Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti sub nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul (Ministrul) Finanţelor Publice:
- anularea Ordinului nr. 50/2011, pentru reglementarea modalităţii de plată şi recuperare a cheltuielilor de judecată ocazionate de procedurile judiciare iniţiate împotriva persoanelor care ocupă sau a ocupat funcţii de demnitate publică, înalţi funcţionari publici, funcţionari publici şi personal contractual în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi al unităţilor aflate în subordinea acesteia;
- obligarea pârâţilor la repararea pagubei cauzate prin punerea în aplicare a actului administrativ a cărui anulare o solicită la pct. 1), respectiv plata sumei de 5 231,00 RON reţinută potrivit acestui act administrativ nelegal, suma actualizată, majorată în raport cu indicele de inflaţie, precum şi acordarea dobânzii legale de la data reţinerii până la efectuarea plăţii efective, sub sancţiunea unei penalităţi aplicabile părţii obligate, pentru fiecare zi de întârziere, un termen de executare, precum şi amenda prevăzută la art. 24 alin. (2).
Prin încheierea din Camera de Consiliu, pronunţată la data de 20.04.2017 în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în temeiul art. 200 alin. (3) şi alin. (4) C. proc. civ., reţinând că reclamantul nu a îndeplinit obligaţia de complinire a cererii de chemare în judecată în termenul prevăzut de art. 194-197 din acelaşi cod.
Prin cererea transmisă prin fax, la data de 03.10.2017 şi înregistrată la aceeaşi dată, petentul A. a solicitat restituirea taxei de timbru, potrivit chitanţei depuse la dosar, în cuantum de 413,20 RON.
2. Încheierea instanţei de fond
Prin încheierea din 3 noiembrie 2017 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte cererea de restituire a taxei judiciare de timbru formulată de petentul A. şi a dispus restituirea către petent, a sumei de 63,20 RON, reprezentând taxa judiciară de timbru, plătită mai mult decât cuantumul legal, respingând în rest cererea.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs petentul A. criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii, admiterea cererii astfel cum a fost formulate şi restituirea întregii sume solicitate.
Intimatul-pârât Ministerul Finanţelor Publice nu a formulat apărări şi nu a depus întâmpinare.
4. Procedura derulată în recurs
Prin încheierea din data de 10 mai 2018, constatând lipsa nejustificată a părţilor legal citate, acestea neformulând cerere de judecare în lipsă, în conformitate cu dispoziţiile art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte a dispus suspendarea judecăţii recursului promovat.
Pe baza referatului întocmit de grefierul de şedinţă la data de 4.12.2018, în temeiul art. 420 C. proc. civ., instanţa a fixat termen în vederea verificării incidenţei dispoziţiilor art. 416 din acelaşi cod.
5. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs asupra excepţiei perimării recursului
Examinând cu prioritate, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 Cod procedură civilă, excepţia perimării prezentei căi de atac, Înalta Curte reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 416 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii timp de 6 luni".
De asemenea, potrivit art. 417 C. proc. civ. "perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes."
Cum în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe sau de a suspenda perimarea, astfel cum sunt prevăzute de art. 417-419 C. proc. civ., Înalta Curte va aplica dispoziţiile art. 420 alin. (1) din acelaşi cod, constatând, din oficiu, perimarea căii de atac promovate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de A. împotriva încheierii din data de 3 noiembrie 2017 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Cu drept de recurs, în termen de 5 zile de la pronunţare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2019.
Procesat de GGC - GV