Asupra contestaţiei de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii sub nr. x/2018, contestatoarea A., judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Bucureşti, îndeplinind funcţia de inspector în cadrul Inspecţiei Judiciare la data formulării cererii, a solicitat transferul la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Prin Hotărârea secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 288/19.04.2018, cererea contestatoarei a fost respinsă, ţinându-se seama de volumul de activitate la instanţele implicate, vechimea în funcţie la instanţă şi în grad profesional, avizele comunicate de către instanţe şi de motivele de ordin profesional invocate.
2. Hotărârea supusă controlului judiciar
Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 755/04.07.2018 a fost respinsă contestaţia formulată împotriva Hotărârii secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 288/19.04.2018.
În analizarea contestaţiei formulate, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, reţinând situaţia prezentată de secţia pentru Judecători a apreciat ca neîntemeiate toate argumentele invocate de către contestatoare.
Plenul a constatat că analiza cererii de transfer s-a efectuat prin prisma coroborării criteriilor enumerate de art. 3 din Regulament cu alte criterii generale rezultate din atribuţiile Consiliului privind eficienţa şi buna desfăşurare a activităţii instanţelor judecătoreşti.
Reţinând că gestionarea resurselor umane reprezintă o activitate complexă ce presupune analizarea globală a sistemului, nefiind posibilă ocuparea posturilor vacante ale unei instanţe cu consecinţa accentuării deficitului de personal şi a încărcăturilor pe judecător şi pe schemă ale altei instanţe, Plenul a constatat că secţia pentru Judecători şi-a exercitat dreptul de apreciere cu respectarea unui echilibru just între necesităţile impuse de politica de resurse umane şi interesele individuale, în vederea asigurării bunei funcţionări a instanţelor implicate.
3. Contestaţia judiciară
Împotriva Hotărârii nr. 755/04.07.2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la data de 27.08.2018, a formulat contestaţie contestatoarea A., prin care a solicitat anularea acesteia, precum şi a Hotărârii secţiei pentru judecători şi obligarea intimatul Consiliul Superior al Magistraturii să emită o nouă hotărâre prin care să dispună transferul său de la Tribunalul Bucureşti la Curtea de Apel Bucureşti.
Criticile contestatoarei vizează nelegalitatea hotărârilor atacate sub următoarele aspecte:
- neexaminarea în concret a aspectelor de nelegalitate invocate şi neverificarea efectivă şi în mod obiectiv a motivelor pe care s-a întemeiat contestaţia administrativă, hotărârile atacate fiind pronunţate exclusiv pe baza unor criterii subiective, fiind acordată prioritate unor criterii neprevăzute în Regulament, respectiv dându-se întâietate în soluţionarea cererilor de transfer examinate în şedinţa din 19.04.2018 judecătorilor care erau delegaţi la instanţa la care se solicită transferul;
- ignorarea criteriilor privind vechimea în funcţia de judecător, vechimea la instanţa de la care se solicită transferul şi vechimea în grad profesional corespunzător curţii de apel, criterii care, în opinia contestatoarei, erau singurele care permiteau, conform art. 3 din Regulament, o departajare a solicitanţilor, existând suficiente motive pentru a-i fi admisă cererea de transfer în considerarea faptului că, la data formulării cererii, avea o vechime de 20 ani şi 3 luni în funcţia de judecător, de 15 ani şi 3 luni la instanţa de la care solicită transferul, respectiv o vechime în gradul profesional corespunzător curţii de apel de 8 ani şi 5 luni, net superioare celorlalţi judecători ale căror cereri de transfer au fost admise;
- în ceea ce priveşte volumul de activitate al instanţei de la care se solicită transferul contestatoarea învederează că acest argument a fost considerat decisiv doar în soluţionarea unor dintre cererile de transfer, în timp ce în cazul cererilor admise nu se menţionează situaţia dificilă a instanţei, situaţie în care procedura de transfer devine pur subiectivă, dependentă de aprecierea oportunităţii, deşi îndeplinea toate criteriile prevăzute de Regulament;
- împrejurarea că a îndeplinit funcţia de inspector judiciar nu poate constitui un impediment în soluţionarea cererii de transfer, de vreme ce această perioadă constituie vechime în funcţia de judecător, potrivit dispoziţiilor art. 78 alin. (1) din Legea nr. 317/2004;
- în opinia contestatoarei, avându-se în vedere doar situaţia dificilă a instanţei de la care se solicită transferul fără a se corela cu dinamica ocupării posturilor la această instanţă şi în condiţiile în care acest criteriu nu a fost aplicat şi altor judecători aflaţi în situaţii similare, hotărârea contestată a fost emisă cu exces de putere, impunându-se anularea acesteia.
4. Apărările intimatului Consiliul Superior al Magistraturii
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 1.10.2018, intimatul a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, hotărârile contestate fiind emise în limitele dreptului de apreciere conferit de prevederile legale şi regulamentare.
În esenţă, intimatul a arătat că, prin hotărârile atacate au fost analizate în mod efectiv criteriile prevăzute de art. 3 din Regulament care au fost coroborate cu datele statistice privind situaţia posturilor de judecător la instanţele implicate şi necesitatea bunei funcţionări a instanţei de la care se solicită transferul.
5. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei
Examinând contestaţia formulată de către contestatoarea A., judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Bucureşti (la data formulării cererii de transfer având funcţia de inspector în cadrul Inspecţiei Judiciare) împotriva Hotărârii Plenului Consiliul Superior al Magistraturii nr. 755/4.07.2018 şi a Hotărârii secţiei pentru Judecători nr. 288/19.04.2018, în condiţiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte constată caracterul neîntemeiat al acesteia.
Controlul de legalitate declanşat de contestatoare vizează depăşirea limitelor marjei de apreciere de care beneficiază Consiliul Superior al Magistraturii în analiza criteriilor utile de transfer.
Revine, astfel, Înaltei Curţi, în temeiul art. 1 şi 8 din Legea nr. 554/2004, competenţa să verifice eventualul exces de putere al intimatului, respectiv exercitarea dreptului de apreciere cu încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau cu încălcarea interesului legitim privat care poate fi lezat prin actul administrativ.
În sensul jurisprudenţei sale anterioare în examinarea criticilor de nelegalitate formulate, Înalta Curte porneşte de la premisa că raportul juridic de drept administrativ este supus principiului proporţionalităţii între interesul public pe care autoritatea publică are misiunea de a-l aduce la îndeplinire şi măsurile individuale dispuse în scopul satisfacerii interesului public, principiu care impune ca actele administrative să nu depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi necesar pentru a atinge scopul urmărit, iar inconvenienţele cauzate destinatarului să nu fie excesiv de împovărătoare.
Astfel, analiza unei cereri de transfer prin prisma criteriilor prevăzute de art. 3 din Regulament trebuie să asigure luarea unei decizii obiective în condiţii de transparenţă, legalitate şi oportunitate, în raport de circumstanţele concrete ale fiecărei cereri de transfer, cu menţinerea unui echilibru între interesul public pe care Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia să îl ocrotească în exercitarea rolului său de garant al independenţei justiţiei şi interesul persoanei care a formulat cererea de transfer.
Din această perspectivă, Înalta Curte reţine că, în speţă, intimatul nu s-a îndepărtat de la scopul legii şi nu a acţionat în mod nerezonabil ori cu încălcarea limitelor marjei de apreciere atunci când a respins cererea de transfer formulată de contestatoare.
Motivele de nelegalitate şi netemeinicie formulate de contestatoare în susţinerea contestaţiei, subsumate criticilor vizând motivarea deficitară a hotărârilor contestate, în sensul neexaminării efective a cererii de transfer prin prisma criteriilor prevăzute de art. 3 din Regulament, cu consecinţa generării excesului de putere din partea emitentului, sunt neîntemeiate.
Contrar susţinerilor contestatoarei, Înalta Curte reţine că soluţionarea cererii de transfer s-a realizat prin raportare la criteriile prevăzute în mod cumulativ de dispoziţiile art. 3 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/9.03.2006 cu modificările şi completările ulterioare, în scopul de a asigura un just echilibru între interesul public al bunei funcţionări a justiţiei şi interesul individual al contestatoarei.
În acest sens, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că la soluţionarea cererii de transfer secţia pentru judecători a ţinut seama de situaţia posturilor vacante, volumul de activitate al instanţelor implicate, avizele comunicate de aceste instanţe, cererea de transfer a contestatoarei fiind respinsă în considerarea situaţiei dificile a Tribunalului Bucureşti, coroborat cu avizul nefavorabil comunicat de Curtea de Apel Bucureşti.
Din cuprinsul Hotărârii secţiei pentru judecători rezultă că, la data de 29.03.2018, la Tribunalul Bucureşti, instanţa de la care se solicită transferul, erau vacante 10 posturi de judecător, încărcătura medie/judecător la această instanţă, în anul 2017, fiind de 692 cauze faţă de media naţională de 549 cauze/judecător, iar la Curtea de Apel Bucureşti, instanţa la care se solicită transferul erau vacante 11 posturi, din care 2 la data de 1.05.2018, încărcătura pe judecător fiind de 315 cauze faţă de media naţională de 301 cauze pe judecător.
Totodată, se mai reţine că în şedinţa secţiei din 19.04.2018 au fost analizate 8 cereri de transfer ale unor judecători din cadrul Tribunalului Bucureşti, fiind admise doar 3, în considerarea faptului că 2 dintre ei erau delegaţi la instanţa la care au solicitat transferul, respectiv la Curtea de Apel Bucureşti şi cererile acestora au fost avizate favorabil de toate instanţele implicate, iar în ce îl priveşte pe al treilea magistrat, ţinând seama de situaţia dificilă a instanţei, respectiv a secţiei la care a solicitat transferul, dar şi de avizele favorabile emise de toate instanţele implicate. Totodată, s-a reţinut că în şedinţa din 19.04.2018 secţia a admis doar 2 din cele 10 cereri de transfer ale unor judecători de la alte instanţe la Tribunalul Bucureşti, ţinând cont în special de situaţia instanţelor de la care s-a solicitat transferul, astfel că în continuare Tribunalul Bucureşti are un număr mare de posturi vacante.
Critica contestatoarei în sensul că volumul de activitate al instanţei de la care se solicită transferul a fost considerat decisiv doar în soluţionarea anumitor cereri de transfer nu poate fi primită, întrucât fiecare cerere de transfer se analizează în funcţie de circumstanţele specifice şi de criteriile prevăzute de art. 3 din Regulament.
În acelaşi sens, împrejurarea că a îndeplinit funcţia de inspector judiciar, începând cu 15.05.2012 nu a fost calificată de către intimat ca un impediment în soluţionarea nefavorabilă a cererii de transfer, cum în mod greşit susţine contestatoarea ci ca un element în baza căruia s-a circumstanţiat criteriul vechimii în funcţie la instanţa de la care se solicită transferul.
În ceea ce priveşte critica vizând avizul instanţelor implicate în procedura transferului, Înalta Curte reţine că respectivele avize nu conduc în mod automat la admiterea sau respingerea cererii de transfer.
Aceasta întrucât, dispoziţiile legale care reglementează instituţia transferului au un caracter supletiv şi nu creează în mod automat solicitantului un drept la transfer şi o obligaţie corelativă a Consiliului Superior al Magistraturii prin simpla formulare a cererii, ci se impune a se avea în vedere politica de resurse umane la nivelul instanţelor implicate în procedură, cu luarea în considerare a tuturor criteriilor prevăzute de regulament.
Referitor la diferenţa de tratament juridic invocată de către contestatoare în raport cu judecătorii delegaţi la instanţa la care a solicitat transferul, cereri soluţionate în cadrul aceleiaşi sesiuni de transferuri, Înalta Curte nu se poate pronunţa cu privire la respectivele acte administrative aduse în discuţie de către contestatoare, de vreme ce nu a fost investită cu cereri având ca obiect anularea hotărârilor la care a făcut referire, cereri care ar fi trebuit soluţionate în contradictoriu cu beneficiarii hotărârilor. În acest sens este şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal. Astfel, în cuprinsul Deciziei nr. 3991 din 16 noiembrie 2018, fiind investită cu analiza legalităţii hotărârii prin care intimatul a respins o cerere de transfer formulată în aceeaşi sesiune de transferuri - 19.04.2018 - de la Tribunalul Bucureşti la Curtea de Apel Bucureşti, Înalta Curte a reţinut că nu poate fi primită critica referitoare la încălcarea principiului egalităţii de tratament juridic cu ocazia analizării cererilor de transfer, câtă vreme nu a fost investită cu cereri având ca obiect anularea hotărârii respective.
Constatând, aşadar, că hotărârea contestată satisface exigenţele privind motivarea, fiind efectuată o justă interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 3 din Regulamentul privind transferul în raport de circumstanţele concrete profesionale ale titularului cererii de transfer, Înalta Curte reţine că autoritatea publică şi-a exercitat dreptul de apreciere în limita marjei permise de lege, fără a se constata un exces de putere în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.
6. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, Înalta Curte va respinge contestaţia ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii nr. 755 din 4 iulie 2018 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 februarie 2019.
Procesat de GGC - GV