Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, iniţial la secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Inspecţia Muncii Bucureşti şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligate pârâtele, în solidar, la repararea prejudiciului moral cauzat, respectiv la plata sumei de 200 000 RON, să se constate încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului de către Judecătoria Constanţa, în dosarul nr. x/2017, anularea Dosarului de accident de muncă şi a Formularului de înregistrare a accidentului de muncă FIAM nr. 80/2012 avizat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa şi confirmat de către Inspecţia Muncii Bucureşti.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
Prin încheierea de şedinţă din data de 29 mai 2018, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost admisă excepţia necompetenţei funcţionale, dispunându-se declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Bucureşti.
Prin Sentinţa nr. 5481 din 20 septembrie 2018, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Prin Sentinţa nr. 1857 din 3 decembrie 2018, Tribunalul Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
Constatând ivit conflict negativ de competenţă, instanţa, în temeiul art. 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.
Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte reţine că litigiul de faţă vizează, în esenţă, repararea prejudiciului moral cauzat, respectiv obligarea la plata sumei de 200.000 RON, constatarea încălcării art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului de către Judecătoria Constanţa, în dosarul nr. x/2017, anularea Dosarului de accident de muncă şi a Formularului de înregistrare a accidentului de muncă FIAM nr. 80/2012 avizat de Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa şi confirmat de către Inspecţia Muncii Bucureşti.
Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 - "Reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanţa de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale".
Din analiza dispoziţiilor legale menţionate, se constată că, în raport de obiectul acţiunii, sub aspectul competentei de soluţionare, aceasta aparţine fie instanţei de la domiciliul reclamantei, fie instanţei de la domiciliul pârâtului, stabilirea acestei competenţe, ce are un caracter alternativ, aparţinând în mod exclusiv reclamantei, fiind circumscrisă principiului disponibilităţii ce guvernează procesul civil lato sensu.
Alineatul (3) al art. 10 din Legea nr. 554/2004 cuprinde o normă edictată în favoarea reclamantului, care are dreptul să aleagă între instanţa de la domiciliul său şi instanţa în a cărei rază teritorială se află sediul pârâtului.
Competenţa teritorială în materia contenciosului administrativ are caracter alternativ şi nu se poate invoca excepţia de necompetenţă teritorială dacă a fost învestită una dintre cele doua instanţe prevăzute alternativ, în cauză prima instanţă învestită fiind cea de la sediul pârâtei Inspecţia Muncii Bucureşti, respectiv Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.
Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii Inspecţia Muncii Bucureşti şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 28 februarie 2019.
Procesat de GGC - MM