Asupra cererii de revizuire de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea instanţei disciplinare
Prin Hotărârea nr. 23J din 31 octombrie 2016, secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate, a hotărât următoarele: admite în parte acţiunea disciplinară exercitată de Inspecţia Judiciară; în baza art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004, aplică pârâtei A., judecător în cadrul Judecătoriei Arad, sancţiunea disciplinară constând în "excluderea din magistratură", pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza întâi şi lit. j) din aceeaşi lege; respinge acţiunea disciplinară pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. t) teza a doua din Legea nr. 303/2004, ca neîntemeiată.
2. Decizia prin care a fost soluţionat recursul declarat împotriva hotărârii instanţei disciplinare
Prin Decizia civilă nr. 266 din 9 octombrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, a respins, ca nefondate, recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 23J din 31 octombrie 2016, pronunţată de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în materie disciplinară, în Dosarul nr. x/2016 şi recursurile declarate de A., judecător în cadrul Judecătoriei Arad, împotriva aceleiaşi hotărâri, precum şi împotriva încheierii din 14 septembrie 2016 şi încheierii din camera de consiliu de la 3 ianuarie 2017, pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în materie disciplinară în Dosarul nr. x/2016.
3. Contestaţia în anulare formulată împotriva deciziei pronunţate în recurs
Împotriva Deciziei civile nr. 266 din 9 octombrie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2017, recurenta-pârâtă A. a formulat contestaţie în anulare, în temeiul dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 şi 3 C. proc. civ., care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, sub nr. x/2017.
4. Decizia pronunţată în soluţionarea contestaţiei în anulare
Prin Decizia civilă nr. 2 din 15 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. x/2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, a respins, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de A. împotriva Deciziei civile nr. 266 din 9 octombrie 2017, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2017.
5. Cererea de revizuire
Contestatoarea A. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei menţionate la pct. 4 din prezenta decizie, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., pentru criticile expuse în cele ce succed.
Compunerea completului de 5 judecători - Civil 1 pentru anul 2018, care a pronunţat Decizia nr. 2/2018, a fost stabilită prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 68/2017.
Prin Decizia nr. 685/2018, Curtea Constituţională a constatat că, încă din anul 2014, a constatat existenţa unui conflict de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, generat de hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnaţi prin tragere la sorţi doar 4 dintre cei 5 membri ai completurilor de 5 judecători, contrar dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 255/2013.
Faţă de această situaţie, calea de atac ce a făcut obiectul Dosarului nr. x/2017, în care a fost pronunţată Decizia nr. 2/2018 a fost soluţionată de un complet nelegal constituit. Curtea Constituţională a reţinut că Decizia nr. 685/2018 se aplică de la data publicării sale, atât situaţiilor pendinte, respectiv în cauzele aflate în curs de judecată, precum şi în cele finalizate în măsura în care justiţiabilii sunt încă în termenul de exercitare a căilor de atac extraordinare corespunzătoare, cât şi situaţiilor viitoare.
În cauză, revizuenta susţine că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire pentru argumentele arătate în continuare.
Înscrisul nou invocat este Decizia Curţii Constituţionale nr. 685/2018, iar jurisprudenţa şi doctrina sunt unanime în a considera că şi un înscris ulterior pronunţării hotărârii judecătoreşti supuse revizuirii poate fi considerat înscris nou dacă se referă la situaţii sau înscrisuri anterioare, preexistente rămânerii definitive a hotărârii atacate.
În cauză, înscrisul nou invocat este obţinut ulterior pronunţării hotărârii supuse revizuirii, însă se referă la situaţii anterioare, respectiv la Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 68/2017 privind compunerea completurilor de 5 judecători pentru anul 2018 şi la nerespectarea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, inclusiv la momentul desemnării completului care a soluţionat recursul în cauza pendinte.
În raport cu dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe, garantat de art. 6 din Convenţie şi a principiului certitudinii juridice, revizuirea unei hotărâri irevocabile poate interveni numai pentru un "defect fundamental", care a devenit cunoscut numai după terminarea procesului (cauza Popescu Stanca împotriva României). Instanţa supremă a statuat cu valoare de principiu că o hotărâre judecătorească intervenită într-o cauză după soluţionarea unui alt litigiu, poate fi considerată în anumite situaţii ca un act nou în sensul art. 322 pct. 5 C. proc. civ. din 1865 [art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. din 2010], care să poată fi invocat într-o cerere de revizuire. În acest sens, este invocată şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 233/2017.
Referitor la imposibilitatea prezentării înscrisului, revizuenta reiterează faptul că înscrisul nou este ulterior hotărârii supuse revizuirii şi susţine că acest înscris este determinant, întrucât, dacă ar fi fost cunoscut, ar fi condus la constatarea nulităţii Hotărârii Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 68/2017, prin care a fost stabilită compunerea completului de 5 judecători - Civil 1 pentru anul 2018, şi la soluţionarea contestaţiei în anulare într-o altă compunere, astfel încât hotărârea pronunţată nu ar mai fi fost nulă absolut.
6. Apărările intimatei Inspecţia Judiciară
Intimata Inspecţia Judiciară a formulat concluzii scrise, prin care a invocat inadmisibilitatea cererii de revizuire, motivat de faptul că decizia supusă revizuirii nu a fost dată pe fondul recursului. Totodată, intimata argumentează că, faţă de Decizia Curţii Constituţionale nr. 685/2018, revizuenta avea deschisă calea contestaţiei în anulare, în măsura în care ar fi invocat în faţa completului încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanţei. Se mai arată că, în ipoteza în care, după soluţionarea cauzei a fost pronunţată o decizie a Curţii Constituţionale, legiuitorul a reglementat motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curţi
La termenul de judecată de astăzi, instanţa a rămas în pronunţare cu privire la admisibilitatea cererii de revizuire, în temeiul art. 513 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia "Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază".
Analizând cererea de revizuire, în raport cu motivul prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este inadmisibilă, pentru considerentele următoare.
Conform art. 509 alin. (1) pct. 5 şi alin. (2) C. proc. civ.:
"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [...]
5. după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor.
(2) Pentru motivele de revizuire prevăzute la alin. (1) pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7 - 10 sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul."
Din interpretarea literară a textelor procedurale citate, rezultă că prima dintre condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. rezidă în faptul că este supusă revizuirii numai o hotărâre pronunţată asupra fondului sau care evocă fondul, întrucât motivul de revizuire invocat nu este enumerat în cuprinsul alin. (2) al articolului printre motivele în cazul cărora sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.
Contrar susţinerilor revizuentei, în jurisprudenţă şi doctrină s-a reţinut că nu sunt hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul cele pronunţate în soluţionarea unei contestaţii în anulare.
Spre exemplu, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a reţinut că este inadmisibilă cererea de revizuire formulată împotriva hotărârii prin care a fost soluţionată o contestaţie în anulare, întrucât aceasta nu îndeplineşte cerinţa de admisibilitate de a fi pronunţată asupra fondului sau de a evoca fondul (Deciziile nr. 385 din 19 februarie 2016, nr. 210 din 31 ianuarie 2017, nr. 434 din 14 martie 2017 şi nr. 466 din 16 martie 2017 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, publicate pe pagina de internet a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în secţiunea de jurisprudenţă).
Astfel fiind, nu pot fi primite susţinerile prin care revizuenta tinde să argumenteze teoria că hotărârea pronunţată în contestaţia în anulare este o hotărâre pronunţată asupra fondului întrucât analizează condiţiile acestei căi de atac, privite ipso facto ca litigiu de fond.
În consecinţă, întrucât nu este îndeplinită cerinţa preliminară de admisibilitate a cererii de revizuire referitoare la hotărârile ce pot forma obiectul acestei căi extraordinare de atac de retractare, are caracter superfluu analiza subsecventă a faptelor pe care se întemeiază cererea din perspectiva motivului prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 513 alin. (3) raportat la art. 509 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire dedusă judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de A. împotriva Deciziei nr. 2 din 15 ianuarie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completul de 5 judecători, în Dosarul nr. x/2017.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 ianuarie 2019.
Procesat de GGC - CT