Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2016 din 18 mai 2016, reclamanta societatea A. SA Bacău a chemat în judecată pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării în contradictoriu cu care a solicitat anularea Hotărârii nr. 216 din 16 martie 2016 pronunţată în Dosarul nr. x/2015 având ca părţi pe B. şi societatea A. SA Bacău, hotărâre prin care s-a decis încălcarea prevederilor art. 2 alin. (3) şi (6) coroborat cu art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin Sentinţa nr. 129 din 17 noiembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta societatea A. SA, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, s-a anulat Hotărârea nr. 216 din 16 martie 2016 pronunţată de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. În principal, recurentul solicită admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, iar în subsidiar a cerut casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii, ca neîntemeiată şi menţinerea Hotărârii CNCD nr. 216 din 16 martie 2016 emisă în Dosarul CNCD nr. x/2015, ca fiind temeinică şi legală.
În motivarea căii de atac, recurentul-pârât afirmă că Sentinţa nr. 129 din 17 noiembrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, ca instanţă de fond, în contradictoriu cu A. SA Bacău, este criticabilă sub aspectul nelegalităţii, întrucât a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 161 din Legea nr. 554/2004 precum şi a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) C. proc. civ.
4. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor recurentului, Înalta Curte constată că recursul este fondat, pentru considerentele ce urmează:
Intimata-reclamantă societatea A. SA Bacău a iniţiat procedura de concurs pentru ocuparea postului vacant din cadrul Biroului de Aprovizionare şi Achiziţii Publice, publicând în acest scop, un anunţ într-un cotidian din 17 august 2015; proba scrisă urma să aibă loc la data de 9 septembrie 2015, iar depunerea dosarelor de concurs, în perioada 18 - 24 august 2014. Potrivit anunţului, s-au solicitat următoarele condiţii de participare: studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă în profil tehnic; vechime de minim 2 (doi) ani în specialitatea studiilor absolvite; cunoştinţe de nivel mediul în operarea calculatorului.
La data de 8 septembrie 2015, petiţionarul B. a formulat o cerere - adresată intimatei-reclamante SC A. SA Bacău, cu titlul de plângere prealabilă, precum şi pârâtului Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, cu titlu de sesizare conform art. 20 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 - prin care a solicitat revocarea actului administrativ discriminatoriu emis de societate în procesul de organizare a concursului pentru ocuparea unui post vacant din structura Biroului de Aprovizionare şi Achiziţii Publice.
Sesizat în acest mod Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a adoptat Hotărârea nr. 216 din 16 martie 2016 prin care a hotărât că faptele prezentate intră sub incidenţa art. 2 alin. (3) şi (6) şi art. 8 alin. (2) din O.G. nr. 137/2000, fapte pentru care s-a decis sancţionarea societăţii A. SA Bacău cu amendă contravenţională în valoare de 1.000 RON.
Instanţa de fond a admis acţiunea formulată de reclamanta societatea A. SA Bacău în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi a dispus anularea Hotărârii nr. 216 din 16 martie 2016 pronunţată de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
În cauza de faţă, raportul juridic dedus judecăţii impunea introducerea în cauză a petentului B.
Or, instanţa de fond nu a făcut aplicarea prevederilor art. 78 alin. (2) C. proc. civ. şi anume: "În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe fond".
Astfel, sentinţa recurată a fost pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 161 din Legea nr. 544/2004 a contenciosului administrativ precum şi a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) C. proc. civ.
Omisiunea judecătorului, de a dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, în condiţiile art. 78 alin. (1), poate fi invocată atât de părţi, în motivarea căilor de atac, cât şi de către instanţa de control judiciar. Per a contrario, în situaţia orânduită de art. 78 alin. (2), primează principiul disponibilităţii, în scopul asigurării soluţionării procesului într-un termen optim şi previzibil, astfel încât nici părţile şi nici instanţa de judecată nu se pot prevala de neintroducerea terţului în cauză.
În consecinţă, potrivit dispoziţiilor art. 497 C. proc. civ. şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite recursul declarat, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva Sentinţei nr. 129 din 17 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 februarie 2019.
Procesat de GGC - CT