Ședințe de judecată: Iulie | | 2024
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 357/2018

Şedinţa publică din data de 02 februarie 2018

Asupra admisibilităţii în principiu a recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 06.07.2015 contencios administrativ şi fiscal la data de 06.07.2015 reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi formulând contestaţie împotriva interdicţiei emise de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră- Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, B. nr. x/26.06.2015, solicitând anularea măsurii privind interzicerea intrării în ţară pentru perioada de 5 ani şi anularea consemnului nominal de nepermitere a intrării la frontieră instituit în evidenţele IGPF.

În argumentele prezentate în susţinerea acţiunii, reclamantul a arătat în esenţă că măsura este nelegală şi netemeinică, fiind disproporţionată raportat la gravitatea contravenţiei săvârşite, învederând şi faptul că este de etnie română. A invocat caracterul facultativ al aplicării măsurii.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1063 alin. (5) din O.U.G. nr. 194/2002 cu modificările ulterioare, Legea nr. 176/2013, art. 41 alin. (1) din Constituţia Românei.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 29 din 12 ianuarie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate pasivă.

Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 29 din 12 ianuarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a promovat recurs reclamantul A., în condiţiile art. 483 din Noul C. proc. civ. ( în continuare noul C. proc. civ.).

Se constată că recurentul-reclamant A. a invocat ca temei legal al căii de atac exercitate prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 C. proc. civ., prin raportare la O.U.G. nr. 194/2002, privind regimul străinilor in România.

În acest sens, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Recurentul a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi pct. 8 din noul C. proc. civ.

Apărările formulate in cauză

Intimatul - pârât Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi a formulat întâmpinare în cauză prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Cu privire la cererea de recurs. Soluţia şi considerentele instanţei de control judiciar

Având în vedere criticile expuse de recurentul-reclamant în cererea de recurs, precum şi din perspectiva hotărârii atacate, Înalta Curte apreciază că argumentele prezentate în susţinerea recursului pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., dar având în vedere dispoziţiile art. 457 alin. (1) din acelaşi cod prin care s-a statuat că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, hotărârea instanţei este fără cale de atac, astfel că recursul apare ca inadmisibil.

Examinând cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, in stanţă din oficiu Înalta Curte constată că aceasta este fondată şi urmează a o admite, cu consecinţa respingerii recursului declarat în cauză, pentru următoarele considerente:

În prezenta cauză, având ca obiect contestaţie împotriva interdicţiei emise de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră- Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iaşi, B. nr. x/26.06.2015 prin care reclamantul a solicitat anularea măsurii privind interzicerea intrării în ţară pentru perioada de 5 ani şi anularea consemnului nominal de nepermitere a intrării la frontieră instituit în evidenţele IGPF, sunt aplicabile dispoziţiile art. 1063 alin. (5) din O.U.G. nr. 194/2002"( variata aplicabilă la data de 26 iunie 2015) privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare prevede că:

(3) "Măsura de interzicere a intrării în România poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea care a dispus această măsură.

Contestaţia nu suspendă executarea măsurilor de îndepărtare.

Hotărârea instanţei este definitivă

Având în vedere dispoziţiile art. 634 C. proc. civ., care definesc noţiunea de hotărâre definitivă, dar şi pe cele ale art. 483 alin. (1) C. proc. civ., care enumeră categoriile de hotărâri împotriva cărora se poate promova calea de atac a recursului, se apreciază că decizia Curţii de Apel nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, având caracter definitiv.

Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta", iar art. 483 alin. (1) arată că sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile prevăzute de lege."

În consecinţă, sentinţa recurată nu face parte din categoria hotărârilor care, potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., pot fi atacate cu recurs.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ. cu referire la art. art. 1063 alin. (5) din O.U.G. nr. 194/2002" (varianta aplicabilă la data de 26 iunie 2015) privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), Curtea va admite excepţia inadmisibilităţii recursului şi va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A., ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 29 din 12 ianuarie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 02 februarie 2018.