Ședințe de judecată: Decembrie | | 2022
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia I civilă

Decizia nr. 186/2019

Şedinţa publică din data de 30 ianuarie 2019

Asupra conflictului negativ de competenţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 18 septembrie 2018 pe rolul Judecătoriei Alexandria, A., executor judecătoresc, a solicitat încuviinţarea executării silite prin toate formele împotriva debitoarei B., pentru realizarea obligaţiei de plată a sumei de 4.014,76 RON reprezentând debit principal, dobânda aferentă creditului acordat, comision bancar restant, în temeiul titlului executoriu reprezentat de cerere de credit nr. x din 4 iulie 2007, modificat prin actul adiţional nr. x din 16 septembrie 2011, în dosarul de executare nr. 926/2018.

Prin Sentinţa civilă nr. 2993 din 9 octombrie 2018, Judecătoria Alexandria a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu. În baza art. 127 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, având ca obiect încuviinţare executare silită, în favoarea Judecătoriei Ploieşti.

S-a reţinut, în esenţă, în raport de prevederile art. 127 C. proc. civ., că debitorul are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Alexandria.

Judecătoria Ploieşti, prin încheierea din 22 octombrie 2018, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu. A declinat competenţa de soluţionare a cererii, având ca obiect încuviinţare executare silită, în favoarea Judecătoriei Alexandria. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă. A înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului.

S-a reţinut, în esenţă, că verificarea competenţei trebuia să se realizeze la primul termen de judecată, în contextul în care reclamantul a ales instanţa potrivit dispoziţiilor art. 651 C. proc. civ.

Analizând conflictul de competenţă, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ. raportate la cele ale art. 133 pct. 2 din cod, Înalta Curte reţine următoarele:

Acţiunea ce face obiectul învestirii instanţei este o cerere de încuviinţare a executării silite, formulată de executorul judecătoresc A. la cererea creditoarei C. SARL împotriva debitoarei B.

Se observă că instanţa competentă a soluţiona cauza potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., respectiv Judecătoria Alexandria, şi-a declinat competenţa în considerarea dispoziţiilor art. 127 din cod şi a calităţii debitoarei de grefier în cadrul instanţei.

Dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. reglementează situaţia particulară a litigiilor în care este implicat un judecător în calitate de reclamant sau de pârât, raţiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluţionare părtinitoare a cauzei, din pricina calităţii părţii.

Textul de lege se aplică întocmai şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor şi vizează două situaţii, respectiv când una din aceste persoane are legitimare procesuală activă (este reclamant) şi când are legitimare procesuală pasivă (este pârât).

În speţă însă nu se pune problema incidenţei acestui text de lege. Astfel, obiectul acţiunii cu care a fost învestită instanţa este o cerere de încuviinţare a executării silite, care se judecă în procedură necontencioasă.

Potrivit art. 527 C. proc. civ., sunt supuse procedurii necontencioase cererile pentru soluţionarea cărora este nevoie de intervenţia instanţei, fără însă a se urmări stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană.

Art. 666 C. proc. civ., care reglementează soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite, stipulează în sensul că debitorul nu participă la judecarea cererii, nu este citat, nu i se comunică şi nu poate ataca încheierea.

Ca atare, încuviinţarea executării silite intră în categoria procedurilor necontencioase, pentru a căror soluţionare, deşi este nevoie de intervenţia instanţei, nu se urmăreşte stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană.

Or, în aceste circumstanţe, art. 127 C. proc. civ. nu-şi găseşte aplicabilitate în cauză, nefiind întrunită condiţia pentru care a fost instituită o atare reglementare, respectiv aceea a înlăturării oricărei suspiciuni de soluţionare părtinitoare a cauzei din pricina calităţii părţii.

Pentru aceste motive, constatându-se greşita dezînvestire a Judecătoriei Alexandria, va fi stabilită competenţa de soluţionare în favoarea acestei instanţe, în acord cu dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alexandria.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 30 ianuarie 2019.

Procesat de GGC - CT