Ședințe de judecată: Martie | | 2026
Sunteți aici: Pagina de început » Detalii jurisprudență

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal

Decizia nr. 1014/2019

Şedinţa publică din data de 28 februarie 2019

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, la data de 29 martie 2018, reclamanta SC A. SRL a chemat în judecată pe pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună suspendarea executării proceselor-verbale nr. x din 07 ianuarie 2016, nr. y din 08 ianuarie 2016 şi nr. z din 08 ianuarie 2016 privind constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare, emise de pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr. x/2016, aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 88 din 30 mai 2018, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis cererea formulată de reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi, în consecinţă: a dispus suspendarea executării proceselor-verbale nr. x din 07 ianuarie 2016, nr. y din 08 ianuarie 2016 şi nr. z din 08 ianuarie 2016 privind constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare, emise de pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, până la soluţionarea definitivă a dosarelor ce au ca obiect cererile de anulare a acestor acte; a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 16.904 RON cheltuieli de judecată.

Recursul

Împotriva sentinţei, a declarat recurs pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

În cauză instanţa, făcând o aplicare greşită a legii, a apreciat că sunt întrunite cele două cerinţe esenţiale ale suspendării actului administrativ fiscal, referitoare la cazuri bine justificate şi la iminenţa unei pagube. Astfel, în opinia recurentei nu se face referire la vreo probă din care să rezulte pe de o parte, existenţa unui caz bine justificat, iar pe de altă parte, nu rezultă că prin executarea actului administrativ fiscal, reclamantul ar suferi o pagubă iminentă.

În ceea ce priveşte cazul bine justificat, se susţine că nu există o îndoială cu privire la legalitatea actului administrativ fiscal emis de instituţia recurentă şi nu a fost dovedită o astfel de împrejurare, întrucât Procesele-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 07 ianuarie 2016, nr. y din 08 ianuarie 2016, nr. z din 08 ianuarie 2016, au fost emise în baza şi cu respectarea actelor normative în vigoare.

În ceea ce priveşte prevenirea unei pagube iminente, subliniază recurenta faptul că în cauza dedusă judecaţii, nu se face dovada unei pagube iminente, astfel cum este aceasta prevăzută de Legea nr. 554/2004, actul contestat fiind emis în conformitate cu prevederile legale mai sus menţionate.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată acordate de instanţa de fond, recurenta susţine că aceasta nu motivează care este raţiunea pentru care au fost încuviinţate în cuantum de 16.904 RON.

Întâmpinarea

Intimata-reclamantă SC A. SRL a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, ca nefondat.

Pe cale de excepţie, a invocat nulitatea recursului formulat, în temeiul dispoziţiilor art. 489 alin. (2) noul C. proc. civ., respectiv motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 noul C. proc. civ.

Cu privire la excepţia nulităţii recursului

În susţinerea excepţiei, s-a arătat că, deşi se invocă în cuprinsul recursului motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., aspectele invocate ulterior nu aduc nicio critică efectivă de nelegalitate a hotărârii pronunţate de către instanţa de fond, ci reiau fondul litigiului.

Or, din lecturarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că există critici privind nelegalitatea sentinţei, formularea şi a unor referiri privind netemeinicia hotărârii nu poate duce la anularea recursului.

Ca urmare, se va respinge excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-reclamantă.

Analiza motivelor de casare invocate de recurenta-pârâtă

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Totodată, potrivit art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată, pentru motivele prevăzute de art. 14 odată cu acţiunea principală, până la soluţionarea definitivă a cauzei.

Intimata-reclamantă a învestit instanţa cu o cerere de suspendare a următoarelor acte administrative: Procesul-verbal nr. x din 08 ianuarie 2016 înregistrat la Direcţia Antifraudă Control Intern şi Supracontrol din cadrul A.P.I.A. sub nr. x din 06 ianuarie 2016 privind constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare privind cererea de plată nr. x din 04 mai 2009, până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr. x/2016 aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ce are ca obiect cererea de anulare a acestui act administrativ; Procesul-verbal nr. x din 08 ianuarie 2016 înregistrat la Direcţia Antifraudă Control Intern şi Supracontrol din cadrul A.P.I.A. sub nr. x din 06 ianuarie 2016 privind constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare privind cererea de plată nr. x din 25 aprilie 2013, până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr. x/2016 aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ce are ca obiect cererea de anulare a acestui act administrativ; Procesul-verbal nr. x din 07 ianuarie 2016 înregistrat la Direcţia Antifraudă Control Intern şi Supracontrol din cadrul A.P.I.A. sub nr. x din 07 ianuarie 2016 privind constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare privind cererea de plată nr. x din 06 mai 2014, până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr. x/2016 aflat pe rolul Curţii de Apel Braşov. secţia contencios administrativ şi fiscal, ce are ca obiect cererea de anulare a acestui act administrativ.

Prin sentinţa ce formează obiectul recursului, prima instanţă a dispus suspendarea executării proceselor-verbale nr. x din 07 ianuarie 2016, nr. y din 08 ianuarie 2016 şi nr. z din 08 ianuarie 2016 privind constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare, emise de pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, până la soluţionarea definitivă a dosarelor ce au ca obiect cererile de anulare a acestor acte.

Prin Sentinţa nr. 151 din 17 octombrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, în Dosarul nr. x/2016, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, s-a dispus anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 7035 din 12 mai 2016 emisă de APIA Aparat Central - Comisia de soluţionare a contestaţiilor şi anularea Procesului-Verbal de constatare şi stabilire a creanţelor bugetare înregistrat la APIA - Direcţia Antifraudă Control Intern şi Supracontrol sub nr. x din 06 ianuarie 2016 şi la APIA sub nr. x din 07 ianuarie 2016.

Prin Sentinţa nr. 130 din 26 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, în Dosarul nr. x/2016, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta Societatea A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, s-a anulat Decizia nr. 7033 din 12 mai 2016 şi procesul-verbal nr. x din 08 ianuarie 2016 emise de pârâtă.

Prin Sentinţa nr. 123 din 19 septembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, în Dosarul nr. x/2016, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta Societatea A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, s-a anulat Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 18974 din 08 mai 2016 emisă de APIA Aparat Central - Comisia de soluţionare a contestaţiilor şi a Procesului-verbal de constatare şi stabilire a creanţelor bugetare înregistrat la APIA - Direcţia Antifraudă Control Intern şi Supracontrol sub nr. x din 06 ianuarie 2016 şi la APIA sub nr. x din 08 ianuarie 2016.

Soluţiile pronunţate de instanţele învestite cu acţiunile în anulare a actelor administrative a căror suspendare se solicită în prezenta cauză conferă consistenţă concluziei că este îndeplinită condiţia cazului bine justificat, iar prin anularea acestor acte aparenţa de drept a fost consolidată.

În ceea ce priveşte paguba iminentă, această noţiune are în vedere producerea unui prejudiciu, or, măsura dispusă de recurentă generează o diminuare a patrimoniului intimatei, iar în condiţiile în care această consecinţă este cauzată de acte administrative în privinţa cărora a fost răsturnată prezumţia de legalitate, prin anularea lor, diminuarea respectivă nu mai are caracter prezumat legal, astfel că şi această condiţie este îndeplinită.

Înalta Curte are în vedere, mutatis mutandis, şi dispoziţiile art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "în ipoteza admiterii acţiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condiţiile art. 14, se prelungeşte de drept până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1)."

Altfel spus, prin aplicarea art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, măsura suspendării executării actelor administrative atacate, dispusă de prima instanţă, se prelungeşte ope legis până la soluţionarea definitivă a cauzei având ca obiect anularea acestor acte.

Cu privire la cheltuielile de judecată acordate de instanţa de fond se reţin următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ., instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama de circumstanţele cauzei. Măsura luată de instanţă nu va avea nici un efect asupra raporturilor dintre avocat şi clientul său.

Neîndoielnic că intimata reclamantă a beneficiat, pe tot parcursul procesului, de asistenţă juridică calificată, complexă sub aspectul pregătirii apărării, avocatul depunând toate diligenţele în scopul realizării unei apărări bine documentate, în vederea unei corecte aprecieri asupra drepturilor deduse judecăţii.

La fel de adevărat este şi că onorariul de avocat fixat de comun acord de client şi avocat, corespunde pe deplin exigenţelor exercitării profesiei de avocat, însă cheltuielile acordate s-au raportat la munca îndeplinită de avocat şi mai cu seamă la caracterul lor rezonabil, dat fiind că în faţa Înaltei Curţi a existat un singur termen de judecată.

Pentru aceste motive vor fi reduse cheltuielile de judecată de la suma de 16.904 RON la suma de 5000 RON, cu aplicarea dispoziţiilor art. 451 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Admite recursul formulat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură împotriva Sentinţei nr. 88 din 30 mai 2018 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată în sensul că reduce cuantumul cheltuielilor de judecată acordate de instanţa de la suma de 16.904 RON la suma de 5000 RON.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 februarie 2019.

Procesat de GGC - CT