Ședințe de judecată: Ianuarie | | 2025
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 1025/2016

Şedinţa publică din data de 31 martie 2016

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A., în calitate de primar al comunei Ploscuţeni, judeţul Vrancea, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. x din 10 iunie 2014, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, prin care s-a contestat existenţa unei stări de incompatibilitate, în sensul prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, respectiv că începând cu data de 1 septembrie 2013 - până în prezent, exercita simultan funcţia de primar cât şi cea de membru în cadrul Consiliului de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Ploscuţeni, judeţul Vrancea.

2. Hotărârea Curţii de apel

Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 191 din 1 octombrie 2014, a admis acţiunea şi a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x din 10 iunie 2014 întocmit de pârâta A.N.I.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei Curţii de apel a formulat recurs pârâta ANI, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta a susţinut că:

• hotărârea instanţei de fond este bazată pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente;

• hotărârea instanţei de fond încalcă principiul neretroactivităţii şi principiul ultra-activităţii legii civile întrucât în perioada evaluată, art. 96 din Legea nr. 1/2011 prevedea că primarul avea obligaţia de a-şi desemna un reprezentant în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ de stat, nu să participe personal.

O.U.G. nr. 14/2014, act normativ care a modificat reglementarea menţionată mai sus, a intrat în vigoare ulterior datei avute în vedere de inspectorul de integritate atunci când a constatat că reclamantul se află în incompatibilitate.

4. Procedura derulară în recurs

Pe baza recursului şi a întâmpinării formulate în cauză, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. s-a întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, care a fost comunicat părţilor potrivit încheierii din data de 20 noiembrie 2015.

Prin Încheierea din data de 22 ianuarie 2016, completul filtru a admis în principiu recursul, potrivit disp. art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., fixând termen de judecată pe fond cu citarea părţilor.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor recurentei şi a apărărilor intimatului, după reevaluarea ansamblului probator administrat în cauză şi a cadrului normativ aplicabil, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele expuse în continuare.

Intimatul-reclamant a supus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ, în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, Raportul de evaluare nr. x din 10 februarie 2014, prin care s-a constatat că reclamantul se afla în stare de incompatibilitate începând cu data de 1 septembrie 2013 - prezent, prin încălcarea dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Mai concret s-a reţinut că în perioada evaluată, reclamantul a deţinut simultan calitatea de Primar al comunei Ploşcuţeni, judeţul Vrancea (validat prin Sentinţa nr. 5 din 21 iunie 2012) cât şi pe cea de membru al Consiliului de Administraţie al Şcolii Gimnaziale a comunei Ploşcuţeni (desemnat prin Decizia nr. 35 din 30 septembrie 2013).

Curtea de apel a reţinut că art. 96 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, în temeiul căruia s-a constatat starea de incompatibilitate a fost ulterior modificat prin O.U.G. nr. 49 din 26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative.

De asemenea, a apreciat că trebuie avut în vedere scopul urmărit de legiuitor atât în momentul adoptării art. 96 din Legea nr. 1/2011, precum şi modificarea ulterioară a acestei norme legale prin O.U.G. nr. 49/2014, care preciza în mod expres că primarul participă în consiliul de administraţie al şcolii, tocmai pentru eficientizarea activităţii unităţilor de învăţământ.

Considerentele decisive ale sentinţei sunt corecte, fiind însuşite de instanţa de control judiciar.

Referitor la interpretarea eronată a prevederilor legale de către instanţa de fond, Înalta Curte reţine că este adevărat că în finalul considerentelor sentinţei recurate, judecătorul fondului concluzionează că "în speţă nu există un conflict de interese".

Această împrejurare constituie însă o simplă eroare, având în vedere că în considerentele sentinţei instanţa analizează în concret elementele ce ar putea conduce la stabilirea unei stări de incompatibilitate, prin prisma disp. art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Contrar susţinerilor recurentei, instanţa apreciază că nu suntem în prezenţa unui raţionament bazat pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente, întrucât Curtea de apel a indicat şi analizat corect elementele ce configurau starea de incompatibilitate, precum şi dispoziţiile legale incidente.

Nici critica referitoare la încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile nu poate fi reţinută în cauză.

Instanţa de fond a subliniat în mod expres faptul că "susţinerea recurentului în sensul că prin succesiunea cronologică a textelor prevăzute de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 şi art. 96 din Legea nr. 1/2011 ar fi abrogat tacit prima dispoziţie, nu poate fi reţinută".

Ceea ce susţine, însă, instanţa de fond este că în raport de scopul urmărit de legiuitor la momentul adoptării art. 96 din Legea nr. 1/2011, precum şi luând în considerare modificarea ulterioară a acestei norme prin O.U.G. nr. 49/2014, prezenţa primarului în consiliul de administraţie al şcolii nu poate urmări decât o eficientizare a activităţii unităţilor de învăţământ, prin identificarea în timp util a deficienţelor şi luarea măsurilor ce se impun.

Înalta Curte reţine că potrivit disp.art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 1/2011, în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial din Consiliul de administraţie face parte şi un reprezentant al primarului. Dispoziţia legală a fost modificată prin O.U.G. nr. 49 din 26 iunie 2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, în sensul că din consiliul de administraţie a unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial face parte, printre alţii şi primarul sau un reprezentant al acestuia.

Este necontestat că dispoziţia legală aplicabilă perioadei evaluate este cea anterioară modificării prin O.U.G. nr. 49/2014, însă raportat la scopul urmărit de legiuitor atât la momentul adoptării art. 96 din Legea nr. 1/2011, cât şi ulterior prin modificările aduse, apare ca excesivă concluzia recurentei în sensul soluţiei administrative în raportul de evaluare.

Înalta Curte are în vedere şi disp. art. 20 din Legea nr. 1/2011, care prevăd că autorităţile administraţiei publice locale asigură, în condiţiile legii, buna desfăşurare a învăţământului pre-universitar în localităţile în care acestea îşi exercită autoritatea, iar neîndeplinirea de către autorităţile publice locale a obligaţiilor ce le revin în organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar se sancţionează conform legii.

În ceea ce priveşte situaţia concretă a intimatului-reclamant, acesta a fost desemnat membru în consiliul de administraţie al Şcolii Gimnaziale Ploşcuţeni începând cu 1 septembrie 2013 (Decizia nr. 35/2013 privind constituirea Consiliului de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Ploşcuţeni).

În această calitate, intimatul a participat la 8 şedinţe ale consiliului de administraţie, care au avut ca unic obiect aprobarea fondurilor necesare achitării drepturilor băneşti aferente personalului didactic care solicită cheltuieli de deplasare din localitatea de reşedinţă la locul de muncă.

În aceste condiţii, raportat la perioada de timp redusă cuprinsă între data desemnării intimatului în consiliul de administraţie - 1 septembrie 2013 şi data modificării dispoziţiei legale în temeiul căreia reclamantul în calitate de primar avea posibilitatea să participe la şedinţele consiliului de administraţie - 26 iunie 2014 (intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 49/2014 care modifica disp. art. 96 din Legea nr. 1/2011) şi având în vedere scopul urmărit de legiuitor, anume acela de a asigura organizarea şi desfăşurarea eficientă a activităţii unităţilor de învăţământ, soluţia administrativă dispusă prin raportul de evaluare atacat apare ca excesivă şi din perspectiva principiului proporţionalităţii.

În plus, Înalta Curte reţine că O.U.G. nr. 49/2014 a intervenit înainte de definitivarea situaţiei juridice a reclamantului generată de raportul de evaluare a incompatibilităţii.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte apreciază că soluţia judecătorului fondului este judicioasă, astfel că în temeiul disp. art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 C. proc. civ., va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva Sentinţei civile nr. 191 din 1 octombrie 2014 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 martie 2016.

Procesat de GGC - MM