Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 21 iulie 2016, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, anularea art. 2 alin. (1) lit. c), d) şi e) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 567/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 130/2015.
La data de 24 octombrie 2016, reclamanta a solicitat suspendarea judecăţii cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 685 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, invocată în Dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, care a dispus trimiterea excepţiei la Curtea Constituţională.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 3483 din 11 noiembrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de suspendare a judecăţii cauzei, ca neîntemeiată şi a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca nefondată.
3. Cererea de recurs
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A., pentru motive pe care le-a încadrat în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
4. Apărările formulate în cauză
Intimatul-pârât Guvernul României a formulat note scrise solicitând respingerea recursului ca nefondat.
5. Procedura derulată în recurs
Prin rezoluţia întocmită la data de 03 februarie 2017, s-a stabilit în sarcina recurentei-reclamante obligaţia de a timbra cererea de recurs cu suma de 100 RON, sub sancţiunea nulităţii cererii, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, obligaţie care i-a fost adusă la cunoştinţa părţii la data de 07 februarie 2017.
La data de 20 februarie 2019, printr-un email transmis la dosar, recurenta-reclamantă a comunicat instanţei că nu mai susţine recursul formulat, în raport de soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate invocată în Dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti şi, prin urmare, înţelege să nu mai completeze taxa judiciară de timbru.
6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând excepţia nulităţii recursului pentru netimbrare, a cărei analiză este prioritară, în considerarea prevederilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte o va admite pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei judiciare de timbru, conform legii, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.
În speţă, se reţine că, deşi recurentei-reclamante i-a fost adusă la cunoştinţă obligaţia de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, datorată conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, partea nu şi-a îndeplinit obligaţia menţionată, devenind astfel incidentă sancţiunea nulităţii prevăzută de art. 486 alin. (3) C. proc. civ.
De altfel, prin înscrisul aflat la dosarului, recurenta-reclamantă a arătat că înţelege să nu mai timbreze cererea de recurs, având în vedere soluţia nefavorabilă pronunţată de Curtea Constituţională asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicată în Dosarul nr. x/2016 aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte, constatând că recursul nu îndeplineşte cerinţa prevăzută de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., în temeiul art. 496 raportat la art. 486 alin. (3) C. proc. civ., va anula recursul, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul formulat de reclamanta A. împotriva Sentinţei nr. 3483 din 11 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 februarie 2019.
Procesat de GGC - CT