal că inculpaţii se fac vinovaţi de acuzaţiile ce le-au fost aduse prin actul de sesizare a instanţei, a procedat la identificarea legii penale mai favorabile pentru fiecare inculpat.
Astfel, în raport de apărările inculpatului A. privind lipsa elementelor de tipicitate ale infracţiunii prevăzută de art. 109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, atât sub aspectul laturii obiective cât şi sub cel al laturii subiective, determinată de contextul în care în cuprinsul rechizitoriului nu este descrisă modalitatea de comitere a faptei ce i-a fost imputată, împrejurare care împiedică antrenarea răspunderii sale penale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală a arătat că, din ansamblul probator administrat în cauză, respectiv înscrisuri (procesul verbal din 17 mai 2012 de prindere în flagrant al inculpatului A.; procesul verbal din 21 mai 2012 privind identificarea afişelor electorale ale candidatului A. amplasate în diferite zone ale Municipiului Constanţa; bonuri valorice medicale emise de Fundaţia Umanitară "A."; scrisori personalizate cu numele destinatarilor de bonuri valorice medicale; protocoalele de colaborare din 27 aprilie 2012 încheiate de Fundaţia Umanitară "A." cu S.C. HH. S.R.L., S.C. II. S.R.L., S.C. JJ. S.R.L. şi, respectiv, S.C. KK. S.R.L.; încheierea nr. 6907 din 05 iunie 2012 a Judecătoriei Constanţa de modificare a actelor constitutive ale Fundaţiei Umanitare "A."; comanda nr. 33 din 25 aprilie 2012 emisă de Fundaţia Umanitară "A."; factura din 08 mai 2012 emisă de tipografie; adresele din 07 mai 2012 şi nr. 316/8617 din 16 octombrie 2012 emise de Compania Naţională Poşta Română S.A., interviuri ale inculpatului A. apărute în presa scrisă locală privind proiectul "Primăria constănţenilor") şi depoziţii testimoniale ale numiţilor C., F., G., J., K., X., M., T. şi V., rezultă fără putinţă de tăgadă că inculpatul A., candidat la funcţia de primar al municipiului Constanţa, în calitate de preşedinte al Fundaţiei Umanitare "A." a distribuit, în cursul lunii mai 2012, mai multor cetăţeni cu drept de vot, bonuri valorice medicale, care permiteau titularilor, persoane în etate, procurarea cu titlu gratuit de medicamente în valoare de 25 lei, de la farmaciile agreate, cu scopul determinării acestora să-l voteze în funcţia pentru care candida. Mai mult, acesta a supravegheat activitatea de validare a bonurilor valorice medicale desfăşurată la sediul Fundaţiei Umanitare "A.", concretizată în aplicarea ştampilei persoanei juridice de drept privat fără scop patrimonial şi a unei semnături de către personalul acesteia în spaţiul special destinat din cuprinsul respectivelor cupoane.
Prima instanţă a constatat astfel, că inculpatul A. care, până la data de 05 iunie 2012, a exercitat atât în drept, cât şi în fapt conducerea persoanei juridice, a fost implicat în acţiunea de distribuire către populaţie a bonurilor valorice medicale emise de inculpata Fundaţia Umanitară "A." în realizarea propriului său obiect de activitate, adică desfăşurarea de campanii umanitare.
De asemenea, contrar susţinerilor inculpatei persoane juridice privind lipsa probatoriului în dovedirea acuzaţiei penale ce i-a fost adusă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală a constatat că modalitatea în care au acţionat cei doi inculpaţi - A. şi Fundaţia Umanitară "A." - este de natură să atragă răspunderea penală a acestora sub aspectul faptei de oferire sau dare de bunuri ori foloase în scopul determinării alegătorilor să-1 voteze pe A., care a candidat pentru funcţia de primar al Municipiului Constanţa, la alegerile locale din vara anului 2012.
S-a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 19 C. pen. anterior, răspunderea penală a persoanei juridice Fundaţia Umanitară "A." fiind distinctă şi dovedită de probatoriul anterior enumerat, fără să poată exclude răspunderea penală a inculpatului A. care a acţionat în numele şi interesul său (viitor candidat la funcţia de primar) când a participat la luarea deciziei de a se derula de către fundaţie o campanie de ajutorare a persoanelor vârstnice, în sensul distribuirii de bonuri valorice medicale în schimbul cărora titularii puteau să ridice gratuit de la farmaciile agreate medicamente în valoare de 25 lei/cupon sau a supravegheat activitatea de validare a respectivelor bonuri.
Prima instanţă a constatat că între demersurile inculpatului A. şi activitatea persoanei juridice Fundaţia Umanitară "A.", constând în comandarea de plicuri, scrisori personalizate cu numele destinatarului şi bonuri valorice medicale, încheierea de protocoale de colaborare cu unităţile farmaceutice, predarea bonurilor la oficiul poştal în vederea distribuirii către titulari şi validarea lor prin semnare de către personalul fundaţiei şi aplicarea ştampilei acesteia, a existat o conexiune directă şi imediată, determinantă în reţinerea vinovăţiei şi antrenarea răspunderii penale distinct pentru fiecare inculpat, adică atât a persoanei fizice, preşedinte al fundaţiei, cât şi a persoanei juridice de drept privat fără scop patrimonial.
S-a apreciat că implicarea inculpatului A. în acţiunea Fundaţiei Umanitare "A." de distribuire a bonurilor valorice medicale către populaţie a fost dovedită, contrar susţinerilor sale, de faptul că a participat, în luna ianuarie 2012, la luarea deciziei de derulare a campaniei umanitare de ajutorare a persoanelor defavorizate, constând în împărţirea cu titlul gratuit de cupoane, în schimbul cărora fiecare deţinător putea să-şi procure medicamente în valoare de 25 lei aspect confirmat de unul dintre membrii fondatori ai fundaţiei, respectiv martorul F.
S-a relevat că inculpatul A. a luat parte, în calitate de preşedinte şi membru al consiliului director al fundaţiei, la adoptarea hotărârii privind iniţierea acţiunii de oferire a produselor farmaceutice către persoane defavorizate, dată la care, cunoştea deja că urmează să candideze pentru funcţia de primar, deoarece, aşa cum a declarat în faţa primei instanţe, primise din partea partidului propunerea de a candida la alegerile locale, întrucât la finalul anului 2011 - început de an 2012, activitatea sa politică se intensificase.
Chiar dacă prin Hotărârea nr. 1 din 25 februarie 2012 Consiliul director al Fundaţiei Umanitare "A." a decis eliberarea inculpatului A. din funcţia de preşedinte al persoanei juridice, în locul său fiind ales numitul B., pentru ca prin Hotărârea nr. 2 din 15 aprilie 2012 să ia act de retragerea inculpatului din fundaţie, aceste modificări aduse actului constitutiv şi-au produs efectul abia începând cu data de 05 iunie 2012, când Judecătoria Constanţa, secţia Civilă, a dispus, prin încheiere executorie, pronunţată în dosarul nr. x/2012, înscrierea lor în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, aflat la grefa instanţei .
S-a constatat, aşadar, că inculpatul A. a exercitat funcţia de preşedinte al fundaţiei până la data de 05 iunie 2012 întrucât, potrivit dispoziţiilor art. 33 din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, revizuirea actului constitutiv sau al statutului unei persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial se face prin înscrierea respectivei modificări în registrul aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul aceasta, moment până la care hotărârile consiliului director nu produc consecinţele juridice ce s-au urmărit a fi realizate prin adoptarea lor.
Prima instanţă a apreciat că simpla adoptare a celor două hotărâri neurmată de efectuarea demersurilor necesare pentru a-şi produce efectele, respectiv formularea unei cereri la instanţă în vederea înscrierii modificărilor aduse actului constitutiv al fundaţiei în evidenţele ţinute în această materie, a avut ca scop crearea unei aparenţe de legalitate, pentru a înlătura eventualele suspiciuni că acţiunile umanitare au fost organizate pentru sprijinirea inculpatului A., candidat la funcţia de primar al Municipiului Constanţa, la alegerile locale din iunie 2012, cu toate că, în realitate, intenţia acestuia nu a fost de a se retrage din fundaţie şi de a renunţa la preşedinţie.
Acest fapt a rezultat din modul în care s-au derulat evenimentele, în condiţiile în care cererea pentru înregistrarea modificărilor aduse la statutul şi actul constitutiv al fundaţiei a fost introdusă la Judecătoria Constanţa de către reprezentantul inculpatei persoane juridice, abia la data de 18 mai 2012, deci la mai bine de două luni de la adoptarea hotărârilor de către consiliul director, acest demers fiind determinat, tocmai de depistarea inculpatului A., cu o zi înainte, de către organele de poliţie, în incinta "Primăriei Constănţenilor", din bulevardul Tomis nr. 30, în timp ce supraveghea activitatea de validare a bonurilor valorice medicale, prin semnare şi aplicarea ştampilei Fundaţiei Umanitare "A.", de către personalul acesteia, aşa cum s-a constatat prin procesul verbal nr. 308.658 din 17 iunie 2012 .
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a reţinut că prezenţa inculpatului A. la adresa menţionată, unde, de altfel, se afla şi sediul Fundaţiei Umanitare "A.", dar şi domiciliul acestuia, a fost observată şi de titularii bonurilor valorice la momentul validării când, în anumite cazuri, inculpatul le-a comunicat că le poate răspunde la întrebări, fapt semnalat de martorii M., X. şi Z., la momentul ascultării de către organele judiciare.
Astfel, s-a apreciat că susţinerile inculpatului A. potrivit cărora s-ar fi retras din fundaţie şi, ca atare, nu a participat în perioada campaniei electorale la distribuirea cupoanelor gratuite către cetăţenii cu drept de vot din Municipiul Constanţa, au fost contrazise de cele constatate, atât direct de către alegători, cât şi cu ocazia prinderii sale în flagrant, aspect ce dovedeşte dincolo de orice dubiu că acesta a continuat sa exercite, nu doar în drept, ci şi în fapt, funcţia de preşedinte al fundaţiei, împrejurare ce i-a permis să folosească campania umanitară în atingerea propriului său interes, respectiv obţinerea de avantaje electorale de la beneficiarii bonurilor valorice medicale emise în numele inculpatei persoane juridice.
În acest context, prima instanţă a remarcat că toate acţiunile inculpatului A., începând cu luarea deciziei de distribuire a produselor farmaceutice, urmată formal, de renunţarea la funcţia de preşedinte şi de retragerea din fundaţie, până la supravegherea procesului de validare a bonurilor valorice medicale, transmise în numele inculpatei Fundaţia Umanitară "A.", prin poştă, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din 2012, în intervalul 09-14 mai 2012, conform adreselor din 07 mai 2012 şi nr. 316/8617 din 16 octombrie 2012 emise de Compania Naţională Poşta Română S.A., au fost subsumate aceluiaşi scop de a obţine votul cetăţenilor pensionari la funcţia de primar pentru care candida.
S-a apreciat că are relevanţă sub acest aspect şi faptul că există o triplă identitate între imaginea inculpatului A., culorile folosite şi sloganurile înscrise atât pe bonurile valorice medicale, cât şi pe materialele electorale oficiale (afişe, bannere) expuse pe raza teritorială a municipiului Constanţa, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale, împrejurare constatată de organele de poliţie la data de 21 mai 2012, prin procesul verbal încheiat cu acea ocazie şi, totodată, fixată în planşe foto .
Astfel, bonurile valorice medicale tipărite în culorile electorale ale inculpatului (alb şi violet), prezentau aceeaşi imagine a candidatului la funcţia de primar al Municipiului Constanţa, îmbrăcat în aceleaşi obiecte vestimentare şi în aceeaşi ipostază (cu mâna stângă îndreptată spre sine, iar mâna dreaptă îndreptată spre privitor) ca afişele şi bannerele electorale ale sale, pe ambele feţe ale cupoanelor fiind inscripţionat sloganul electoral al acestuia, respectiv "Câştigă A., Câştigi şi Tu",.
Chiar dacă, pe una din faţetele bonului valoric este menţionată Fundaţia Umanitară "A.", dar şi adresa unde urma să fie validat, respectiv "sediul Primăriei Constănţenilor din Bd. Tomis, nr. 30 (lângă Lupoaică)", este clar că intenţia ambilor inculpaţi a fost aceea de a crea în mintea alegătorului convingerea recompensei anticipate în schimbul votului favorabil candidatului A., dat fiind faptul identităţii de imagine, culoare şi sloganuri, cu materialele electorale, cu atât mai mult cu cât, în cuprinsul acestuia, era înscris şi mesajul "A. vă oferă un bon valoric cadou în valoare de 25 lei", aspect confirmat şi de declaraţiile martorilor T., R., O., J., date în cursul cercetării judecătoreşti, potrivit cărora au perceput demersul inculpatului ca o modalitate de a le obţine votul pentru funcţia de primar .
Astfel, alăturarea, pe acelaşi bon valoric, a numelui, imaginii şi sloganului electoral al inculpatului A., cu denumirea fundaţiei, nu reprezintă decât o încercare de a se masca oferirea de bunuri alegătorilor, într-o perioadă în care candidaţilor la funcţiile din cadrul administraţiei publice locale le era interzis, prin lege, acest lucru, motiv pentru care apărarea inculpatului că nu ar fi avut cunoştinţă despre cele inscripţionate pe cupon, nu poate fi primită, cu atât mai mult cu cât, aşa cum s-a arătat anterior, în calitate de preşedinte al persoanei juridice de drept privat fără scop patrimonial, a participat la luarea deciziei de derulare a campaniei umanitare şi, nu în ultimul rând, a supravegheat activitatea de validare a bonurilor, ocazie cu care putea să constate cu propriile sale simţuri cele menţionate în cuprinsul respectivelor înscrisuri şi, în consecinţă, să ia măsuri pentru stoparea asocierii persoanei sale cu acţiunea de ajutorare a persoanelor vârstnice, aflate în nevoie, în cazul în care ar fi fost reale susţinerile sale.
Prima instanţă a reţinut, în dovedirea acuzaţiilor aduse atât inculpatului A., cât şi inculpatei persoane juridice, faptul că distribuirea bonurilor către persoanele în etate a fost însoţită şi de câte o scrisoare adresată fiecărui destinatar al cuponului, prin intermediul căreia se anunţa înfiinţarea "Primăriei Constănţenilor" şi a "consiliului constănţenilor", entităţi menite să readucă pensionarilor "bucuria de a trăi o bătrâneţe liniştită şi cu griji mai puţine" prin măsuri directe, materializate, inclusiv, prin folosirea de bonuri valorice medicale pentru cumpărarea de medicamente, sens în care titularii acestora erau invitaţi, începând cu data de 05 mai 2012, să se prezinte la sediul Primăriei, care era la aceeaşi adresă la care îşi aveau domiciliul, respectiv sediul cei doi inculpaţi, pentru a valida respectivele înscrisuri, în schimbul cărora puteau să-şi procure produse farmaceutice, în valoare de 25 lei, de la farmaciile agreate din municipiul Constanţa.
Astfel s-a relevat că, în timp ce în antetul scrisorii erau inscripţionate sigla şi denumirea Fundaţiei Umanitare "A." şi ale "Primăriei Constănţenilor", dar şi textul "Primarul Constănţenilor, A., Bd. Tomis, telefon/fax 02415xxxxx, e-mail x", înscrisul se încheia cu câteva gânduri ale inculpatului A. care le promitea cetăţenilor, cu toată consideraţia, că urma să le fie alături în calitate de "primar al constănţenilor" .
Ca atare, prin intermediul scrisorilor transmise alegătorilor (aspect confirmat de martorii audiaţi în cauză) prin poştă, în perioada 09-14 mai 2012, adică, inclusiv, pe durata campaniei electorale pentru alegerile locale din anul 2012, desfăşurată din data de 11 mai 2012 până la data de 09 iunie 2012, candidatul A. i-a îndemnat pe pensionari să valorifice bonurile medicale primite cadou, dar numai după validarea acestora la sediul Primăriei Constănţenilor, activitate desfăşurată sub supravegherea sa de către personalul inculpatei Fundaţia Umanitară "A.", prin aplicarea ştampilei persoanei juridice şi a unei semnături indescifrabile.
Înfiinţarea celor două organisme, chiar înainte de declanşarea campaniei electorale pentru alegerile locale, având ca obiectiv promovarea unor măsuri menite să îmbunătăţească nivelul de trai al pensionarilor, dublată de asocierea acestor entităţi cu numele celor doi acuzaţi din prezenta cauză, a avut ca scop crearea percepţiei în mintea alegătorilor că inculpatul A., candidat la funcţia de primar al Municipiului Constanţa, va continua măsurile începute şi în cazul în care ar fi fost ales, în condiţiile în care autointitularea sa ca "primar al constănţenilor", era aptă să genereze o confuzie cu privire la calitatea pe care acesta o avea.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală a constatat ca fiind în afara oricărui dubiu faptul că toate demersurile făcute de inculpata persoană juridică fără scop patrimonial (comandarea de plicuri, scrisori personalizate cu numele destinatarului şi bonuri valorice medicale, încheierea de protocoale de colaborare cu unităţile farmaceutice, predarea bonurilor la oficiu poştal în vederea distribuirii către titulari, validarea lor prin semnare de către personalul său şi aplicarea ştampilei fundaţiei, introducerea cererii de înscriere a modificărilor aduse actelor constitutive, doar ulterior depistării, în flagrant, a inculpatului A.), dar şi de inculpatul A., în calitate de preşedinte al fundaţiei care, printre altele, a oferit, în numele său, bonuri medicale cadou, au avut drept scop determinarea alegătorilor să voteze candidatul care apare atât în poza de pe materialele electorale oficiale, cât şi în cea de pe cupoane şi al cărui nume este menţionat, inclusiv, în cuprinsul scrisorii care anunţa înfiinţarea "Primăriei Constănţenilor", în aceste condiţii fiind lipsit de relevanţă faptul că titularilor de bonuri nu li s-a solicitat, la momentul validării acestora, expresis verbis să-l aleagă pe inculpatul A. pentru funcţia de primar al municipiului Constanţa, aşa cum au declarat martorii V., S., P., LL., MM.
Prima instanţă a apreciat că, în realitate, prin toate activităţile desfăşurate de inculpaţi, respectiv de la luarea deciziei de organizare a campaniei umanitare, secondată de retragerea formală a inculpatului din organele de conducere ale fundaţiei, până la emiterea, distribuirea şi validarea bonurilor medicale, valorificate ulterior în farmaciile agreate, s-a urmărit obţinerea votului titularilor de cupoane de către candidatul la funcţia de primar, demersuri care, pentru a li se crea o aparenţă de legalitate, au fost derulate prin intermediul Fundaţiei Umanitare "A.", caracterul lor ilicit fiind mascat de acţiunea de ajutorare a persoanelor în etate.
În consecinţă, instanţa de fond, în contextul argumentelor prezentate, a apreciat că sunt nefondate susţinerile celor doi inculpaţi cu privire la lipsa elementelor de tipicitate ale infracţiunii ce le-a fost imputată, cât şi la absenţa probatoriului care să dovedească că au săvârşit această faptă, împrejurare care este de natură a conduce la concluzia că activitatea infracţională a fost realizată de alte persoane.
Faţă de aspectele anterior relevate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a constatat că faptele inculpaţilor A. şi Fundaţia Umanitară "A." care prin acţiunile întreprinse, după caz, de emitere, distribuire şi validare a bonurilor valorice medicale oferite cadou pensionarilor, pentru a-şi procura medicamente, în valoare de 25 lei, în scopul determinării alegătorilor să-l voteze pe candidatul A., pentru funcţia de primar al municipiului Constanţa, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 109 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 67/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
În vederea stabilirii tratamentului sancţionator pentru inculpaţii A. şi persoana juridică Fundaţia Umanitară "A." prima instanţă a procedat la identificarea legii penale mai favorabile, conform prevederilor art. 5 din noul C. pen., în raport de care a individualizat pedeapsa aplicabilă pentru fiecare dintre aceştia.
Ca urmare, având în vedere cele statuate, cu caracter general obligatoriu, prin Decizia nr. 265 din 06 mai 2014 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014, prin care s-a constatat că dispoziţiile art. 5 C. pen. sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile, şi realizând o comparare, pe de o parte, a prevederilor din Legea nr. 67/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu cele din noul C. pen., iar, pe de altă parte, între ambele codificări în raport cu fiecare criteriu de determinare (condiţii de incriminare, de tragere la răspundere penală şi de sancţionare) şi cu privire la fiecare instituţie incidentă în speţa dedusă judecăţii şi, în plus, o evaluare finală a acestora, în vederea alegerii aceleia dintre cele două legi penale succesive care este mai blândă, în ansamblul dispoziţiilor sale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală a constatat că, în cauză, legea penală mai favorabilă este cea abrogată, care conduce, în concret, la un rezultat mai avantajos pentru cei doi inculpaţi.
Astfel, inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani, faptă incriminată de noua reglementare sub denumirea marginală de "Coruperea alegătorilor", în dispoziţiile art. 386 alin. (1) C. pen., ce stabilesc pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
S-a reţinut că în noua legislaţie au intervenit schimbări nu numai sub aspectul condiţiilor de incriminare, ci şi sub cel al tratamentului sancţionator. Astfel, dacă în ceea ce priveşte condiţiile de incriminare rămân valabile consideraţiile dezvoltate anterior, referitor la tratamentul sancţionator, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a constatat că, în legea în vigoare a fost redusă limita maximă a pedepsei la 3 ani închisoare şi menţinută cea minimă la 6 luni, un element de noutate fiind şi caracterul obligatoriu al pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi faţă de reglementarea anterioară, când aplicarea acesteia era facultativă şi, totodată, condiţionată de un anumit cuantum al pedepsei principale.
Urmare comparării legilor succesive, prima instanţă a constatat că, pentru inculpatul A., legea veche este mai favorabilă în situaţia aplicării unei pedepse orientată spre minimul special sau egală cu acesta, întrucât C. pen. anterior cuprinde modalităţi de individualizare a executării pedepsei care conduc la reabilitarea de drept, dacă în termenul de încercare nu se săvârşeşte nicio infracţiune şi, nu în ultimul rând, aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi este facultativă.
Astfel, constatând, în raport de natura acuzaţiilor şi modalitatea de comitere, că nu sunt incidente instituţiile privind renunţarea la aplicarea pedepsei şi amânarea aplicării pedepsei prevăzute de art. 80 C. pen. şi art. 83. C. pen., iar suspendarea condiţionată a executării pedepsei prevăzută de art. 81 C. pen. anterior, modalitate de individualizarea a executării pedepsei care nu se mai regăseşte în noua reglementare, prezintă condiţii mai blânde decât în cazul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prevăzută de art. 91 şi următoarele C. pen., având în vedere că pe durata termenului de încercare condamnatul nu este supus niciunei măsuri de supraveghere, instanţa de fond a reţinut că inculpatului A. îi sunt aplicabile dispoziţiile în vigoare la data săvârşirii infracţiunii, ca lege penală mai favorabilă.
Referitor la cererea inculpatului A. de a se pronunţa o soluţie de achitare pentru infracţiunea prevăzută de art. 109 alin. (1) din Legea nr. 67/2004, republicată şi cu modificările ulterioare, întemeiată pe dispoziţiile art. 181 C. pen. anterior, prima instanţă a apreciat că activitatea infracţională desfăşurată de acesta, prin care s-a adus o atingere însemnată relaţiilor sociale referitoare la organizarea campaniei şi alegerilor electorale cu respectarea normelor de drept în vigoare într-o societate democratică, constând în oferirea alegătorilor de bonuri valorice medicale cadou, înscrisuri care le asigurau titularilor produse farmaceutice, în valoare de 25 de lei, cu scopul determinării acestora să îl voteze pentru funcţia de primar al Municipiului Constanţa, precum şi calitatea în care a acţionat, respectiv de preşedinte al Fundaţiei Umanitare "A.", sens în care s-a folosit de acţiunea umanitară de ajutorare a persoanelor în nevoie, în scopul satisfacerii propriilor sale interese, adică obţinerea mandatului de primar, prezintă, în concret, gradul de pericol social al infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată, acţiunile ilicite reţinute în sarcina sa, prin atingerea importantă adusă valorilor sociale ocrotite de lege şi prin conţinutul lor concret, justificând, în raport cu aspectele anterior menţionate şi funcţie de dispoziţiile art. 52 din C. pen. anterior, aplicarea unei pedepse penale egală cu minimul special prevăzut de lege, adică 6 luni de închisoare, a cărei executare a dispus să fie suspendată condiţionat, pe un termen de încercare de 2 ani şi 6 luni, iar nu a unei sancţiuni cu caracter administrativ, conform dispoziţiilor art. 91 C. pen. anterior.
Totodată, s-a apreciat că dacă s-ar aplica reglementarea în vigoare, şi în cazul inculpatei persoană juridică Fundaţia Umanitară "A.", s-ar ajunge la agravarea tratamentului penal atât din perspectiva obligativităţii interzicerii unor drepturi, ca pedeapsă principală, cât şi prin prisma faptului că în art. 136 C. pen., legiuitorul a adăugat o nouă pedeapsă complementară (plasarea sub supraveghere judiciară) şi, totodată, a prevăzut o durată mai mare pentru pedeapsa complementară a suspendării persoanei juridice (de la 3 luni la 3 ani, în loc de 3 luni la 1 an ca în vechea codificare), dar şi din perspectiva art. 137 C. pen., care stabileşte limite generale şi speciale ale pedepsei amenzii superioare celor prevăzute de legea penală anterioară. Astfel, în vechiul C. pen., conform art. 53 1 maximul general era de 2.000.000 lei, în timp ce, în noua codificare, acesta este, potrivit art. 137 alin. (2), de 3.000.000 lei. De asemenea, s-a constatat că maximul special al pedepsei amenzii determinat potrivit alin. (4) lit. b) din art. 137 C. pen., depăşeşte maximul special al pedepsei amenzii stabilit conform criteriilor prevăzute de art. 711 C. pen. anterior.
Având în vedere considerentele anterior menţionate, la individualizarea pedepsei aplicată inculpatei persoană juridică Fundaţia Umanitară "A.", prima instanţă, evaluând criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 alin. (3) C. pen. anterior, raportat strict la probatoriul administrat ce a conturat circumstanţele reale ale săvârşirii infracţiunii (folosirea campaniei umanitare în scopul obţinerii de voturi de către inculpatul A., prin asocierea numelui şi imaginii fundaţiei cu persoana candidatului la funcţia de primar al municipiului Constanţa), cât şi la împrejurarea că persoana juridică nu are scop patrimonial, fondurile acesteia fiind asigurate din donaţii, i-a aplicat pedeapsa cu amenda penală de 5.000 lei, adică minimul special prevăzut de lege, conform art. 711 alin. (2) C. pen. anterior.
Având în vedere că, la săvârşirea infracţiunii cei doi inculpaţi s-au folosit de bonurile valorice medicale, în baza art. 116 din Legea nr. 67/2004, republicată, raportat la art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. anterior, prima instanţă a dispus confiscarea de la inculpaţi a bonurilor valorice medicale nedecontate, constatând îndeplinite cerinţele legale aplicabile în materia confiscării speciale.
II. JUDECATA ÎN APEL
1. Împotriva sentinţei penale nr. 192 din 12 martie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală în dosarul nr. x/2012, în termen legal, au formulat apel inculpatul A. şi inculpata persoană juridică Fundaţia Umanitară A., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate pentru motivele arătate în scris (filele 30-38 şi 194-202 dos apel), care au fost susţinute oral şi redate în detaliu, în încheierea de dezbateri de la termenul din 23 octombrie 2017, astfel că nu vor mai fi reluate.
Cauza a fost înregistrată sub nr. x/1/2017, la 23.02.2017, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, fiind fixat aleatoriu prim termen de judecată la 27.03.2017.
La primul termen de judecată, instanţa de control judiciar a admis cererea de amânare pentru angajarea unui apărător, formulată de inculpatul A., atrăgând atenţia acestuia asupra dispoziţiilor art. 356 alin. (3) C. proc. pen., în sensul că are dreptul la un singur termen pentru angajarea unui avocat şi pentru pregătirea apărării.
La termenul din 24 aprilie 2017, cauza s-a amânat pentru respectarea principiului continuităţii completului de judecată şi pentru a da posibilitatea reprezentantului apelantei inculpate Fundaţia Umanitară A., numitul B., să se prezinte în faţa instanţei de judecată în vederea susţinerii cererii de retragere a apelului declarat în cauză.
La termenul din 22 mai 2017, instanţa de control judiciar a luat act de cererea de retragere a apelului formulată şi susţinută personal de reprezentantul legal al apelantei inculpate Fundaţia Umanitară A., numitul B.. Totodată, a încuviinţat apelantului inculpat A. proba testimonială constând în audierea în calitate de martori a numiţilor NN., OO., PP., B. şi F., precum şi proba cu înscrisuri în circumstanţiere, dar şi pe situaţia de fapt şi a respins proba testimonială constând în audierea în calitate de martor a numitei QQ., apreciind că proba nu este utilă cauzei. La acelaşi termen a dispus începerea cercetării judecătoreşti cu audierea martorului B.
La termenul din 26 iunie 2017, instanţa de control judiciar a audiat martorii F. şi OO., acordând un nou termen de judecată în vederea audierii martorilor lipsă NN. şi PP.
La termenul din 25.09.2017, instanţa de apel a admis cererea de amânare în vederea pregătirii apărării formulată de apărătorul ales al inculpatului A. (faţă de data întocmirii contractului de asistenţă juridică cu noul apărător ales), a respins cererea de audiere a numitei C. în calitate de martor şi a luat act de renunţarea inculpatului A. la audierea martorului NN.
În vederea continuării cercetării judecătoreşti cu audierea martorului PP., a stabilit ultim termen la data de 23 octombrie 2017, punând în vedere apelantului inculpat A., dacă înţelege să dea declaraţie în faţa instanţei, să se prezinte la termenul acordat în vederea audierii.
La termenul din 23 octombrie 2017, instanţa de control judiciar a continuat cercetarea judecătorească cu audierea martorului PP., respectiv cu ascultarea inculpatului A., luând act că apelantul inculpat a depus acte în circumstanţiere, probă încuviinţată încă de la termenul din 22 mai 2017. Totodată, constatând că nu mai sunt cereri de formulat, excepţii de invocat ori probe de administrat, a acordat cuvântul părţilor la dezbateri în apel, precizând că va amâna pronunţarea.
Susţinerile apărătorului ales al apelantului inculpat A., apărătorului desemnat din oficiu pentru apelanta inculpată persoană juridică Fundaţia Umanitară A., ale reprezentantului Ministerului Public, precum şi ultimul cuvânt al inculpatului au fost în detaliu redate în încheierea de şedinţă de la aceeaşi dată, făcând parte integrantă din prezenta decizie, a cărei pronunţare s-a amânat succesiv la 06 noiembrie 2017, respectiv la 13 noiembrie 2017.
În esenţă, apărătorul ales al apelantului inculpat A. a solicitat, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii apelate, iar în rejudecare, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., achitarea inculpatului A., susţinând că nu există probe care să ateste indubitabil că inculpatul a săvârşit infracţiunea cu forma de vinovăţie cerută de lege.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru apelanta inculpată Fundaţia Umanitară A. a solicitat instanţei de control judiciar să ia act că inculpata şi-a retras apelul la termenul din 22 mai 2017, prin reprezentantul său legal, numitul B..
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, dar şi din oficiu, conform art. 417 alin. (2) C. proc. pen. cu referire la art. 420 C. proc. pen., prin raportare la probele administrate, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti în primă instanţă şi în apel, constată că este nefondat apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 192 din 12 martie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2012, urmând a menţine ca fiind legală şi temeinică sentinţa penală atacată, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează.
1.a) Analiza criticii formulate în scris de apelantul inculpat A., ce vizează nerespectarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 403, art. 4, art. 5 şi art. 8 din C. proc. pen. În concret, s-a susţinut că prima instanţă:
- nu a analizat probele care au servit drept temei pentru soluţionarea cauzei dedusă judecăţii, iar urmare probatoriului administrat, activitatea infracţională nu a putut fi dovedită;
- nu a arătat, în concret, care sunt faptele materiale reţinute în sarcina persoanelor acuzate, ca acţiuni, care sunt în oglindă cu cele realizate de inculpat în câmpul infracţional şi nici care sunt acţiunile care realizează tipicitatea faptei reţinute în sarcina sa (relevând doar că nu s-ar putea disocia acţiunile fundaţiei de persoana inculpatului);
- a încălcat dispoziţiile art. 6 parag. 3 lit. a) din Convenţia de la Roma din 1950, întrucât soluţia de condamnare nu este consecinţa unei activităţi efective de judecată, ci o validare a interpretării date de autorul actului de sesizare probelor administrate în cursul urmăririi penale, aspect care echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei;
- se impunea să dea eficienţă principiului in dubio pro reo, întrucât hotărârea judecătorească trebuie să se bazeze pe fapte veridice, bine dovedite, care să nu dea naştere vreunei îndoieli.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, constată că este vădit nefondată şi va fi înlăturată ca atare critica inculpatului A. relativ la faptul că sentinţa atacată încalcă exigenţele prevederilor art. 403 din C. proc. pen., pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 403 alin. (1) din C. proc. pen., expunerea, ca parte a hotărârii judecătoreşti trebuie să cuprindă:
"a) datele privind identitatea părţilor;
b) descrierea faptei ce face obiectul trimiterii în judecată, cu arătarea timpului şi locului unde a fost săvârşită, precum şi încadrarea juridică dată acesteia prin actul de sesizare;
c) motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi a celor care au fost înlăturate, şi motivarea soluţiei cu privire la latura civilă a cauzei, precum şi analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză;
d) arătarea temeiurilor de drept care justifică soluţiile date în cauză".
Dispoziţiile procedurale anterior menţionate sunt în acord cu jurisprudenţa instanţei europene în care s-a statuat în mod constant că prevederile art. 6 parag. 1 din Convenţie, impun, în esenţă, motivarea hotărârilor judecătoreşti, fără însă ca aceasta să însemne că instanţele ar trebui să dea un răspuns detaliat la fiecare argument al apărării (cauza Van de Hurk împotriva Olandei § 61), amploarea acestei obligaţii variind în funcţie de natura hotărârii, complexitatea şi circumstanţele cauzei, ceea ce este definitoriu pentru noţiunea de proces echitabil fiind ca instanţa să fi examinat cu adevărat problemele esenţiale ce i-au fost supuse atenţiei şi să nu se rezume la confirmarea concluziilor unei alte instanţe sau la cele reţinute în actul de sesizare (a se vedea cauzele: Ruiz Torija contra Spaniei § 514, García Ruiz contra Spaniei § 29; cauza Helle contra Finlandei § 60; cauza Boldea contra României § 29; cauza Albina contra României § 27).
În cauză, se constată că, în cuprinsul hotărârii, prima instanţă a analizat probele administrate şi a stabilit situaţia de fapt prin coroborarea acestora, formându-şi astfel convingerea asupra existenţei vinovăţiei inculpatului A. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor imputate, cele reţinute corespunzând exigenţelor unei motivări ample asupra chestiunilor de fapt şi de drept, atât în accepţiunea dispoziţiilor art. 403 din C. proc. pen., cât şi a blocului de convenţionalitate dat de art. 6 § 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale şi jurisprudenţa în materie (cauzele Artico contra Italiei § 33; Perez contra Franţei § 80; Boldea contra României § 28; Tatishvili contra Rusiei § 58; Suominen contra Finlandei § 36).
Referitor la susţinerile inculpatului A. în sensul că în cauză nu s-au respectat dispoziţiile art. 4, art. 5 şi art. 8 din C. proc. pen., instanţa de control judiciar constată, pe de o parte, că apărarea nu a formulat critici punctuale care să fie analizate din perspectiva acestor prevederi legale, iar pe de altă parte, că nu pot fi primite, fiind lipsite de orice fundament real pentru următoarele considerente:
Dispoziţiile legale invocate de apărare, precum şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului consacră, într-adevăr, cu titlu de principiu, mai multe drepturi ale unei persoane acuzate în materie penală, printre acestea numărându-se dreptul la un proces echitabil, dreptul la un proces în care să existe egalitate de arme între acuzare şi apărare şi dreptul la un recurs efectiv în faţa unei instanţe independente şi imparţiale.
În cauză nu s-au identificat elemente care să conducă instanţa de control judiciar la concluzia că în speţă s-ar fi încălcat prevederile art. 4, art. 5 şi art. 8 din C. proc. pen. ori dispoziţii din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi, în consecinţă, se vor înlătura criticile invocate, ca fiind nefondate. De altfel, susţinerile apărării, astfel cum au fost formulate, se circumscriu, în realitate, solicitării de achitare a inculpatului, care urmează a fi analizată în cele ce urmează.
1.b)Analiza criticilor formulate de apelantul inculpat A. din perspectiva greşitei soluţii de condamnare.
Apelantul inculpat A., în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale atacate şi, în rejudecare, achitarea, invocând următoarele:
- anterior demarării campaniei electorale, în luna februarie 2012, s-a retras din funcţia de conducere a fundaţiei şi nu a participat la luarea deciziei privind forma şi conţinutul cupoanelor valorice, neavând cunoştinţă despre acestea;
- împrejurarea că înscrisurile întocmite în scopul retragerii sale din funcţia de conducere a fundaţiei nu au fost depuse imediat la Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor de la Judecătoria Constanţa pentru opozabilitate, nu atestă, dincolo de orice dubiu, că ar fi desfăşurat diferite acţiuni şi s-ar fi implicat şi ulterior în activitatea cu caracter umanitar al fundaţiei;
- nu a cunoscut modalitatea în care fundaţia ar fi procurat fotografia care a fost ulterior folosită în materialele publicitare, pe afişajul electoral şi la fundaţie. Din probatoriul administrat în primă instanţă a rezultat că numita C. a desfăşurat activitatea de emitere, tipărire, distribuire a bonurilor valorice medicale, procedura de tipărire cuprinzând şi activitatea de realizare/concepere a acestor materiale, poza de pe bonuri fiind preluată de unul din angajaţii fundaţiei, probabil de aceeaşi C. din calculatorul fundaţiei - conform declaraţiei acesteia din martie 2014;
- din materialul probator administrat nu a rezultat că materialele promovate de către fundaţie ar fi fost realizate cu scopul cerut de lege, al influenţării alegătorilor în exprimarea votului în interesul inculpatului;
- era esenţial să se stabilească dacă, în perioada celor 30 de zile de campanie electorală, inculpatul, în calitate de candidat la primărie, şi-ar fi dat acceptul pentru folosirea acelor fotografii, întrucât alegătorilor nu li s-a solicitat în niciun mod, direct ori indirect, să voteze cu inculpatul, nici personal de către acesta şi nici de către alte persoane din cadrul fundaţiei;
- referitor la aşa - zisul flagrant din data de 17 mai 2014, s-a susţinut că a fost o acţiune premeditată a organelor de poliţie, care în dimineaţa acelei zile au cerut expres martorilor C. şi OO. să se asigure de prezenţa inculpatului la fundaţie. Or, prin simpla prezenţă a inculpatului la sediul fundaţiei nu s-a dovedit implicarea sa efectivă în activităţile acesteia, invocându-se în acest sens declaraţiile date în cauză.
- din declaraţia din data de 20 martie 2014 a martorului F. (membru fondator al fundaţiei) rezultă că nu inculpatul s-a ocupat de activităţile umanitare, ci B.. Acesta, în noua sa calitate de preşedinte, s-a preocupat de distribuirea cupoanelor, în scopul creşterii notorietăţii fundaţiei pe plan local, în condiţiile în care persoanele care se implicau financiar în fundaţie doreau acest lucru. Acelaşi martor a declarat că C. a fost cea care s-a ocupat de întreaga procedură;
- inculpatul A., deşi locuia în alt oraş, şi-a declarat domiciliul la adresa din b-dul Tomis, pentru a putea candida pentru funcţia de primar al oraşului Constanţa. Acesta era implicat în campania electorală de la sediul din str. Lahovari, din Constanţa şi, aşa cum rezultă din probatoriul administrat, nu putea cunoaşte în detaliu toate activităţile derulate de o entitate juridică privată aflată sub un contract de finanţare cu o companie privată.
Înalta Curte - Completul de 5 Judecători - constată nefondate criticile inculpatului prin care se tinde la pronunţarea unei soluţii achitare întemeiată pe dispoziţiile art. 16 lit. b) C. proc. pen., pentru următoarele considerente:
Efectuând propriul demers analitic cu privire la întrunirea cerinţelor tragerii la răspundere penală a inculpatului A. pentru fapta ce a făcut obiectul judecăţii, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie constată că a fost înlăturată prezumţia de nevinovăţie de care inculpatul se bucura şi s-a conturat certitudinea cu privire la săvârşirea infracţiunii de către acesta, probele administrate în etapa apelului neavând aptitudinea de a schimba, fie şi parţial, situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, motiv pentru care nu se mai impune reluarea acesteia.
Edificatoare în susţinerea şi dovedirea situaţiei de fapt, astfel cum a fost descrisă şi reţinută de prima instanţă şi, ulterior, însuşită de instanţa de control judiciar sunt declaraţiile inculpatului A. din datele de 26.06.2012, 07.02.2014 şi 23.10.2017 şi ale inculpatei persoană juridică Fundaţia Umanitară A., prin reprezentant legal din datele de 10.10.2012 şi 07.02.2014 precum şi declaraţiile martorilor: G.,H., J., MM., LL., Q., V., U., T., X., Z., Y. (filele 294-295 d.u.p), C., F. (filele 85-87 dos. fond şi 76-77 dos. apel), O. (fila 199 dos. fond), B., OO., PP.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători reţine că, la data de 18 februarie 2012, inculpatul A. a formulat o cerere de retragere din funcţia de preşedinte al fundaţiei pe care o conducea, cerere înregistrată sub nr. 23 din aceeaşi dată. Prin Hotărârea nr. 1 din 25 februarie 2012, Consiliul Director al Fundaţiei Umanitare A. a decis retragerea inculpatului din funcţia de preşedinte şi alegerea martorului B. în aceeaşi funcţie, după validarea acestuia din urmă ca membru fondator al Fundaţiei A. .
Totodată, la 01.03.2012, inculpatul A. a formulat o cerere de retragere a sa şi din calitatea de simplu membru al fundaţiei, cerere înregistrată sub nr. 28 din aceeaşi dată, iar prin Hotărârea nr. 2 din 15.04.2012, Consiliul Director al Fundaţiei a luat act de această retragere şi a dispus ca decizia să fie dusă la îndeplinire de către preşedintele fundaţiei, B., "în sensul înregistrării la grefa Judecătoriei Constanţa, în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor". Se constată, aşadar, că cererea pentru înregistrarea modificărilor aduse statutului şi actului constitutiv al fundaţiei nu a fost înregistrată imediat la instanţă, ci a fost formulată şi depusă, prin avocat, abia la 18 mai 2012, exact a doua zi după surprinderea în flagrant a inculpatului A. la sediul fundaţiei umanitare şi întocmirea procesului verbal de constatare de către organele de poliţie . De asemenea, se constată că Judecătoria Constanţa, prin încheierea nr. 6907 din 05.06.2012 a dispus înscrierea modificării actelor constitutive, potrivit ambelor hotărâri ale Consiliului Director al Fundaţiei în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor (fila 496 d.u.p.).
Toate aceste împrejurări relevate de actele existente la dosar demonstrează, fără echivoc, că prin demersurile voit întârziate efectuate de reprezentanţii fundaţiei nu s-a dorit decât păstrarea unei aparenţe de legalitate a circuitului înscrisurilor, fiind evident că neînregistrarea imediată a modificărilor în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor profita ambelor părţi (atât inculpatului, cât şi fundaţiei) sporind starea de confuzie deja creată în rândul alegătorilor, care primiseră anterior, prin poştă, cupoanele medicale emise de fundaţie, prin care era promovat candidatul la primărie A., cu poza acestuia şi sloganul "Câştigă A., câştigi şi tu!". În plus, sub numele beneficiarului, erau înscrise menţiunile:
"A. vă oferă un bon valoric cadou în valoare de 25 lei. Folosiţi-l cu încredere în reţeaua farmaciilor (…) din Constanţa", iar pe cealaltă parte, sub denumirea Fundaţia umanitară A., erau inserate următoarele indicaţii:
"Bonurile valorice sunt validate până la data de 30 mai, pe baza unui act de identitate la sediul Primăriei Constănţenilor din Bd. Tomis nr. 30 (lângă Lupoaică) municipiul Constanţa. Pentru informaţii suplimentare sunaţi la nr. telefon (….)Vă aşteptăm la Primăria Constănţenilor!" (fila 390 d.u.p.). Această stare de confuzie a fost intenţionat indusă şi întreţinută prin prezenţa inculpatului A., la date diferite, în imediata apropiere a sediului "Primăriei Constănţenilor" (care îşi avea sediul în acelaşi imobil în care funcţiona şi fundaţia, fiind văzut atât de martorii Z. şi Y., care în declaraţiile date la urmărire penală la 23.06.2012 au afirmat:
"(…) Cât timp am fost la sediu, l-am văzut şi pe A." (filele 296-297 d.u.p, respectiv:
"(…) Cât timp am stat la sediu, l-am văzut pe d-nul A.", [aceştia nemaiputând fi audiaţi în faţa instanţei de fond din motive obiective, întrucât sunt persoane în etate, de peste 80 de ani şi grav bolnave, potrivit filei 240 dosar fond], cât şi de martorul M., care a declarat că "(…) Pe data de 14.05.2012, în jurul orelor 10:00 am luat buletinul soţiei şi cele două bonuri valorice şi m-am deplasat la un sediu situat în zona statuii Lupoaica (…),iar pe clădirea respectivă scria Primăria Constănţenilor (…). În timp ce stăteam la rând o persoană s-a prezentat ca fiind A., acesta spunând că este dispus să răspundă la întrebări, dar nu am luat contact cu acesta şi am plecat acasă (…)".
În acelaşi sens, martorul X. a declarat la 30 mai 2012, cu ocazia audierii de către organul de urmărire penală că "(…) în data de 19 mai 2012, (…) Când am ajuns la sediu am văzut că scrie Fundaţia A., iar înăuntru mi-au fost ştampilate cele două bonuri valorice verificate cu două acte de identitate(…). În acest timp a venit A. care a început să ne promită că ieftineşte căldura, nu o să mai plătim gunoiul, ne dă locuri de veci gratuite şi în final să-l votăm(…)"(filele 251-253 d.u.p.), iar martora OO. a declarat în faţa instanţei de control judiciar la 26 iunie 2017 "Pe inculpatul A. l-am cunoscut în luna mai 2012, când la sediul fundaţiei au venit organele de poliţie. Eram prezentă eu şi alte persoane, care am anunţat-o pe C., iar aceasta l-a anunţat pe inculpat să vină la sediul fundaţiei.(…) Din câte cunosc, preşedintele fundaţiei era B.. Eu nu l-am văzut pe inculpat la sediul fundaţiei decât atunci când a venit poliţia. Activitatea noastră a voluntarilor era coordonată de C.. În perioada în care am lucrat în cadrul fundaţiei, nu am văzut să se fi desfăşurat activităţi electorale. Sediul Fundaţiei Umanitare A. era în acelaşi imobil în care era şi locuinţa inculpatului A., dar intrările erau separate.(…)" (filele 74-75 dos. apel).
Declaraţiile acestor martori se coroborează între ele, dar şi cu declaraţia dată de martorul LL. în faza de urmărire penală (…) nu mai ştiu când m-am deplasat la primăria sus menţionată (a Constănţenilor subl. n.)…iar la un moment dat a apărut şi A. care ne-a întrebat problemele cu care ne confruntăm, ne-a adus la cunoştinţă faptul că dacă iese primar, pensionarii vor beneficia de transport gratuit, etc",[ chiar dacă în faţa primei instanţe acesta şi-a nuanţat declaraţia afirmând că pe inculpatul A. l-ar fi confundat cu cel căruia i-a prezentat actele medicale şi de identitate ] şi cu procesul verbal de constatare nr. 308.658 din 17 mai 2012, întocmit de organele de poliţie cu ocazia depistării inculpatului A. în incinta "Primăriei Constănţenilor", din bulevardul Tomis nr. 30, în timp ce supraveghea activitatea de validare a bonurilor valorice medicale, prin semnarea şi aplicarea ştampilei Fundaţiei Umanitare "A.", de către personalul acesteia .
Pe de altă parte, starea de confuzie creată cu privire la acţiunile umanitare desfăşurate de fundaţie şi activităţile electorale specifice de promovare a candidatului A. la primăria municipiului Constanţa a reieşit şi din conţinutul explicit al respectivelor cupoane medicale ("Câştigă A., câştigi şi tu!""A. vă oferă un bon valoric cadou în valoare de 25 lei). De altfel, unii dintre martorii care au intrat în posesia bonurilor valorice medicale au recunoscut că primirea acestora avea "conotaţie electorală". Astfel, martora T. a declarat în faza de urmărire penală:
"(…) În acea scrisoare erau trecute unele facilităţi pe care le vom avea dacă va fi ales primar. Arăt că, până la acel moment, nu auzisem de fundaţia A. şi cred că acel cupon mi-a fost oferit cu înţelesul de a-l vota pe A.(…)" , iar în faţa primei instanţe şi-a nuanţat depoziţia şi a arătat că "(…)Nu l-am văzut pe A. la acel moment şi nu cunosc dacă a candidat pentru vreo funcţia publică în anul 2012. Într-adevăr pe acel cupon scria numele A., dar nu mai ştiu dacă de referea la fundaţia cu acest nume. La urmărirea penală am citit declaraţia pe care am dat-o înainte de a o semna şi cele consemnate în cuprinsul acesteia corespundeau celor declarate (…)", iar martorul R. a afirmat în faţa organelor de urmărire penală "Cred că acel bon avea conotaţie electorală .În acelaşi sens au fost şi depoziţiile martorului RR. care a declarat referitor la primirea şi validarea acelor bonuri (…) am înţeles că trebuie să-l votez pe acesta (A. subl. n.) ca şi candidat la primăria Constanţa" (fila 260 d.u.p.), ale martorei SS. care a arătat că prin gestul făcut de A. (…) am înţeles indirect că trebuie să-l votez pe acesta în apropiatele alegeri" (fila 263 d.u.p.), precum şi ale martorei V. "Arăt faptul că pe broşura în care apărea figura lui A. se afla şi menţiunea în scris, respectiv că bonul medical era din partea fundaţiei umanitare A. pe care acesta o conduce (…)", " Am primit prin poştă cupoane pe care nu îmi amintesc ce scria, însă m-am prezentat într-o clădire din partea veche a oraşului unde era fundaţia lui A. Ştiu acest lucru întrucât domnişoarele care mi-au vizat cupoanele mi-au spus că au fost trimise de A.(…) Ştiam că A. candida la Primăria Constanţei, întrucât văzusem la un post de televiziune locală acest lucru şi văzusem şi prin oraş afişele cu A..(…)La momentul când m-am dus să ridic cupoanele pe clădire scria Primăria Constănţenilor (…) (fila 435 dos. fond), relatări care se coroborează cu declaraţia martorului H. care, în faţa primei instanţe, a susţinut că "(…) Am stat şi eu la acea coadă şi am înţeles că ajutoarele veneau din partea domnului A., dar nu aş putea preciza dacă acolo se afla sediul unui partid sau ce anume fiinţa în acea clădire (…) Din discuţiile care aveau loc la acea coadă, am înţeles că acele cupoane erau date de domnul A., care candida la alegeri", precum şi cu cea a martorilor TT.:
"(…)La momentul respectiv am înţeles că trebuie să votez cu A. Am considerat că primirea acelui bon valoric are conotaţie electorală(…)şi a martorei UU. care, în faţa primei instanţe a afirmat:
"(…)Pe clădire scria Primăria Constănţenilor, însă lumea de la coadă spune că este primăria lui A. (…) Cât am stat la coadă nu am auzit cu ce se ocupă inculpatul A. şi cine este acesta, doar că îşi dorea să ajungă primar".
Totodată, confuzia şi interferarea acţiunii cu scop umanitar cu activităţile de natură electorală au fost confirmate prin declaraţiile date în faţa primei instanţe şi de martorii G., care a afirmat că "Arăt că în plicul ce mi-a fost înmânat se afla şi o scrisoare în care se vorbea despre alegeri şi care reprezenta probabil un program politic (…) Arăt că acele cupoane erau distribuite în scop umanitar, dar e posibil ca ele să fi avut şi un scop electoral pentru că ne aflam în perioada alegerilor", J. care a declarat "Mi-am dat seama că este inclusiv o încălcare a legii electorale, ceea ce ni se oferea fiind un fel de mită electorală (…)" şi O. care a declarat "Cunosc că acest cupon a fost dat de inculpatul A., însă nu pot preciza dacă în calitate de reprezentant al Fundaţiei Umanitare sau în numele său. Am dedus că acest cupon mi-a fost oferit pentru a vota cu A., însă nu pot preciza pentru ce funcţie publică".
Prin urmare, se reţine că inculpatul A. a avut reprezentarea şi dorinţa de a se folosi de notorietatea sa în plan local - preşedinte al unei fundaţii umanitare - iar în luna mai a anului 2012, în timpul desfăşurării campaniei electorale pentru alegerile locale din vara aceluiaşi an, în calitatea de candidat la funcţia de primar al municipiului Constanţa şi, deopotrivă, de preşedinte al Fundaţiei Umanitare A., şi-a făcut simţită prezenţa printre alegători, la sediul Primăriei Constănţenilor, unde cei cărora, din iniţiativa şi decizia sa, primiseră prin poştă înscrisurile intitulate "bonuri valorice medicale" (care asigurau titularului produse farmaceutice în valoare de 25 de lei), trebuiau să se prezinte cu actele de identitate pentru a le valida şi ştampila, prealabil valorificării, cu scopul evident al determinării acestor persoane să-l voteze în funcţia pentru care candida.
Relevantă în acest sens este şi depoziţia unui alt membru fondator al fundaţiei, martorul F., care, în faţa primei instanţe, a declarat că planul de distribuire a unor cupoane medicale în vederea achiziţionării de medicamente a fost iniţiat din luna ianuarie 2012, inculpatul având cunoştinţă despre această acţiune încă de atunci, iar, în luna martie, i-a sugerat preşedintelui fundaţiei să se retragă, pentru a nu se suprapune acţiunile de promovare şi susţinere a acestuia din campania electorală, cu activităţile desfăşurate de fundaţie:
"(…) În martie 2012, am avut o întâlnire cu dl. A. la care a participat şi dl. B. şi probabil şi alte persoane, al căror nume însă nu mi-l amintesc, şi la acea întâlnire i s-a sugerat dlui A. că ar fi mai bine să se retragă din fundaţie având în vedere că urma să candideze la alegerile din luna iunie şi că viitoarele acţiuni umanitare ar putea fi considerate ca fiind organizate pentru sprijinirea sa in alegeri. I s-a sugerat acest lucru dlui A. şi pentru faptul că plănuisem deja o acţiune de distribuire a unor cupoane către cetăţeni ai oraşului Constanţa în vederea achiziţionării de medicamente. Arăt că, la întâlnirea din martie 2012 s-a decis ca în perioada imediat următoare dl A. să renunţe la funcţia de preşedinte al fundaţiei şi această funcţie să fie preluată de dl B.. În noua sa calitate, dl B. urma să se ocupe de acţiunea privind distribuirea de cupoane.(…)Discuţia privind iniţierea unei asemenea activităţi de distribuire a cupoanelor a avut loc, din câte îmi amintesc, prin luna ianuarie, dar nu îmi amintesc exact cine a venit cu propunerea. Această acţiune era una dintr-o listă de activităţi pe care şi le propunea fundaţia.(…)Nu ştiu de unde a provenit finanţarea pentru campania de distribuire a cupoanelor, de regulă banii pentru finanţarea unor acţiuni de mai mare anvergură proveneau de la dl A., dar la întâlnirea din martie şi la cea din ianuarie, când am decis să demarăm această acţiune, nu am discutat nimic despre modul cum ea va fi finanţată(…) În ianuarie când s-a vorbit de distribuirea de cupoane a rezultat că preşedintele se ocupă de această acţiune şi, evident, în martie când s-a propus schimbarea acestuia, era evident că de activitate se va ocupa noul preşedinte (…)"Aspectele relatate în faţa primei instanţe au fost ulterior menţinute în integralitate şi la instanţa de control judiciar, conform declaraţiei dată la 26 iunie 2017 .
În plus, cele învederate de martorii mai sus - menţionaţi se coroborează şi cu declaraţia martorului B. dată în faţa instanţei de apel la 22 mai 2017, acesta oferind detalii inclusiv cu privire la folosirea sloganului respectiv pe perioada campaniei electorale:
"După ştiinţa mea, reprezentanţii Fundaţiei Umanitare A., înfiinţată în anul 2011, au avut iniţiativa de a folosi în campania electorală sloganul "Câştigă A., câştigi şi tu". Fotografia apelantului inculpat A., folosită pe bonurile valorice distribuite cetăţenilor din Constanţa, pensionari, cred că a fost obţinută din calculator de către reprezentanţii fundaţiei, dar nu pot nominaliza de către cine anume. Nu ştiu dacă apelantul inculpat A. cunoştea faptul că fotografia sa urma a fi pusă pe bonurile valorice distribuite cetăţenilor din Constanţa, pensionari. Ştiu că în calculatorul respectiv existau mai multe fotografii ale apelantului inculpat A. şi a fost aleasă una dintre ele de către reprezentanţii fundaţiei. Apelantul inculpat A. nu s-a implicat în perioada campaniei electorale în activitatea Fundaţiei Umanitare A.. Din câte îmi amintesc, inculpatul A. nu s-a mai implicat în activitatea fundaţiei începând din luna martie - aprilie 2012, înainte de începerea campaniei electorale. Scopul înfiinţării Fundaţiei Umanitare A. a fost de a câştiga cetăţenii din mun. Constanţa, iar iniţiativa sloganului "Câştigă A., câştigi şi tu" a aparţinut numitei C., care era directorul fundaţiei. Sloganul respectiv se referea la fundaţie, şi nu la campania electorală din anul 2012. Cred că sloganul "Câştigă A., câştigi şi tu" a fost creat în martie - aprilie 2012 pentru fundaţie, dar cu siguranţă înainte de începerea campaniei electorale din anul 2012".Din câte îmi amintesc, inculpatul A. a ieşit din Fundaţia Umanitară A. în luna martie 2012, motivul fiind acela că era posibil să candideze la Primăria mun. Constanţa. Ştiu că bonurile valorice distribuite cetăţenilor din Constanţa erau transmise de către fundaţie prin poştă, înainte de începerea campaniei şi erau validate la sediul fundaţiei, care era acelaşi cu cel al Primăriei Constănţenilor, de către reprezentanţi ai fundaţiei. Nu am cunoştinţă dacă sediul fundaţiei era acelaşi cu cel al domiciliului apelantului inculpat A..(…) Activitatea de validare a bonurilor valorice către cetăţenii pensionari din mun. Constanţa a fost oprită în momentul în care în sediul fundaţiei au venit organele de poliţie, eu nefiind prezent în sediu. Am aflat de acest lucru de la D., căreia i-am spus să oprească orice activitate de validare a bonurilor valorice. Nu ştiu dacă la momentul la care organele de poliţie au venit în sediul fundaţiei era prezent apelantul inculpat A., dar acest aspect se poate verifica din procesul verbal întocmit de organele de poliţie(…)".
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători, constată astfel, că deşi inculpatul a negat constant implicarea sa în activităţile fundaţiei, cu motivarea că s-a retras încă din luna martie 2012, atât din funcţia de conducere cât şi din calitatea de simplu membru şi nu a avut cunoştinţă de folosirea fotografiei sale în acţiunile desfăşurate în scop umanitar, probatoriul administrat în cauză este de natură a înlătura apărările sale. Totodată, cu toate că s-a încercat să se acrediteze ideea că nici măcar la nivel de intenţie nu a existat dorinţa de a folosi în scop electoral campania umanitară desfăşurată de fundaţie, înscrisurile de la dosar şi atitudinea membrilor fundaţiei, inclusiv cei care desfăşurau activităţi de voluntariat, au confirmat că, în realitate, inculpatul conducea fundaţia şi la acel moment, aceasta fiind şi explicaţia gestului directorului executiv - martora C. - care, la momentul verificărilor efectuate de organele poliţie locale din 17 mai 2012, i-a solicitat inculpatului A. să fie prezent la sediu, şi nu martorului B., care, teoretic, deţinea funcţia de preşedinte.
De altfel, implicarea inculpatului în acţiunea Fundaţiei Umanitare "A." de distribuire a bonurilor valorice medicale către populaţie a fost dovedită şi de faptul că a participat, în luna ianuarie 2012, la luarea deciziei de derulare a campaniei umanitare de ajutorare a persoanelor defavorizate, constând în împărţirea, cu titlul gratuit, de cupoane, în schimbul cărora fiecare deţinător putea să-şi procure medicamente în valoare de 25 lei, aspect confirmat atât de unul dintre membri fondatori ai fundaţiei, respectiv martorul F., dar şi de directorul executiv al fundaţiei, martora C. .
În acest context, analizând singura declaraţie dată de martora C. în faţa primei instanţe la 20 martie 2014, se constată că a fost făcută pro causa şi nu se coroborează cu nicio altă probă din dosar, fiind vădit subiectivă, martora insistând în a-şi asuma responsabilitatea tuturor demersurilor pentru iniţierea acţiunii umanitare, folosirea fotografiei inculpatului, imprimarea şi distribuirea cupoanelor:
"(…) Arăt că am fost angajată a Fundaţiei Umanitare A. încă de la înfiinţare, în calitate de director executiv.(…) Fundaţia era condusă de un consiliu, din care făceau parte A., E., F. şi B.. La un moment dat, A. s-a retras din motive personale, dar nu am ştiut care sunt aceste motive. La începutul fiecărui an, eu împreună cu voluntarii care lucrau pentru fundaţie propuneam activităţi umanitare ce urmau să fie desfăşurate în acel an, iar consiliul director le aproba. De finanţarea acestor activităţi mă ocupam eu, în sensul că mergeam pe la diferite firme şi solicitam sponsorizări pentru aceste activităţi. Această activitate de distribuire a unor cupoane pentru achiziţionarea de medicamente am avut-o eu in agendă încă de la sfârşitul anului 2011, am prezentat-o consiliului director în luna ianuarie şi probabil decizia de a fi organizată s-a luat în jurul datei de 20 februarie.(…) Arăt că după ce am stabilit finanţarea (…), am avut o discuţie cu dl B., noul preşedinte al fundaţiei şi acesta mi-a spus să mă ocup de acea activitate, am decis cum să arate acele cupoane şi am folosit o poză a dlui A. pentru a fi imprimată pe fiecare cupon. Poza am luat-o dintr-o bază de date pe care fundaţia o avea la dispoziţie, poza respectivă fiind făcută la momentul la care a luat fiinţă fundaţia şi când am promovat-o prin diferite afişe puse îin oraş cu această poză a dlui A., dar şi cu alte poze. Arăt că nu am cerut nimănui din consiliul director opinia cu privire la modul cum trebuie să arate cuponul(…) Nici pe dl. A. nu l-am consultat cu privire la folosirea fotografiei respective. Tipărirea cupoanelor a avut loc la începutul lunii aprilie(…).Contractele cu farmaciile agreate au fost încheiate tot de mine şi ideea despre cum trebuia să se desfăşoare toată această acţiune a fost exclusiv a mea. L-am sunat o singură dată pe dl B., noul preşedinte ca să îl informez că demarez această acţiune, dar acesta era bolnav, motiv pentru care m-am ocupat singură pe mai departe de această acţiune fără a informa şi fără a cere vreo aprobare membrilor consiliului director(…)".
Prin urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători constată că din probele administrate rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul A., candidat la funcţia de primar al Municipiului Constanţa, în calitate de preşedinte al Fundaţiei Umanitare "A." s-a implicat, în cursul lunii mai 2012, în activităţile de distribuire, către cetăţeni cu drept de vot, a unor bonuri valorice medicale, care permiteau titularilor, persoane în etate, procurarea cu titlu gratuit de medicamente în valoare de 25 lei, de la farmaciile agreate, cu scopul determinării acestora să-l voteze în funcţia pentru care candida.
Alăturarea, pe acelaşi bon valoric, a numelui, imaginii şi sloganului electoral al inculpatului A. cu denumirea fundaţiei nu reprezintă decât o încercare de a se masca oferirea de bunuri alegătorilor, într-o perioadă în care, prin lege, candidaţilor la funcţiile din cadrul administraţiei publice locale le era interzis acest lucru. Sub acest aspect, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători constată că are relevanţă şi împrejurarea redată în procesul-verbal încheiat de organele de poliţie la data de 21 mai 2012 şi în planşele foto ataşate acestuia cu privire la existenţa triplei identităţi între imaginea inculpatului A., culorile folosite şi sloganurile înscrise atât pe bonurile valorice medicale, cât şi pe materialele electorale oficiale (afişe, bannere) expuse pe raza teritorială a Municipiului Constanţa, în timpul campaniei electorale pentru alegerile locale.
Astfel, bonurile valorice medicale tipărite de fundaţie în culorile electorale ale inculpatului (alb şi violet), prezentau aceeaşi imagine a candidatului la funcţia de primar al Municipiului Constanţa, care purta aceleaşi obiecte vestimentare şi avea aceeaşi ipostază (cu mâna stângă îndreptată spre pieptul său, iar mâna dreaptă îndreptată spre privitor) ca şi afişele şi bannerele electorale proprii, pe ambele feţe ale cupoanelor fiind inscripţionat sloganul electoral al acestuia, respectiv "Câştigă A., Câştigi şi Tu", intenţia ambilor inculpaţi fiind aceea de a crea în mintea alegătorului convingerea recompensei anticipate în schimbul votului favorabil acordat candidatului A.
Totodată, se reţine că, prin intermediul scrisorilor transmise prin poştă alegătorilor, în perioada 09 -14 mai 2012, inclusiv pe durata campaniei electorale, candidatul A. i-a îndemnat pe pensionari să valorifice bonurile medicale primite cadou, dar numai după validarea acestora la sediul "Primăriei Constănţenilor", activitate desfăşurată sub supravegherea sa de personalul inculpatei Fundaţia Umanitară "A.". Toate acestea au avut ca dublu scop generarea confuziei cu privire la calitatea pe care inculpatul o avea şi crearea percepţiei în mintea alegătorilor că A., candidat la funcţia de primar, va continua măsurile umanitare de întrajutorare şi în cazul în care ar fi fost ales, în condiţiile în care acesta şi-a arogat calitatea de "primar al constănţenilor". În acest context apare lipsit de relevanţă faptul că titularilor de bonuri valorice nu li s-a solicitat textual, la momentul validării acestora, să-l aleagă pe inculpat pentru funcţia de primar, aşa cum au declarat martorii V., S., P., LL., MM. .
Instanţa de apel constată că, în realitate, prin toate activităţile desfăşurate (luarea deciziei de organizare a campaniei umanitare, secondată de retragerea formală a inculpatului din organele de conducere ale fundaţiei, dar şi din cea de membru fondator, până la emiterea, distribuirea şi validarea bonurilor medicale, valorificate ulterior în farmaciile agreate), s-a urmărit obţinerea votului titularilor de cupoane, de către candidatul la funcţia de primar, demersuri care, pentru a li se crea o aparenţă de legalitate, au fost derulate prin intermediul Fundaţiei Umanitare "A.", caracterul lor ilicit fiind disimulat de acţiunea de ajutorare a persoanelor în etate (pensionari cu posibilităţi materiale reduse).
Aşadar, în cauză s-a dovedit implicarea inculpatului în acţiunea Fundaţiei Umanitare "A." de distribuire a bonurilor valorice medicale către populaţie, prin faptul că a participat, în luna ianuarie 2012, la luarea deciziei de derulare a campaniei umanitare de ajutorare a persoanelor defavorizate, constând în împărţirea, cu titlul gratuit, de cupoane, în schimbul cărora fiecare deţinător putea să-şi procure medicamente, în valoare de 25 lei, întrucât acesta, în mod cert, era informat şi avizat despre activităţile cu scop umanitar stabilite de membrii fundaţiei încă din luna ianuarie 2012, neavând nicio de relevanţă cine şi cum a avut iniţiativa de a folosi fotografia sa pe cupoanele valorice medicale, câtă vreme, în perioada de referinţă, a fost deseori văzut la sediul Primăriei constănţenilor discutând cu alegătorii, fapt ce denotă fără dubiu că acesta a conştientizat posibilitatea suprapunerii/confundării activităţilor umanitare cu cele specifice campaniei electorale în care era în mod direct implicat.
La data la care inculpatul A. a luat parte, în calitate de preşedinte şi membru al Consiliului director al fundaţiei, la adoptarea hotărârii privind iniţierea acţiunii de oferire a produselor farmaceutice către persoane defavorizate, cunoştea că urmează să candideze pentru funcţia de primar, deoarece, aşa cum a arătat în faţa primei instanţe, primise din partea partidului propunerea de a candida la alegerile locale.
Concluzionând, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, constată nefondate susţinerile inculpatului referitoare la lipsa elementelor de tipicitate ale infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată şi, pe cale de consecinţă, reţine că acţiunile întreprinse de acesta, constând în iniţierea, distribuirea şi validarea bonurilor valorice medicale oferite cadou pensionarilor, pentru a-şi procura medicamente în valoare de 25 lei, în scopul determinării alegătorilor să-l voteze pentru funcţia de primar al Municipiului Constanţa, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 109 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 67/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Faţă de considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, va respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 192 din 12 martie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2012, urmând a-l obliga la cheltuieli judiciare către stat, potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen., conform dispozitivului.
2. În ceea ce priveşte apelul formulat de apelanta inculpată persoană juridică Fundaţia Umanitară A. împotriva sentinţei penale nr. 192 din 12 martie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2012, instanţa de control judiciar reţine următoarele:
În şedinţa publică din data de 22 mai 2017, numitul B., în calitate de reprezentant legal al inculpatei persoană juridică Fundaţia Umanitară A., prezent personal şi asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat VV., a declarat că îşi retrage calea de atac formulată în cauză.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, constată că potrivit dispoziţiilor art. 415 alin. (1) din C. proc. pen. "Până la închiderea dezbaterilor la instanţa de apel persoana vătămată şi oricare din părţi îşi poate retrage apelul declarat".
Faţă de cele mai sus arătate instanţa de control judiciar, în temeiul art. 415 alin. (1) din C. proc. pen. urmează să ia act de manifestarea de voinţă liber exprimată de apelanta inculpată persoană juridică Fundaţia Umanitară A., de retragere a apelului formulat împotriva sentinţei penale nr. 192 din 12 martie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2012.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga şi apelanta inculpată Fundaţia Umanitară A. la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata persoană juridică Fundaţia Umanitară A., în sumă de 360 lei, precum şi onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A., până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 90 lei, vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul A. împotriva sentinţei penale nr. 192 din 12 martie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2012.
Ia act de retragerea apelului formulat de inculpata persoană juridică Fundaţia Umanitară A. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă apelantul inculpat A. la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat şi apelanta inculpată Fundaţia Umanitară A. la plata sumei de 100 lei, cu acelaşi titlu.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata persoană juridică Fundaţia Umanitară A., în sumă de 360 lei, precum şi onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A., până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 90 lei, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 13 noiembrie 2017.