Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 24 august 2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, furnizarea unor informaţii de interes public pe care le-a solicitat la datele de 15 iulie 2015 şi, respectiv 22 iunie 2015.
Prin Sentinţa nr. 60 din 22 ianuarie 2016, Tribunalul Argeş a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
A reţinut instanţa că reclamantul contestă un act emis de o autoritate publică centrală, fiind aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
2. Hotărârea celei de-a doua instanţe
Curtea de Apel Piteşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 39 din 22 februarie 2016, a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.
A reţinut instanţa că, potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, tribunalul este competent a se pronunţa asupra cererii reclamantului de obligare a pârâtului la comunicarea informaţiilor de interes public.
Constatând ivit conflict negativ de competenţă, în baza art. 133 C. proc. civ., instanţa a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte reţine că obiectul cauzei îl reprezintă refuzul pârâtei Inspecţia Judiciară de a răspunde cererilor reclamantului de comunicare a unor informaţii de interes public.
Potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale prevăzute de prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice.
Prin urmare, din punct de vedere al competenţei materiale, secţia de contencios administrativ a tribunalului este competentă a soluţiona cererea reclamantului, care se consideră vătămat în dreptul său de acces la informaţii de interes public.
Din punct de vedere al competenţei teritoriale, în cauză, reclamantul, domiciliat în Piteşti, a ales să se adreseze tribunalului în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul, Tribunalul Argeş.
4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Argeş.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, în favoarea Tribunalului Argeş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 martie 2016.
Procesat de GGC - MM