Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea formulată şi înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 02 martie 2016, reclamantul A. a formulat contestaţie împotriva raportului de evaluare nr. x din 10 februarie 2016 întocmit de pârâta Agenţia Naţională de Integritate (ANI), solicitând instanţei, în contradictoriu cu această pârâtă, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea raportului de evaluare prin care s-a constatat că se află în stare de conflict de interese.
2. Soluţia primei instanţe
Prin Sentinţa nr. 2932 din 7 octombrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată acţiunea având ca obiect contestaţie împotriva Raportului de evaluare, formulată de reclamantul B. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva Sentinţei nr. 2932 din data de 7 octombrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în condiţiile art. 483 C. proc. civ. a declarat recurs reclamantul B. întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.
Recurentul-reclamant solicită, în principal, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă şi, în subsidiar, rejudecarea pe fond, prin admiterea acţiunii şi anularea raportului de evaluare.
Printr-o primă critică, se arată că recurentul-reclamant nu a fost citat în cauză, nu a avut posibilitatea să se apere şi să dovedească cele susţinute în acţiune.
Mai arată că a solicitat administrarea probei testimoniale cu trei martori, precum şi proba cu înscrisuri, însă instanţa de fond nu a pus în discuţie probele solicitate.
Pe fondul cauzei, recurentul-reclamant arată că s-a abţinut de la vot în ceea ce priveşte Hotărârea nr. 7 din 26 martie 2013 şi, dintr-o eroare, în procesul-verbal al şedinţei nu a fost consemnat acest aspect, însă participarea sa nu a avut nicio relevanţă, deoarece toţi ceilalţi consilieri au votat în favoarea adoptării hotărârii.
4. Prin întâmpinare, intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului ca nefondat, fiind îndeplinite condiţiile impuse de disp. art. 70, 71 şi 77 din Legea nr. 161/2003, art. 75 lit. f), art. 77 alin. (1) - (3) din Legea nr. 393/2004.
5. În calea de atac a recursului, recurentul-reclamant a solicitat proba cu înscrisuri, iar în data de 02 august 2018 a solicitat suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluţionarea Dosarului nr. x/2018, aflat pe rolul Judecătoriei Măcin, având ca obiect anularea/desfiinţarea contractului de închiriere nr. x din 03 martie 2011.
Cererea de suspendare nu a mai fost susţinută, deoarece prin încheierea dată în Camera de consiliu din data de 04 octombrie 2018, pronunţată de Judecătoria Măcin în Dosarul nr. x/2018, instanţa, în temeiul art. 5491 alin. (5) lit. b) C. proc. pen., a admis propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin şi a dispus desfiinţarea contractului de închiriere nr. x din 03 martie 2011, încheiat între Consiliul Local I.C. Brătianu şi B.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a cadrului normativ aplicabil şi a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursul reclamantului este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Criticile întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. vor fi respinse ca nefondate, la dosarul de fond sunt ataşate dovezile de citare a reclamantului în proces, care nu s-a prezentat în instanţă pentru a administra proba cu martori propusă prin acţiune, în situaţia încuviinţării acesteia de către judecător.
Cu privire la motivul de recurs întemeiat pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., se va reţine că nu au fost dezvoltate critici în acest sens, astfel se apreciază că menţionarea sa s-a făcut doar formal.
Referitor la criticile întemeiate pe disp. art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se observă că, în termenul de formulare a recursului şi, în acord cu disp. art. 487 alin. (1) C. proc. civ., s-a invocat aplicarea greşită a dispoziţiilor referitoare la conflictul de interese din perspectiva împrejurării abţinerii de la vot, a erorii materiale existente în procesul-verbal al şedinţei din data de 26 martie 2013 şi a votului exprimat de ceilalţi consilieri locali.
Cu toate acestea, vor fi analizate şi aspectele intervenite ca urmare a desfiinţării contractului de închiriere nr. x din 03 martie 2011, prin încheierea din Camera de consiliu din data de 04 octombrie 2018, pronunţată de Judecătoria Măcin.
Înalta Curte reaminteşte că prin raportul de evaluare a cărui anulare s-a cerut, s-a apreciat că reclamantul s-a aflat în conflict de interese ca urmare a participării la şedinţa Consiliului Local al comunei I.C. Brătianu, judeţul Tulcea, în cadrul căreia s-a adoptat Hotărârea nr. 7 din 26 martie 2013 privind stabilirea taxei pentru încheierea terenurilor agricole situate în extravilan din domeniul privat al comunei, pentru anul 2012 - 2013.
Dispoziţiile legale incidente, respectiv art. 70, 71 şi 77 din Legea nr. 161/2003, art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 75 lit. f) şi art. 77 alin. (1) - (3) din Legea nr. 393/2004 definesc conflictul de interese ca fiind situaţia în care persoana ce exercită o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.
Cu referire particulară la aleşii locali, nu poate lua parte la deliberarea şi la adoptarea hotărârilor, consilierul local care, fie personal, fie prin soţ/soţie/afini sau rude până la gradul al IV-lea inclusiv, are un interes personal în problema supusă dezbaterilor consilierului local.
Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru [...] o asociaţie/fundaţie din care fac parte.
De asemenea, consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii, ei fiind obligaţi să anunţe la începutul dezbaterilor interesul personal pe care îl au în problema respectivă, care se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei, alături de abţinerea de la vot, care are semnificaţia neparticipării la deliberarea şi adoptarea hotărârii.
Aşadar, recurentul-reclamant, conform dispoziţiilor legale incidente sus-menţionate, întrucât era interesat în problema taxei de închiriere a terenurilor agricole, avea obligaţia să anunţe la începutul dezbaterilor interesul personal pe care îl avea în problema respectivă şi să nu participe la deliberarea şi adoptarea hotărârii, toate acestea urmând să se consemneze în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei.
Din conţinutul procesului-verbal al şedinţei din data de 26 februarie 2013 nu rezultă îndeplinirea de către recurentul-reclamant a dispoziţiilor legale, ci dimpotrivă, participarea la vot şi acordarea unui vot favorabil, precum şi luarea cuvântului în faza de discuţii a proiectului de hotărâre privind stabilirea taxei pentru chirie terenuri închiriate din domeniul privat al comunei.
Din actele dosarului, rezultă că recurentul-reclamant şi-a exprimat opinia şi în comisia de avizare a proiectului conform raportului de avizare aflat la dosar de fond.
Susţinerile recurentului-reclamant conform cărora, în realitate, s-a abţinut de la vot, nu sunt confirmate prin probele de la dosar, iar declaraţiile autentificate a două persoane nu pot fi avute în vedere pentru că au fost depuse în calea de atac a recursului, dar sunt şi nerelevante, neputându-se face o asemenea dovadă în contra unor înscrisuri ce au valoare de acte administrative necontestate în instanţa de contencios administrativ, împreună cu operaţiunile premergătoare şi care se bucură de prezumţia de legalitate.
Cu privire la criticile formulate prin notele de şedinţă depuse în data de 27 februarie 2019, cu referire la art. 90 din Legea nr. 161/2003, în privinţa încheierii contractelor comerciale, iar în speţă s-a încheiat un contract de închiriere, Înalta Curte va constata că aceste motive sunt formulate după împlinirea termenului de recurs şi, oricum nu au legătură cu obiectul acţiunii, deoarece recurentului-reclamant nu i s-a imputat încheierea contractului de închiriere ci nerespectarea dispoziţiilor legale care sancţionează participarea la deliberare şi luarea hotărârii de consiliul local.
În ceea ce priveşte susţinerea nerelevanţei votului său, faţă de împrejurarea că toţi consilierii locali au fost de acord cu adoptarea hotărârii, se va reţine netemeinicia acesteia, în raport de dispoziţiile legale incidente care nu menţionează printre condiţiile constatării conflictului de interese această situaţie.
Referitor la incidenţa încheierii de Camera Preliminară pronunţată în data de 04 octombrie 2018 de Judecătoria Măcin, în Dosarul nr. x/2018, prin care s-a dispus desfiinţarea contractului de închiriere nr. x din 03 martie 2011, ca măsură de siguranţă, Înalta Curte apreciază că aceasta nu influenţează în niciun mod soluţia ce se va adopta.
Astfel, în prezenta cauză, recurentul-reclamant a recunoscut, că deţine un hectar teren arabil în extravilanul localităţii I.C. Brătianu, chestiunile divergente fiind cele legate de cuantumul chiriei datorate.
Din actele dosarului rezultă că recurentul-reclamant, la data ivirii conflictului de interese se considera chiriaş, existând obligaţia impusă de dispoziţiile legale privind conflictul de interese.
Faţă de acestea, în temeiul art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de B. împotriva Sentinţei nr. 2932 din 7 octombrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 februarie 2019.
Procesat de GGC - CT